Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,4   |           curent cu întreaga gândire filozofică. Însă este evident că, în
 2 Intro,  0,4   |            în joc o anumită "mândrie filozofică" care pretinde să ridice
 3 Intro,  0,5   |          care au făcut ca cercetarea filozofică să se rătăcească în nisipurile
 4 Intro,  0,5   |         valuri: în timp ce reflecţia filozofică, pe de o parte, a reuşit
 5  I,  2,14     |            noutate şi pentru ştiinţa filozofică. Revelaţia introduce în
 6 II,  1,19     |             în mare parte cu ştiinţa filozofică. După ce a afirmat că prin
 7 II,  2,22     |             Dezvoltând o argumentare filozofică printr-un limbaj popular,
 8 III,  1,26    |      semnificaţie faptul că gândirea filozofică a primit o orientare decisivă
 9 III,  2,32    |           ordinea faptică sau în cea filozofică. Lucrul care se cere mai
10 III,  2,35    |        adevărului revelat cu ştiinţa filozofică. De aceea considerăm în
11 IV,  1,38     |      întâlnirii pozitive cu gândirea filozofică, chiar dacă sub semnul unui
12 IV,  2,44     | complementare ale înţelepciunii: cea filozofică, care se întemeiază pe puterea
13 IV,  3,46     |              bună parte din gândirea filozofică modernă s-a dezvoltat îndepărtându-se
14 IV,  3,48     |           între credinţă şi raţiunea filozofică. Este destul de adevărat
15 IV,  3,48     |              atente, şi în reflecţia filozofică a acelora care au contribuit
16  V            |             MAGISTERIULUI~ÎN MATERIE FILOZOFICĂ~
17  V,  1,49     |          puţine ori a căzut gândirea filozofică, mai ales cea modernă. Nu
18  V,  1,51     | discernământul, în fiecare propunere filozofică, a ceea ce, din punctul
19  V,  1,51     |        intervine stimulând reflecţia filozofică, ca să nu se închidă drumul
20  V,  1,52     |       într-un mod pozitiv cercetarea filozofică a multor credincioşi şi
21  V,  1,53     |           mult decât de fiecare teză filozofică, declaraţiile Magisteriului
22  V,  1,53     |               deci, în cele din urmă filozofică pentru înţelegerea credinţei.
23  V,  1,54     |            discernământul în materie filozofică. Ceea ce au adus veneraţii
24  V,  1,55     |              ele la bază o concepţie filozofică: trebuie analizată cu discernământ
25  V,  2,57     |         raţiune, arătând că gândirea filozofică este o contribuţie fundamentală
26  V,  2,59     |    producerea de forme de speculaţie filozofică care au înţeles să menţină
27  V,  2,60     |              o profundă semnificaţie filozofică expresia culminantă din
28  V,  2,60     |             garanta o solidă formare filozofică, mai ales pentru cei care
29  V,  2,61     |          meargă în pas cu cercetarea filozofică. Aceasta va permite să iasă
30  V,  2,62     |           constructive între ştiinţa filozofică şi cea teologică. Această
31  V,  2,62     |         printr-o inteligentă formare filozofică şi teologică, care niciodată
32  V,  2,63     |              teologică cu cercetarea filozofică a adevărului. De aici derivă
33  V,  2,63     |      discerne şi a stimula o gândire filozofică care să nu fie în dezacord
34 VI,  1,64     |              care apelul la gândirea filozofică se impune în virtutea naturii
35 VI,  1,65     |             de la o anumită tradiţie filozofică. În cazul acesta, i se cere
36 VI,  1,67     |         dintre credinţă şi reflecţia filozofică. Deja Conciliul Vatican
37 VI,  1,68     |       trebuie să recurgă la o părere filozofică corectă despre natura umană
38 VI,  1,69     |            reflecţii în mod specific filozofică, critică şi îndreptată spre
39 VI,  1,74     |             ale unui drum de căutare filozofică care a tras avantaje considerabile
40 VI,  2,76     |    filozofare creştină, o speculaţie filozofică concepută în unire vitală
41 VI,  2,76     |    influenţat cu siguranţă reflecţia filozofică pe care au înfăptuit-o filozofii
42 VI,  2,77     |           aibă nevoie de contribuţia filozofică. Fiind lucrare a raţiunii
43 VI,  2,79     |           confruntare între gândirea filozofică şi cea teologică în raportarea
44 VII,  1,80    |            cu o importantă densitate filozofică. Creştinii au luat act în
45 VII,  1,83    |            care o susţine. O gândire filozofică care ar refuza orice deschidere
46 VII,  1,86    |           din ele pentru activitatea filozofică.~Prima este aceea care stă
47 VII,  1,86    |                atât teologică cât şi filozofică - pentru a argumenta într-o
48 VII,  1,88    |       ştiinţismul. Această concepţie filozofică refuză să admită ca valide
49 VII,  2,96    |           fie imperfectă. Speculaţia filozofică ar putea ajuta mult în acest
50 VII,  2,98    |        trebuie să recurgă la o etică filozofică îndreptată spre adevărul
51 VII,  2,98    |             presupune o antropologie filozofică şi o metafizică a binelui.
52 VII,  2,99    |              cel viu.(120)~Reflecţia filozofică poate contribui mult la
53 Conclu,  0,100|          Importanţa pe care gândirea filozofică o îmbracă în dezvoltarea
54 Conclu,  0,104|                        104. Gândirea filozofică este deseori unicul teren
55 Conclu,  0,104|           credinţa noastră. Mişcarea filozofică contemporană cere angajamentul
56 Conclu,  0,105|             teologică şi cunoaşterea filozofică este una din bogăţiile cele
57 Conclu,  0,105|             exigent atât cu gândirea filozofică contemporană cât şi cu întreaga
58 Conclu,  0,105|              şi cu întreaga tradiţie filozofică, fie aceasta în sintonie
59 Conclu,  0,105|              deosebită de pregătirea filozofică a celor care vor trebui
60 Conclu,  0,108|           libertate, la fel gândirea filozofică, în acceptarea interpelării