Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,3   |          Între acestea se remarcă filozofia, care contribuie în mod
 2 Intro,  0,3   |    misiuni ale omenirii. Termenul filozofia, conform etimologiei greceşti,
 3 Intro,  0,3   |          înţelepciunii". De fapt, filozofia s-a născut şi s-a dezvoltat
 4 Intro,  0,3   |       Incidenţa puternică pe care filozofia a avut-o în formarea şi
 5 Intro,  0,5   |           acelaşi timp, consideră filozofia un ajutor indispensabil
 6 Intro,  0,5   |       pare ştearsă. Fără îndoială filozofia modernă are marele merit
 7 Intro,  0,5   |       ajungă la adevărul fiinţei. Filozofia modernă, uitând de a-şi
 8 Intro,  0,6   |           ce merită să fie trăit. Filozofia, care are marea responsabilitate
 9  I,  1,9      |           în lumina intelectului. Filozofia şi ştiinţele gravitează
10  I,  2,14     |           referă în mod îndatorat filozofia şi teologia, sfântul Anselm.
11 II,  2,23     |           Raportul creştinului cu filozofia, aşadar, cere un discernământ
12 II,  2,23     |          dacă i se încredinţează! Filozofia, care deja de una singură
13 III,  1,24    |       neliniştea acestei căutări. Filozofia în mod special a adunat
14 IV,  1,37     |      păgâne, ca de exemplu gnoza. Filozofia, ca înţelepciune practică
15 IV,  1,38     |      întâlnirea creştinismului cu filozofia nu a fost imediată şi nici
16 IV,  1,38     |    convertire o mare stimă pentru filozofia greacă, afirma cu tărie
17 IV,  1,38     |      Alexandria numea Evanghelia "filozofia adevărată",(33) şi interpreta
18 IV,  1,38     |     adevărată",(33) şi interpreta filozofia în analogie cu legea mozaică
19 IV,  1,38     |         Evanghelie.(35) Deoarece "filozofia tânjeşte după acea înţelepciune
20 IV,  1,38     |           Clement din Alexandria, filozofia greacă nu are ca prim scop
21 IV,  1,38     |       înţelepciunea lui Dumnezeu. Filozofia greacă, prin aportul ei,
22 IV,  1,39     | filozofului Celsus, Origene asumă filozofia platonică pentru a argumenta
23 IV,  1,39     |        lor greacă. De exemplu, în filozofia aristotelică, numele desemna
24 IV,  2,43     |    contaminarea creştinismului cu filozofia profană, dar nici refuzul
25 IV,  2,44     |        recunoască obiectivitatea. Filozofia lui este într-adevăr filozofia
26 IV,  2,44     |    Filozofia lui este într-adevăr filozofia fiinţei şi nu a simplei
27 IV,  3,45     |     necesară de care aveau nevoie filozofia şi ştiinţele, pentru a se
28 IV,  3,48     |     puternic şi incisiv pentru ca filozofia şi credinţa să recupereze
29  V,  1,49     |         prudenţe stă în faptul că filozofia, chiar şi atunci când intră
30  V,  1,49     |      autonomiei de care se bucură filozofia se individualizează în faptul
31  V,  1,55     |          metafizicii": se vrea ca filozofia să se mulţumească cu sarcini
32  V,  1,56     |           care în mod tradiţional filozofia l-a căutat.~Cu toate acestea
33  V,  2,60     |           şi fecundă în raport cu filozofia. Nu pot să uit, mai ales
34  V,  2,60(84) |           unele comentarii despre filozofia sfântului Toma: "Discorso
35  V,  2,61     |      implicită de lăsa la o parte filozofia sau de a o înlocui în formarea
36 VI,  1,65     |          o corectă auditus fidei, filozofia oferă teologiei contribuţia
37 VI,  1,72     |   întâlnit în drumul ei mai întâi filozofia greacă nu constituie o indicaţie
38 VI,  1,73     |          cu cuvântul lui Dumnezeu filozofia iese îmbogăţită, pentru
39 VI,  2,75     |        încă. În situaţia aceasta, filozofia manifestă o aspiraţie legitimă
40 VI,  2,76     |          desemnează prin expresia filozofia creştină. Denumirea este
41 VI,  2,76     |   contrazică credinţa. Vorbind de filozofia creştină se intenţionează
42 VI,  2,76     |       credinţei creştine.~Aşadar, filozofia creştină are două aspecte:
43 VI,  2,76     | filozofice şi, în special, pentru filozofia fiinţei. Acestui domeniu
44 VI,  2,76     |        Dumnezeu, o bună parte din filozofia modernă şi contemporană
45 VI,  2,77     |   teologia însăşi cheamă în cauză filozofia. În realitate, teologia
46 VI,  2,77     |       valoarea autonomiei pe care filozofia o păstrează şi în această
47 VI,  2,77     |         indispensabile şi nobile, filozofia a fost numită chiar din
48 VI,  2,77     |          anumite exigenţe pe care filozofia trebuie să le respecte în
49 VII,  1,81    |     necesar, înainte de toate, ca filozofia să regăsească dimensiunea
50 VII,  1,81    |          în lume. De aceea invită filozofia să se angajeze în căutarea
51 VII,  1,91    |           Ajunge să citez logica, filozofia limbajului, epistemologia,
52 VII,  1,91    |        limbajului, epistemologia, filozofia naturii, antropologia, analiza
53 VII,  2,92    |       provoacă în acelaşi timp şi filozofia. Volumul problemelor care
54 VII,  2,92    |          15) atât teologia cât şi filozofia.~A crede în posibilitatea
55 VII,  2,96    |                Dacă nu ar fi aşa, filozofia şi ştiinţele nu ar putea
56 VII,  2,97    |  teologice, trebuie să recurgă la filozofia fiinţei. Aceasta va trebui
57 VII,  2,97    |      sterile de scheme învechite. Filozofia fiinţei, în cadrul tradiţiei
58 Conclu,  0,100|        subliniez valoarea pe care filozofia o posedă în raport cu înţelegerea
59 Conclu,  0,101|          raportul său autentic cu filozofia, simt de datoria mea să
60 Conclu,  0,101|     subliniez oportunitatea ca şi filozofia, pentru binele şi progresul
61 Conclu,  0,103|                              103. Filozofia, în plus, este ca oglinda
62 Conclu,  0,105|     profesoral destinat să predea filozofia în Seminarii ca şi în Facultăţile
63 Conclu,  0,106|          şi către cei care predau filozofia, pentru ca să aibă curajul
64 Conclu,  0,108|           unul dintre noi, la fel filozofia este chemată să împrumute