| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library | ||
| Alphabetical [« »] impusese 1 imutabile 1 in 22 în 1264 inaccesibile 1 inadecvat 1 inadecvata 4 | Frequency [« »] ----- ----- ----- 1264 în 1184 si 1171 de 817 a | Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances în |
Chapter,Paragraph,Number
1001 VII, 1,83 | comportamente eronate răspândite în societatea noastră.~ 1002 VII, 1,84 | mai evidentă dacă se ia în seamă dezvoltarea pe care 1003 VII, 1,84 | noastre şi sensul cuprins în limbaj. Există cultivatori 1004 VII, 1,84 | asemenea ştiinţe însă care în cercetările lor tind să 1005 VII, 1,84 | traversează timpul nostru în ceea ce priveşte puterea 1006 VII, 1,84 | puterea raţiunii? Apoi când, în virtutea unor argumente 1007 VII, 1,84 | dar se situează de la sine în afara jocului. Credinţa, 1008 VII, 1,84 | claritate că limbajul uman este în stare să exprime în mod 1009 VII, 1,84 | este în stare să exprime în mod universal - deşi în 1010 VII, 1,84 | în mod universal - deşi în termeni analogi, dar din 1011 VII, 1,84 | este mereu cuvânt divin în limbaj uman, nu ar fi în 1012 VII, 1,84 | în limbaj uman, nu ar fi în stare să exprime nimic despre 1013 VII, 1,84 | ce probabil el gândeşte în legătură cu noi.~ 1014 VII, 1,85 | convingerea că omul este în stare să ajungă la o viziune 1015 VII, 1,85 | creştină trebuie să şi-o asume în cursul viitorului mileniu 1016 VII, 1,85 | cu consecinţa sa logică în fragmentarea sensului, împiedică 1017 VII, 1,85 | sustrage datoriei de a o pune în practică.~Consider că cei 1018 VII, 1,85 | elaboreze discursul lor în baza acestor postulate şi 1019 VII, 1,85 | baza acestor postulate şi în coerentă continuitate cu 1020 VII, 1,85 | autonomie a gândirii filozofice.~În sensul acesta, ca niciodată 1021 VII, 1,85 | niciodată este semnificativ că, în contextul actual, unii filozofi 1022 VII, 1,85 | această adâncire a rădăcinilor în tradiţie este ceea ce ne 1023 VII, 1,85 | dar şi pentru că, în virtutea acestuia, trebuie 1024 VII, 1,86 | contemporane cu cea elaborată în tradiţia creştină doreşte 1025 VII, 1,86 | pericolul care se ascunde în unele linii de gândire, 1026 VII, 1,86 | desemnează atitudinea celui care, în cercetare, în învăţământ 1027 VII, 1,86 | celui care, în cercetare, în învăţământ şi în argumentare, 1028 VII, 1,86 | cercetare, în învăţământ şi în argumentare, chiar şi teologică, 1029 VII, 1,86 | inserarea lor istorică. În felul acesta, el se pune 1030 VII, 1,86 | felul acesta, el se pune în condiţia de a nu putea discerne 1031 VII, 1,86 | gândiri de ceea ce poate fi în ea greşit sau inadecvat. 1032 VII, 1,86 | este uşor de recunoscut şi în abuzul retoric de termeni 1033 VII, 1,86 | retoric de termeni filozofici în faţa căruia uneori se abandonează 1034 VII, 1,86 | specific şi al contextului în care au apărut ajută la 1035 VII, 1,86 | adecvată integrare a lor în argumentarea teologică.