Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,5    |             aprofundarea înţelegerii credinţei şi pentru comunicarea adevărului
 2 Intro,  0,6    |            Afirmând din nou adevărul credinţei, putem să dăm iarăşi omului
 3  I,  1,8       |        drumul secular al înţelegerii credinţei, reflectând asupra Revelaţiei
 4  I,  1,8       |            acela se aducea împotriva credinţei pe baza unor teze eronate
 5  I,  1,8       |       cunoaştere care este specifică credinţei. Cunoaşterea aceasta exprimă
 6  I,  2,13      |              se datorează ascultarea credinţei".(14) Prin această scurtă
 7  I,  2,13(15)  |            sus, învaţă că ascultarea credinţei cere angajamentul intelectului
 8 II,  1,16      |          legătura dintre cunoaşterea credinţei şi cea a raţiunii se arată
 9 II,  1,16      |      cunoaşterea raţiunii şi aceea a credinţei. Lumea şi ceea ce se întâmplă
10 II,  1,16      |             căutarea sa în orizontul credinţei. De aceea, raţiunea şi credinţa
11 II,  1,20      |          orizont mai amplu, acela al credinţei: "De Domnul sunt hotărâţi
12 IV,  1,36      |            dea un fundament raţional credinţei lor în divinitate. Astfel
13 IV,  1,38      |              a aprofunda înţelegerea credinţei şi a motivaţiilor sale.
14 IV,  1,38      |             este, mai ales, apărarea credinţei: "Doctrina Mântuitorului
15 IV,  1,40      |             lui se prezentă adevărul credinţei creştine, atunci avu puterea
16 IV,  1,41      |             trăiau intens conţinutul credinţei, ştiau să ajungă la formele
17 IV,  1,41      |            transpunerea adevărurilor credinţei în categorii filozofice.
18 IV,  1,42      |            de Canterbury prioritatea credinţei nu este în competiţie cu
19 IV,  2,43      |             Lumina raţiunii şi cea a credinţei, ambele provin de la Dumnezeu,
20 IV,  2,43      |           caracterul supranatural al credinţei, doctorul angelic nu a uitat
21 IV,  2,43      |        asentimentul la conţinuturile credinţei; în orice caz la acestea
22 IV,  2,44      |            pornind de la adevărurile credinţei însăşi. "Înţelepciunea enumerată
23 IV,  2,44      |             analizează conţinuturile credinţei, ajungând la misterul însuşi
24 IV,  3,45      |              raport cu conţinuturile credinţei. Printre alte consecinţe
25 IV,  3,45      |              rezerva mai mult spaţiu credinţei fie pentru a discredita
26 IV,  3,48      |       autonomiei reciproce. Parresia credinţei trebuie să aibă drept corespondent
27  V,  1,49      |             simplitatea şi puritatea credinţei poporului lui Dumnezeu.~
28  V,  1,50      |             cu autoritate, în lumina credinţei, propriul discernământ critic
29  V,  1,50      |             din punctul de vedere al credinţei. În dezvoltarea ştiinţei
30  V,  1,51      |        discernământ critic în lumina credinţei se impune cu o urgenţă majoră.
31  V,  1,51      |             din punctul de vedere al credinţei, oferă ca valid şi rodnic
32  V,  1,52      |        cognoscibil numai prin lumina credinţei. Conţinuturile pozitive
33  V,  1,53      |        filozofică pentru înţelegerea credinţei. Conciliul Vatican I, sintetizând
34  V,  1,53      |          distincţia dintre misterele credinţei şi descoperirile filozofice
35  V,  1,53      |              să-l dea în cunoaşterea credinţei: "Dar chiar dacă credinţa
36  V,  1,54      |          Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, îndeplinindu-şi datoria
37  V,  1,54(70)  |          CONGREGAŢIA PENTRU DOCTRINA CREDINŢEI, Instrucţia despre chemarea
38  V,  1,55      |         filozofic pentru înţelegerea credinţei, sau mai bine pentru posibilitatea
39  V,  1,55(72)  |       recunoscute contrare doctrinei credinţei, mai ales dacă sunt condamnate
40  V,  1,55      |            De fapt "regula supremă a credinţei sale",(75) îi vine din unitatea
41  V,  1,55      |              căreia atât înţelegerea credinţei cât şi formulările dogmatice
42  V,  1,56      |              toate acestea în lumina credinţei care recunoaşte în Isus
43  V,  2,57      |       filozofiei conform exigenţelor credinţei. Sfântul Toma, scria el, "
