Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,1    |          întrebări care au izvorul lor comun în căutarea sensului
 2 Intro,  0,3    |      lucrurile şi care este scopul lor. În forme şi feluri diferite,
 3 Intro,  0,4    |         săi şi părtaşă la destinul lor. De aici începe drumul care
 4 Intro,  0,5    |      complexe, care au dat roadele lor în diferite domenii ale
 5  I,  1,9       |        numai datorită principiului lor, dar şi datorită obiectului
 6  I,  1,9       |         dar şi datorită obiectului lor: datorită principiului lor,
 7  I,  1,9       |         lor: datorită principiului lor, pentru că în una cunoaştem
 8  I,  2,13      |        gradul cel mai înalt natura lor spirituală pentru a permite
 9  I,  2,13      |           să transceadă realitatea lor de semne pentru a aduna
10  I,  2,13      |        pentru a aduna semnificaţia lor ulterioară faţă de care
11 II,  1,16      |           fac auzit din nou glasul lor şi unele trăsături comune
12 II,  1,17      |         Dumnezeu şi omul, în lumea lor fiecare, sunt puşi într-un
13 II,  1,17      |           cât de mare este numărul lor, o Dumnezeule; dacă le număr
14 II,  1,18      |            la originea şi destinul lor.~
15 II,  2,22      |          Dumnezeu. În neascultarea lor originară ei au implicat
16 II,  2,23      |            utilizau în reflecţiile lor despre Dumnezeu. Raţiunea
17 II,  2,23      | uscăciunile unuia dintre sistemele lor. Raportul credinţă şi filozofie
18 III,  1,24     |    timpurile hotărâte şi graniţele lor de locuire, ca să-l caute
19 III,  2,30     |           măsură îşi au rădăcinile lor şi în filozofie. Ele sunt
20 III,  2,30     |            religiile în tradiţiile lor le oferă la întrebările
21 III,  2,32     |           încredinţează cuvântului lor: se descoperă în ei evidenţa
22 IV,  1,36      |          nu puteau în discursurile lor să facă trimiteri doar la "
23 IV,  1,36      |         universului au aflat prima lor formulare în poezie. Teogoniile
24 IV,  1,36      |       fundament raţional credinţei lor în divinitate. Astfel s-a
25 IV,  1,37      |          ridicau rezerve la rândul lor în faţa unui mod cultural
26 IV,  1,38      |          Explicaţia dezinteresului lor iniţial trebuie căutată
27 IV,  1,39      |            încă legate de originea lor greacă. De exemplu, în filozofia
28 IV,  1,41      |   identificat conţinutul mesajului lor cu sistemele la care făceau
29 IV,  1,41      |       reductiv să limităm lucrarea lor doar la transpunerea adevărurilor
30 IV,  1,42      |      totuşi siguranţa certitudinii lor nu este deloc modificată.
31 IV,  3,46      |        aibă în centrul interesului lor persoana şi structura globală
32 IV,  3,47      |            în cea mai mare parte a lor, dar unele şi tocmai acelea
33 IV,  3,47      |          au asumat ca unic scop al lor ajungerea la certitudinea
34 IV,  3,48      |            a fi coerente cu natura lor în respectul autonomiei
35  V,  1,51      |           este concepută reflecţia lor. Într-un chip special trebuie
36  V,  1,52      |           de a opune o filozofie a lor la variatele curente ale
37  V,  1,52      |           să nu devieze, la rândul lor, în forme eronate şi negative.
38  V,  1,52      |              datorită neîncrederii lor în capacităţile naturale
39  V,  1,53      |           nu numai prin principiul lor, dar şi prin obiectul lor".(64)
40  V,  1,53      |          lor, dar şi prin obiectul lor".(64) Deci trebuia să afirme,
41  V,  1,56      |        prea modeste în filozofarea lor. Lecţia istoriei acestui
42  V,  2,57      |     pierdut cu nimic din interesul lor din punct de vedere atât
43  V,  2,57      |            salvgardează demnitatea lor".(79)~
44  V,  2,61      |        aplice corect în cercetarea lor nu trebuie, totuşi, să fie
