Capitolul III: CELELALTE SACRAMENTE ŞI SACRAMENTALII

        59 - (Natura sacramentelor)
        Sacramentele sunt menite să-i sfinţească pe oameni, să zidească Trupul lui Cristos şi să dea cultul datorat lui Dumnezeu; în calitate de semne, ele au şi un rol instructiv. Nu numai că presupun credinţa, ci, prin cuvintele şi elementele rituale, o şi nutresc, o întăresc şi o exprimă; de aceea sunt numite sacramente ale credinţei. Ele conferă, într-adevăr, harul, dar celebrarea lor îi şi dispune mai bine pe credincioşi să primească rodnic acest har, să dea cult cum se cuvine lui Dumnezeu şi să trăiască iubirea.
        Aşadar, e foarte important ca toţi credincioşii să înţeleagă uşor semnele sacramentelor şi să frecventeze cu cea mai mare asiduitate acele sacramente care au fost instituite pentru hrănirea vieţii creştine.

        60 - (Sacramentaliile)
        Afară de aceasta, Sfânta Maică Biserică a înfiinţat şi sacramentaliile. Acestea sunt semne sacre prin care, datorită unei asemănări cu sacramentele, sunt semnificate şi, prin puterea de mijlocire a Bisericii, sunt obţinute efecte mai ales spirituale. Prin ele, oamenii sunt pregătiţi să primească efectul principal al sacramentelor şi sunt sfinţite diferitele împrejurări ale vieţii.

        61 - Aşadar, liturgia sacramentelor şi a sacramentaliilor are drept rezultat ca, pentru credincioşii cu dispoziţii sufleteşti bune, aproape toate evenimentele vieţii să fie sfinţite prin harul divin, care izvorăşte din Misterul Pascal al Patimii, Morţii şi Învierii lui Cristos, mister din care îşi trag puterea toate sacramentele şi sacramentaliile. Şi astfel nu există nici o folosire dreaptă a lucrurilor materiale care să nu poată fi îndreptată spre sfinţirea omului şi preamărirea lui Dumnezeu.

        62 - (Necesitatea unei reforme a riturilor sacramentale)
        În decursul veacurilor, însă, au pătruns în ritualul sacramentelor şi sacramentaliilor anumite elemente care, astăzi, fac mai puţin clare natura şi scopul lor şi de aceea trebuie să se opereze în ele anumite adaptări la necesităţile timpului nostru. Din acest motiv, Conciliul stabileşte cele ce urmează cu privire la revizuirea lor:

        63 - (Limba)
        Deoarece adeseori, în administrarea sacramentelor şi a sacramentaliilor, folosirea limbii poporului poate fi de mare folos pastoral, i se va acorda un loc mai larg, după următoarele norme:
        a) În administrarea sacramentelor şi sacramentaliilor, limba poporului se poate folosi conform art. 36;
        b) Pe baza noii ediţii a Ritualului Roman, autoritatea bisericească competentă, amintită la art. 22 &2 din această Constituţie, va pregăti cât de curând rituale particulare adaptate, şi din punctul de vedere al limbii, necesităţilor diferitelor regiuni şi popoare; după revizuirea lor de către Scaunul Apostolic, aceste rituale vor fi folosite în regiunile respective.
        În compunerea acestor rituale sau culegeri particulare de forme de celebrare, nu se vor omite instrucţiunile din Ritualul Roman, aflate la începutul diverselor ceremonii, fie că e vorba de instrucţiuni pastorale şi rubricale, fie de cele înzestrate cu o importanţă socială deosebită.

        64 - (Catehumenatul)
        Se va restabili catehumenatul adulţilor, împărţit în mai multe etape, a cărui punere în practică va fi la aprecierea Ordinariului locului, astfel încât timpul catehumenatului, destinat unei instruiri adecvate, să poată fi sfinţit prin ceremonii sacre, celebrate în perioade succesive.

        65 - (Reforma ritualului Botezului)
        În ţările de misiuni, în afară de elementele cuprinse în tradiţia creştină, vor putea fi admise şi elemente de iniţiere aflate în uz la respectivul popor, în măsura în care se pot adapta cultului creştin, după normele de la art. 37-40 din această Constituţie.

        66 - Vor fi revizuite ambele rituale ale Botezului adulţilor, atât cel simplu cât şi cel solemn, ţinând seama de restabilirea catehumenatului, şi se va introduce în Liturghierul Roman o liturghie proprie, "cu ocazia administrării Botezului".

        67 - Va fi revizuit ritualul pentru botezul copiilor şi va fi adaptat la condiţia lor reală. În ritual se vor scoate mai bine în evidenţă rolul părinţilor şi al naşilor precum şi datoriile lor.

        68 - În ritualul Botezului se vor prevedea unele adaptări utilizabile după aprecierea Ordinariului locului pentru cazul unui mare număr de candidaţi la botez. Se va redacta şi un ritual mai scurt, care să poată fi folosit mai ales în ţările de misiuni de către cateheţi şi, în general, în pericol de moarte, de către credincioşi, în lipsa preotului sau a diaconului.

        69 - În locul "Ritualului menit să suplinească ceremoniile omise pentru un copil deja botezat" se va redacta unul nou, în care să se exprime în mod mai clar şi mai adecvat faptul că acest copil, botezat după ritualul scurt, a fost deja primit în Biserică.
        Se va compune un nou ritual pentru aceia care, deja botezaţi valid, se convertesc la religia catolică. În el se va exprima admiterea lor în comuniunea Bisericii.

