Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,4        |  întotdeauna noi. Fără uimire omul ar cădea în repetiţie şi, puţin
 2 Intro,  0,4        |           şi, puţin câte puţin, nu ar mai fi în stare să ducă
 3 Intro,  0,4        |          sunt împărtăşite de toţi, ar trebui să constituie un
 4  I,  1,8           |        oricărei cunoaşteri care nu ar fi fost rodul capacităţilor
 5  I,  1,12          |           de la sine, niciodată nu ar fi putut să şi-o imagineze:
 6  I,  1,12          |         enigmă de nerezolvat. Unde ar putea omul să caute răspuns
 7  I,  1,12          |            întrebări dramatice cum ar fi cele ale durerii, ale
 8  I,  2,13          |          lui Dumnezeu. De fapt cum ar putea fi considerată o folosire
 9 II,  1,16          |          deja dispărute. Ca şi cum ar fi vorba de un plan special,
10 II,  1,18          |          fapt nebunul se înşală că ar cunoaşte multe lucruri,
11 II,  1,20          |       hotărâţi paşii omului şi cum ar putea omul să priceapă calea
12 II,  2,22          |     înşelat pe strămoşii noştri că ar deveni suverani şi autonomi,
13 II,  2,22          |        suverani şi autonomi, şi că ar putea să lase deoparte cunoaşterea
14 III,  2,28         |           De fapt, niciodată el nu ar putea să-şi întemeieze propria
15 III,  2,28         |    minciună; o astfel de existenţă ar fi ameninţată în mod constant
16 III,  2,29         |           un prim răspuns. Omul nu ar începe să caute ceea ce
17 III,  2,29         |            începe să caute ceea ce ar ignora în mod total sau
18 III,  2,29         |            ignora în mod total sau ar crede absolut de neatins.
19 III,  2,29         |           inima omului încât, dacă ar trebui să facă abstracţie
20 III,  2,29         |            abstracţie de aşa ceva, ar compromite existenţa. În
21 III,  2,30         |           comportamentul său. Aici ar trebui să se pună întrebarea
22 III,  2,31         |           personală. De fapt, cine ar fi în stare să cearnă critic
23 III,  2,31         |     întemeiază viaţa modernă? Cine ar putea să controleze de unul
24 III,  2,31         |        adevărate? În sfârşit, cine ar putea să refacă drumurile
25 IV,  1,38          |           acesta nu înseamnă că ei ar fi ignorat datoria de a
26 IV,  1,42          |           ce ne spune credinţa; nu ar fi în stare de aşa ceva,
27 IV,  1,42          |           a făcut încă tot ceea ce ar fi în dorinţa sa: "Ad te
28 IV,  3,48          |            raţiuni slabe, credinţa ar fi mai incisivă; dimpotrivă,
29  V,  1,49          |          regulilor sale; altfel nu ar exista garanţia că rămâne
30  V,  1,49          |          raţional. De puţin ajutor ar fi o filozofie care nu ar
31  V,  1,49          |          ar fi o filozofie care nu ar proceda în lumina raţiunii
32  V,  1,50          |            şi concluzii filozofice ar fi incompatibile cu adevărul
33  V,  1,50          |        conţinuturi filozofice, cum ar fi tema despre Dumnezeu,
34  V,  1,50          |       ferme, pe care orice filozof ar trebui să o aprecieze, deoarece
35  V,  1,51          |    negativă, ca şi cum Magisteriul ar avea intenţia de a elimina
36  V,  1,53          |        raţiunii, acest Dumnezeu nu ar putea să se nege pe sine,
37  V,  1,55          |           sarcini mai modeste, cum ar fi numai interpretarea realităţii
38 VI,  1,67          |          la care de una singură nu ar putea ajunge".(91)~
39 VI,  1,69          |        degrabă decât la filozofie, ar trebui să recurgă la ajutorul
40 VI,  1,69          |        culturi, susţin că teologia ar trebui să se adreseze, de
41 VI,  1,71          |          cum, întâlnindu-se cu ea, ar voi să o priveze de ceea
42 VI,  1,71          |          de ceea ce îi aparţine şi ar obliga-o să-şi asume forme
43 VI,  1,72          |        refuza o asemenea moştenire ar fi să mergi împotriva planului
44 VI,  1,72          |          de alte tradiţii, ceea ce ar fi contrar naturii însăşi
45 VI,  1,73          |   călăuzită, spre a evita căile ce ar putea să o conducă în afara
46 VI,  1,73          |          una singură nici măcar nu ar fi bănuit că ar putea să
47 VI,  1,73          |           măcar nu ar fi bănuit că ar putea să le parcurgă. Din