44  V,  2,59      |              pentru o tratare nouă a credinţei în lumina unei reînnoite
45  V,  2,59      |       încercat să conjuge exigenţele credinţei în orizontul metodologiei
46  V,  2,59      |        gândirii creştine în unitatea credinţei şi a raţiunii.~
47  V,  2,61      |              nou pentru inculturarea credinţei. În special viaţa Bisericilor
48 VI,  1         |                              Ştiinţa credinţei şi exigenţele raţiunii filozofice~
49 VI,  1,64      |             acestui cuvânt în lumina credinţei, fie datorită unora din
50 VI,  1,65      |             organizează ca ştiinţă a credinţei în lumina unui dublu principiu
51 VI,  1,66      |          participă prin asentimentul credinţei.~Teologia dogmatică, la
52 VI,  1,67      |              rolul de a da motivaţie credinţei (cf. 1Pt 3,15), va trebui
53 VI,  1,69      |            universal al conţinutului credinţei. În plus, nu trebuie să
54 VI,  1,70      |              mare adevăr: întâlnirea credinţei cu diferite culturi a dat
55 VI,  1,71      |         fiecare destinatar adeziunea credinţei, nu-i împiedică pe aceştia
56 VI,  1,74      |           din confruntarea cu datele credinţei. Un lucru este cert: atenţia
57 VI,  2,75      |    desăvârşeşte natura: asentimentul credinţei, care angajează intelectul
58 VI,  2,76      |             directă sau indirectă, a credinţei creştine.~Aşadar, filozofia
59 VI,  2,76      |           aşa cum apare ea în lumina credinţei, care ajută la punerea din
60 VI,  2,76      |             specială originalitate a credinţei: vestea creştină a demnităţii,
61 VI,  2,76      |             să ilustreze adevărurile credinţei pornind de la Revelaţie.
62 VI,  2,77      |           raţiunii critice în lumina credinţei, munca teologică presupune
63 VI,  2,77      |           puţin adaptate înţelegerii credinţei. Filozoful, în ceea ce-l
64 VI,  2,77      |            unul singur conţinuturile credinţei creştine, aşa cum s-a întâmplat
65 VI,  2,78      |         exigenţa raţiunii şi puterea credinţei au aflat sinteza cea mai
66 VI,  2,79      |        profunzimea şi autenticitatea credinţei este favorizată când este
67 VII,  1,82     |            Această exigenţă, proprie credinţei, a fost afirmată din nou
68 VII,  1,83     |            nu ar permite înţelegerii credinţei (intellectus fidei) să exprime
69 VII,  1,84     |             utile pentru înţelegerea credinţei, întrucât fac evidentă structura
70 VII,  1,84     |            să întunece conţinuturile credinţei sau să-i nege validitatea
71 VII,  1,91     |            contestă şi certitudinile credinţei.~Nihilismul acesta găseşte
72 VII,  2,92     | conceptualizare coerentă, conţinutul credinţei. Şi astăzi îi revine o dublă
73 VII,  2,92(108)|          CONGREGAŢIA PENTRU DOCTRINA CREDINŢEI, Instrucţia despre vocaţia
74 VII,  2,93     |          Revelaţiei şi în conţinutul credinţei. Centrul adevărat al reflecţiei
75 VII,  2,96(113)|          CONGREGAŢIA PENTRU DOCTRINA CREDINŢEI, Declaraţia despre apărarea
76 VII,  2,97     |           sau elaborarea înţelegerii credinţei (intellectus fidei). Cum
77 VII,  2,98     |            şi în ordinea înţelegerii credinţei care se referă la lucrarea
78 VII,  2,99     |            rând o slujire a vestirii credinţei şi a catehezei.(117) Vestirea
79 VII,  2,99     |            se aprofundează în lumina credinţei. Învăţătura dată în cateheză
80 VII,  2,99(117)|          CONGREGAŢIA PENTRU DOCTRINA CREDINŢEI, Instrucţia despre vocaţia
81 VII,  2,99     |         reală~în vederea comunicării credinţei şi a unei înţelegeri mai
82 Conclu,  0,100 |             în raport cu înţelegerea credinţei şi limitele la care ea se
83 Conclu,  0,101 |        permit să existe ca ştiinţă a credinţei, a provocat cu siguranţă
84 Conclu,  0,101 |    cunoaşteri şi culturi în unitatea credinţei.~
85 Conclu,  0,105 |             şi profundă a adevărului credinţei. Să nu se uite responsabilitatea
86 Conclu,  0,108 |             teologia ca înţelegere a credinţei să fie fecundă şi eficientă.
87 Conclu,  0,108 |           Maria "masa intelectuală a credinţei".(132) În ea vedeau imaginea