Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,5   |           a putea primi din partea filozofiei răspunsuri definitive la
 2 Intro,  0,6   |        sale cognitive şi să oferim filozofiei o provocare pentru ca să
 3 II,  1,19     |   însemnătate. Recuperând gândirea filozofiei greceşti, la care pare să
 4 III,  2,30    |        analizat un dat ulterior al filozofiei.~
 5 IV,  1,36     |       căutări a omului. Părinţilor filozofiei le-a revenit misiunea de
 6 IV,  2,43     |            redescopereau tezaurele filozofiei antice, şi mai precis aristotelice,
 7 IV,  2,43     |          natura, obiect propriu al filozofiei, poate contribui la înţelegerea
 8 IV,  2,43     |            pionier pe noul drum al filozofiei şi al culturii universale.
 9 IV,  3,47     |         modernă s-a schimbat rolul filozofiei. De la înţelepciune şi ştiinţă
10 IV,  3,48     |            ultimă parte a istoriei filozofiei este, aşadar, constatarea
11  V,  1,50     |           exigenţele care se impun filozofiei din punctul de vedere al
12  V,  1,51     |            nici o formă istorică a filozofiei nu poate să pretindă în
13  V,  1,54     |          avut-o refuzul catolic al filozofiei marxiste şi al comunismului
14  V,  1,55     |    speculative, ca şi în dispreţul filozofiei clasice, din noţiunile căreia
15  V,  2,57     |         acela dedicat în întregime filozofiei. Marele pontif a reluat
16  V,  2,57     |           valoarea incomparabilă a filozofiei sfântului Toma. Propunerea
17  V,  2,57     |            a recupera o folosire a filozofiei conform exigenţelor credinţei.
18  V,  2,58     |         unei astfel de reînnoiri a filozofiei tomiste. Biserica a putut
19  V,  2,60     |           s-a ocupat şi de studiul filozofiei, căruia trebuie să i se
20  V,  2,61     |       minore aprecieri, nu numai a filozofiei scolastice, dar mai în general
21  V,  2,61     |         mai în general a studiului filozofiei. Cu uimire şi neplăcere
22  V,  2,61     |          dezinteres pentru studiul filozofiei.~La baza acestei pierderi
23  V,  2,61     |     raţiune pe care o mare parte a filozofiei contemporane o manifestă,
24  V,  2,62     |         afirm cu putere că studiul filozofiei îmbracă un caracter fundamental
25  V,  2,62     |      angajament special în studiul filozofiei. Alegerea aceasta, confirmată
26  V,  2,62     |         bună parte din dezvoltarea filozofiei moderne. Un exemplu semnificativ
27 VI,  1,65     |          de important este aportul filozofiei pentru o înţelegere mai
28 VI,  1,66     |          comunicabil. Fără aportul filozofiei, de fapt, nu s-ar putea
29 VI,  1,68     |      nevoie şi mai mare de aportul filozofiei. De fapt, în Noul Legământ,
30 VI,  1,74     |         alăturarea lor la maeştrii filozofiei antice. Lucrul acesta este
31 VI,  2        |                 Diferite stări ale filozofiei~
32 VI,  2,75     |        distinge diferite stări ale filozofiei în raport cu credinţa creştină.
33 VI,  2,75     |           primă stare este aceea a filozofiei total independentă de Revelaţia
34 VI,  2,75     |           evanghelică: este starea filozofiei care din punct de vedere
35 VI,  2,75     |    profundă a adevărului, în dauna filozofiei însăşi.~
36 VI,  2,76     |               76. O a doua stare a filozofiei este aceea pe care mulţi
37 VI,  2,76     |           acesta a devenit pivotul filozofiei istoriei, care se prezintă
38 VI,  2,76     |           elementele obiective ale filozofiei creştine intră şi necesitatea
39 VI,  2,77     |         altă stare semnificativă a filozofiei este aceea când teologia
40 VI,  2,77     |           un rol pur funcţional al filozofiei în raport cu teologia. Mai
41 VI,  2,77     | experimentale ca "slujitoare" ale "filozofiei prime". Expresia, astăzi
42 VI,  2,77     |        vrea a fi garantate.~Starea filozofiei analizată aici, datorită
43 VII,  1,80    |        mister provocările adresate filozofiei devin extreme, deoarece
44 VII,  1,82    |           sensul acesta de aportul filozofiei care să nu renege posibilitatea
45 VII,  1,83    |           astăzi mari sectoare ale filozofiei şi pentru a corecta astfel
46 VII,  1,85    |           că aceste exigenţe, puse filozofiei de cuvântul lui Dumnezeu,
47 VII,  1,88    |          de alte mari probleme ale filozofiei, care, când nu sunt ignorate,
48 VII,  1,91    |     complet al situaţiei actuale a filozofiei: de altfel, cu greu s-ar
49 VII,  2,93    |           se lasă deoparte aportul filozofiei.~
50 VII,  2,98    |       teologia morală. Recuperarea filozofiei este urgentă şi în ordinea
51 Conclu,  0,106|            care lucrează în câmpul filozofiei, pentru ca să lumineze diferitele
52 Conclu,  0,108|      Fericitei Fecioare şi aceea a filozofiei autentice. După cum Fecioara
53 Conclu,  0,108|         vedeau imaginea coerentă a filozofiei adevărate şi erau convinşi