~ 1036 VII, 1,87 | dar ar putea să ascundă în sine tezele proprii ale 1037 VII, 1,87 | istoricismului. Pentru a înţelege în mod corect o doctrină a 1038 VII, 1,87 | aceasta să fie inserată în contextul său istoric şi 1039 VII, 1,87 | fundamentală a istoricismului, în schimb, constă în stabilirea 1040 VII, 1,87 | istoricismului, în schimb, constă în stabilirea adevărului unei 1041 VII, 1,87 | anumită misiune istorică. În felul acesta, cel puţin 1042 VII, 1,87 | alta. Istoria gândirii, în definitiv, devine pentru 1043 VII, 1,87 | poziţiile trecutului de acum în mare parte depăşite şi lipsite 1044 VII, 1,87 | adevărul sau eroarea exprimate în ele pot fi în orice caz, 1045 VII, 1,87 | exprimate în ele pot fi în orice caz, în ciuda distanţei 1046 VII, 1,87 | ele pot fi în orice caz, în ciuda distanţei spaţii-temporale, 1047 VII, 1,87 | recunoscute şi apreciate ca atare.~În reflecţia teologică, istoricismul 1048 VII, 1,87 | instanţele critice care, în lumina tradiţiei, ar trebui 1049 VII, 1,87 | preferă ceea ce este actual în locul adevărului, se arată 1050 VII, 1,88 | Un alt pericol de luat în seamă este ştiinţismul. 1051 VII, 1,88 | ştiinţelor pozitive, exilând în marginile simplei imaginaţii 1052 VII, 1,88 | cunoaşterea etică şi estetică. În trecut, aceeaşi idee se 1053 VII, 1,88 | aceeaşi idee se exprima în pozitivism şi în neopozitivism, 1054 VII, 1,88 | exprima în pozitivism şi în neopozitivism, care considerau 1055 VII, 1,88 | hainele noi ale ştiinţismului. În perspectiva aceasta, valorile 1056 VII, 1,88 | mai aibă graniţe, având în vedere cum a pătruns în 1057 VII, 1,88 | în vedere cum a pătruns în diferite culturi şi ce schimbări 1058 VII, 1,88 | schimbări radicale a adus în ele.~Trebuie să constatăm, 1059 VII, 1,88 | sale pe pământ, şi le-a pus în mod constant. Lăsată deoparte, 1060 VII, 1,88 | constant. Lăsată deoparte, în perspectiva aceasta, critica 1061 VII, 1,88 | ideea după care ceea ce în mod tehnic se poate face 1062 VII, 1,89 | este specifică celui care, în alegerile pe care le face, 1063 VII, 1,89 | gândire sunt importante. În mod deosebit, s-a afirmat 1064 VII, 1,89 | comportament anume se hotărăşte în baza votului majorităţii 1065 VII, 1,90 | lectura nihilistă, care, în acelaşi timp, este refuzul 1066 VII, 1,90 | Nihilismul, mai înainte de a fi în contradicţie cu exigenţele 1067 VII, 1,90 | uitarea fiinţei comportă în mod inevitabil pierderea 1068 VII, 1,90 | cu adevărul obiectiv şi, în consecinţă, cu temeiul pe 1069 VII, 1,90 | sprijină demnitatea omului. În felul acesta se face loc 1070 VII, 1,90(106) | În acelaşi sens scriam în prima 1071 VII, 1,90(106) | În acelaşi sens scriam în prima mea scrisoare enciclică 1072 VII, 1,90(106) | exigenţă fundamentală şi în acelaşi timp o atenţionare: 1073 VII, 1,90(106) | exigenţa unui raport onest în privinţa adevărului, ca 1074 VII, 1,90(106) | însăşi ale acestei libertăţi în sufletul omului, în inima 1075 VII, 1,90(106) | libertăţi în sufletul omului, în inima sa, în conştiinţa 1076 VII, 1,90(106) | sufletul omului, în inima sa, în conştiinţa sa": Scrisoarea 1077 VII, 1,91 | 91. În comentariul liniilor de 1078 VII, 1,91 | de fapt, s-a îmbogăţit în diferite câmpuri. Ajunge 1079 VII, 1,91 | principiului imanenţei, care stă în centrul pretenţiei raţionaliste, 1080 VII, 1,91 | dus la o radicală punere în discuţie a postulatelor 1081 VII, 1,91 | considerate ca indiscutabile. În felul acesta au luat naştere 1082 VII, 1,91 | naştere curente iraţionaliste, în vreme ce critica punea în 1083 VII, 1,91 | în vreme ce critica punea în evidenţă deşertăciunea exigenţei 1084 VII, 1,91 | termen, folosit nu rareori în contexte între ele foarte 1085 VII, 1,91 | ansamblu de factori noi, care în ceea ce priveşte extensiunea 1086 VII, 1,91 | a