        70 - În afara timpului pascal, apa pentru Botez poate fi sfinţită chiar în cadrul ceremoniei Botezului, cu o formulă mai scurtă.

        71 - (Reforma ritualului Mirului)
        Va fi revizuit ritualul Mirului, arătându-se mai clar legătura intimă a acestui sacrament cu întreaga iniţiere creştină. De aceea e foarte potrivit ca primirea acestui sacrament să fie precedată de reînnoirea făgăduinţelor de la Botez.
        Când se va considera oportun, Mirul va putea fi conferit în cadrul Liturghiei; iar pentru ritualul administrării lui în afara Liturghiei se va pregăti o formulă introductivă.

        72 - (Reforma ritualului Pocăinţei)
        Ritualul şi formulele Pocăinţei vor fi revizuite în aşa fel încât să exprime mai clar natura şi efectul sacramentului.

        73 - (Sacramentul Ungerii bolnavilor)
        "Ungerea de pe urmă", sau Sfântul Maslu, care poate fi numită mai bine "Ungerea bolnavilor", nu este numai sacramentul acelora care se află în momentul critic al sfârşitului vieţii. De aceea, timpul potrivit pentru a-l primi este cu siguranţă atunci când credinciosul începe să fie în pericol de moarte din cauza bolii sau a bătrâneţii.

        74 - În afara ritualurilor distincte - al Ungerii bolnavilor şi al Viaticului - se va compune un ritual continuu pentru conferirea sacramentului Ungerii după Spovadă şi înainte de primirea Viaticului.

        75 - Numărul ungerilor va fi adaptat după împrejurări, iar rugăciunile care însoţesc ritualul Ungerii bolnavilor vor fi revizuite pentru a corespunde diferitelor condiţii în care se află bolnavii care primesc sacramentul.

        76 - (Reforma ritualului Ordinaţiunilor)
        Ritualul Ordinaţiunilor va fi revizuit atât în privinţa ceremoniilor cât şi a textelor.
        Alocuţiunile Episcopului, de la începutul fiecărei ordinaţiuni sau consacrări, pot fi făcute în limba poporului.
        La consacrarea episcopală, impunerea mâinilor poate fi făcută de către toţi episcopii prezenţi.

        77 - (Reforma ritualului Căsătoriei)
        Ritualul celebrării Căsătoriei, care se găseşte în Ritualul Roman, va fi revizuit şi îmbogăţit, pentru a se arăta mai clar harul sacramentului şi pentru a se scoate mai bine în evidenţă îndatoririle soţilor.
        "Dacă în anumite regiuni se folosesc la celebrarea sacramentului Căsătoriei alte obiceiuri şi ceremonii lăudabile, Conciliul doreşte mult ca acestea să fie păstrate întocmai".
        În plus, autoritatea bisericească teritorială competentă, amintită la art. 22 &2 din această Constituţie, are facultatea de a pregăti, după norma art. 63, un ritual propriu, care să corespundă cu obiceiurile diferitelor locuri şi popoare, rămânând valabilă legea după care preotul care asistă la cununie trebuie să ceară şi să primească consimţământul celor care o contractează.

        78 - Căsătoria va fi celebrată în mod obişnuit în timpul Sfintei Liturghii, după citirea Evangheliei şi după omilie, înainte de rugăciunea credincioşilor. Rugăciunea asupra miresei, corectată astfel încât să se scoată în evidenţă că ambii soţi au îndatoriri egale de fidelitate reciprocă, poate fi făcută în limba poporului.
        Dacă sacramentul Căsătoriei este celebrat fără Sfânta Liturghie, la începutul ceremoniei se va citi Epistola şi Evanghelia de la "Liturghia pentru miri" şi li se va da întotdeauna mirilor binecuvântarea.

        79 - (Reforma Sacramentaliilor)
        Sacramentaliile vor fi revizuite în lumina principiului fundamental al unei participări conştiente, active şi simple a credincioşilor şi ţinând seama de necesităţile vremurilor noastre.
        În revizuirea ritualelor, în conformitate cu art. 63, se vor putea adăuga noi sacramentalii, după necesităţi.
        Binecuvântările rezervate vor fi în număr cât se poate de mic şi numai în favoarea Episcopilor sau a Ordinariilor.
        Se va prevedea ca anumite sacramentalii, cel puţin în împrejurări speciale şi după aprecierea Ordinariului, să poată fi administrate şi de laici înzestraţi cu calităţile necesare.

        80 - (Profesiunea călugărească)
        Ritualul consacrării fecioarelor, aflat în Pontificalul Roman, va fi revizuit.
        În afară de aceasta, se va compune un ritual pentru profesiunea călugărească şi pentru reînnoirea voturilor, care să contribuie la o mai mare unitate, sobrietate şi demnitate; el va trebui să fie adoptat de aceia care fac profesiunea sau reînnoirea voturilor în timpul Liturghiei, păstrându-se totuşi drepturile particulare.
        E de recomandat ca profesiunea călugărească să se facă în timpul Sfintei Liturghii.

        81 - (Reforma ritualului înmormântării)
        Ritualul înmormântărilor va trebui să exprime mai clar caracterul pascal al morţii creştine şi să răspundă mai bine, chiar în ceea ce priveşte culoarea liturgică, la condiţiile şi tradiţiile fiecărei regiuni.

        82 - Va fi revizuit ritualul înmormântării copiilor şi va fi înzestrat cu Liturghie proprie.