45  V,  2,63      |            şi filozofie. În lumina lor, va fi posibil să se determine
46 VI,  1,66      |         care primesc o definiţie a lor la nivelul eticii filozofice.~
47 VI,  1,67      |        deci filozofic. Cunoaşterea lor constituie o supoziţie necesară
48 VI,  1,67      |            în care îşi află scopul lor ultim. Să ne gândim, de
49 VI,  1,71      |       strâns cu oamenii şi istoria lor, culturile împărtăşesc aceleaşi
50 VI,  1,72      |            compatibile cu credinţa lor astfel încât să derive din
51 VI,  1,74      |         încât justifică alăturarea lor la maeştrii filozofiei antice.
52 VI,  1,74      |           orice aspect al gândirii lor, dar numai să propun exemple
53 VI,  2,76      |       creştini, care în cercetarea lor nu au voit să contrazică
54 VI,  2,76      |   continuat să lucreze pe propriul lor teren şi cu propria metodologie
55 VI,  2,76      |             dar lărgind cercetarea lor la noi domenii ale adevărului.
56 VI,  2,77      |          imposibilitatea separării lor.~Dacă teologul ar refuza
57 VI,  2,79      |            teologică în raportarea lor reciprocă. Aşadar, e de
58 VII,  1,80     |         îndreptate spre împlinirea lor, care se actualizează în
59 VII,  1,81     |   ştiinţifice temeinicia şi limita lor, dar se va pune şi ca instanţă
60 VII,  1,84     |           însă care în cercetările lor tind să se oprească la cum
61 VII,  1,85     |      trebui să elaboreze discursul lor în baza acestor postulate
62 VII,  1,86     |        oportun să mă opresc asupra lor pentru a releva erorile
63 VII,  1,86     |            pentru a releva erorile lor şi riscurile care derivă
64 VII,  1,86     |          la coerenţa şi conexiunea lor sistematică nici la inserarea
65 VII,  1,86     |      sistematică nici la inserarea lor istorică. În felul acesta,
66 VII,  1,86     |          filozofice, al limbajului lor specific şi al contextului
67 VII,  1,86     |     permite o adecvată integrare a lor în argumentarea teologică.~
68 VII,  1,90     |        până aici conduc, la rândul lor, la o concepţie mai generală,
69 VII,  1,91     |          Destui autori, în critica lor distrugătoare a oricărei
70 VII,  2,94     |    deosebit Evangheliile, adevărul lor nu se reduce cu siguranţă
71 VII,  2,94     |            se află în semnificaţia lor în şi pentru istoria mântuirii.
72 VII,  2,94     |           neschimbată semnificaţia lor originară. Este urgent,
73 VII,  2,96     |           bază îşi menţin valoarea lor cognoscibilă universală
74 VII,  2,96     |            ca deseori semnificaţia lor să fie imperfectă. Speculaţia
75 VII,  2,96(113)|    dogmatice (sau vreo categorie a lor) nu pot arăta adevărul în
76 Conclu,  0,101 |         din schimbul respectivelor lor cuceriri. Teologia, care
77 Conclu,  0,102 |            la descoperirea puterii lor de a cunoaşte adevărul (124)
78 Conclu,  0,102 |     adevărul (124) şi a aspiraţiei lor spre un sens ultim şi definitiv
79 Conclu,  0,105 |          mulţumesc pentru slujirea lor eclezială. Legătura intimă
80 Conclu,  0,105 |    străduiască să desfăşoare munca lor în lumina prescripţiilor
81 Conclu,  0,106 |     puterea de a conduce discursul lor raţional şi de argumentare
82 Conclu,  0,106 |            şi simpatie cercetările lor; să fie aşadar siguri de
83 Conclu,  0,106 |         justa autonomie a ştiinţei lor. Aş vrea să încurajez, în
84 Conclu,  0,106 |     ştiinţă, care prin cercetările lor ne furnizează o cunoaştere
85 Conclu,  0,106 |       neînsufleţite, cu complexele lor structuri atomice şi moleculare.
86 Conclu,  0,106 |          să continue în eforturile lor rămânând mereu în orizontul
87 Conclu,  0,108 |      pentru cei care fac din viaţa lor o căutare a înţelepciunii.