48 VI,  1,74          |          alături de care alte nume ar putea fi citate, nu intenţionez
49 VI,  2,76          |       unele chestiuni care cu greu ar putea fi rezolvate dacă
50 VI,  2,76          | inaccesibile raţiunii, probabil nu ar fi fost niciodată descoperite
51 VI,  2,76          |            descoperite de ea, dacă ar fi fost lăsată în seama
52 VI,  2,76          |          se situează chestiuni cum ar fi conceptul unui Dumnezeu
53 VI,  2,76          |           de Sfânta Scriptură, cum ar fi posibilitatea unei chemări
54 VI,  2,76          |    graniţele strâmte între care ea ar fi înclinată să se închidă.
55 VI,  2,76          |         modernă şi contemporană nu ar exista. Datul păstrează
56 VI,  2,77          |       separării lor.~Dacă teologul ar refuza să se folosească
57 VI,  2,77          |           folosească de filozofie, ar risca să facă filozofie
58 VI,  2,77          |           ceea ce-l priveşte, dacă ar exclude orice contact cu
59 VII,  1,81         |        legată de sensul existenţei ar cădea în pericolul grav
60 VII,  1,81         |         aceste mijloace tehnice nu ar fi orânduite spre un scop
61 VII,  1,81         |       numai utilitarist, în curând ar putea să se arate dezumanizante,
62 VII,  1,81         |         persoane. O filozofie care ar vrea să nege posibilitatea
63 VII,  1,81         |          unui sens ultim şi global ar fi nu doar inadecvată, ci
64 VII,  1,82         |            acest rol sapienţial nu ar putea să fie dezvoltat de
65 VII,  1,82         |   dezvoltat de o filozofie care nu ar fi ea însăşi o cunoaştere
66 VII,  1,82         |        fenomenistă sau relativistă ar fi inadecvată pentru a da
67 VII,  1,82         |         spune că tradiţia catolică ar fi săvârşit o eroare când
68 VII,  1,82         |         obiectiv adevărate, oricât ar fi de perfecţionabilă mereu.
69 VII,  1,83         |            gândire filozofică care ar refuza orice deschidere
70 VII,  1,83         |     deschidere metafizică, aşadar, ar fi în mod radical inadecvată
71 VII,  1,83         |             dar această "taină" nu ar putea să fie revelată, nici
72 VII,  1,83         |         revelată, nici teologia nu ar putea să o facă inteligibilă
73 VII,  1,83         |             dacă cunoaşterea umană ar fi în mod riguros limitată
74 VII,  1,83         |          de orizontul metafizic nu ar reuşi să ajungă dincolo
75 VII,  1,83         |        experienţa religioasă şi nu ar permite înţelegerii credinţei (
76 VII,  1,84         |        transcendentă.(103)~Dacă nu ar fi aşa, cuvântul lui Dumnezeu,
77 VII,  1,84         |           divin în limbaj uman, nu ar fi în stare să exprime nimic
78 VII,  1,84         |        simplu adevărată; altfel nu ar fi o revelaţie a lui Dumnezeu,
79 VII,  1,85         |            omului contemporan. Cum ar putea Biserica să nu se
80 VII,  1,85         |    Dumnezeu le pune gândirii umane ar trebui să elaboreze discursul
81 VII,  1,87         |            o eroare de metodă, dar ar putea să ascundă în sine
82 VII,  1,87         |         care, în lumina tradiţiei, ar trebui eventual ridicate.
83 VII,  1,91         |        fapt, timpul certitudinilor ar fi în mod iremediabil trecut,
84 VII,  1,91         |           iremediabil trecut, omul ar trebui de acum să înveţe
85 VII,  2,94         |           unor fapte naturale, cum ar vrea pozitivismul istoricist.(111)
86 VII,  2,96         |           îl exprimă.(113) Dacă nu ar fi aşa, filozofia şi ştiinţele
87 VII,  2,96         |          filozofia şi ştiinţele nu ar putea comunica între ele
88 VII,  2,96         |         comunica între ele nici nu ar putea să fie receptate de
89 VII,  2,96         |  imperfectă. Speculaţia filozofică ar putea ajuta mult în acest
90 VII,  2,97         |         adevărurile de credinţă nu ar fi altceva decât reguli
91 VII,  2,97         |      cristologie, de exemplu, care ar porni unilateral "de jos",
92 VII,  2,97         |       societăţilor civile, cu greu ar putea evita pericolul unui
93 VII,  2,98         |            din competenţa sa - cum ar fi pacea, dreptatea socială,
94 Conclu,  0,101(123)|            facă teologie ca şi cum ar fi o simplă culegere de