fost folosit mai întâi în legătură cu fenomenele de 1087 VII, 1,91 | Mai apoi a fost transferat în domeniul filozofic, rămânând 1088 VII, 1,91 | timpul certitudinilor ar fi în mod iremediabil trecut, 1089 VII, 1,91 | trecător. Destui autori, în critica lor distrugătoare 1090 VII, 1,91 | anumit mod o confirmare în teribila experienţă a răului 1091 VII, 1,91 | a marcat epoca noastră. În faţa caracterului dramatic 1092 VII, 1,91 | optimismul raţionalist care vedea în istorie înaintarea victorioasă 1093 VII, 1,91 | ştiinţifice şi tehnice, omul, în calitate de demiurg, poate 1094 VII, 2,92 | înţelegere a Revelaţiei, teologia în diferitele epoci istorice 1095 VII, 2,92 | istorice s-a găsit mereu în faţa datoriei de a recepta 1096 VII, 2,92 | culturi pentru a mijloci apoi în ele, printr-o conceptualizare 1097 VII, 2,92 | reînnoirea propriilor metodologii în vederea unei slujiri mai 1098 VII, 2,92 | evanghelizării. Cum să nu ne gândim, în perspectiva aceasta, la 1099 VII, 2,92 | şi ca sufletele să fie în ea mai deplin instruite 1100 VII, 2,92 | corespunde "dinamismului sădit în credinţa însăşi" şi că obiectul 1101 VII, 2,92 | său de mântuire revelat în Isus Cristos".(108)~Această 1102 VII, 2,92 | misiune, care îi revine în primă instanţă teologiei, 1103 VII, 2,92 | instanţă teologiei, provoacă în acelaşi timp şi filozofia. 1104 VII, 2,92 | cât şi filozofia.~A crede în posibilitatea de a cunoaşte 1105 VII, 2,92 | împreună drumul spre adevărul în întregime tot, urmând acele 1106 VII, 2,92 | Cum anume se configurează în mod concret astăzi exigenţa 1107 VII, 2,92 | astăzi exigenţa unităţii, în vederea sarcinilor actuale 1108 VII, 2,92(109) | Am scris în enciclica Dominum et vivificantem, 1109 VII, 2,92(109) | apostolii pentru moment nu sunt în stare să-i poarte greutatea, 1110 VII, 2,92(109) | cuvinte, era de acum aproape. În continuare, totuşi, devine 1111 VII, 2,92(109) | adevărul întreg se leagă, în afară de scandalum Crucis, 1112 VII, 2,92(109) | fapt, mysterium Christi în globalitatea sa cere credinţă, 1113 VII, 2,92(109) | introduce omul aşa cum se cuvine în realitatea tainei revelate. 1114 VII, 2,92(109) | se înfăptuieşte, aşadar, în credinţă şi prin credinţă: 1115 VII, 2,92(109) | este rodul acţiunii sale în om. Duhul Sfânt trebuie 1116 VII, 2,92(109) | Duhul Sfânt trebuie să fie în aceasta călăuza supremă 1117 VII, 2,93 | care tinde teologia constă în prezentarea înţelegerii 1118 VII, 2,93 | înţelegerii Revelaţiei şi în conţinutul credinţei. Centrul 1119 VII, 2,93 | sale şi asupra drumului său în consecinţă către patimă 1120 VII, 2,93 | moarte, mister care va sfârşi în glorioasa lui înviere şi 1121 VII, 2,93 | primordial al teologiei, în orizontul acesta, devine 1122 VII, 2,93 | dăruieşte fără să ceară ceva în schimb. În perspectiva aceasta 1123 VII, 2,93 | să ceară ceva în schimb. În perspectiva aceasta se impune 1124 VII, 2,93 | analiză atentă a textelor: în primul rând, a textelor 1125 VII, 2,93 | scripturistice, apoi a celor în care se exprimă Tradiţia 1126 VII, 2,93 | Tradiţia vie a Bisericii. În privinţa aceasta se propun 1127 VII, 2,93 | astăzi unele probleme, numai în parte noi, a căror soluţionare 1128 VII, 2,94 | însuşi prin textul sacru. În limbajul uman, deci, ia 1129 VII, 2,94 | logica Întrupării.(110) În interpretarea izvoarelor 1130 VII, 2,94 | să-l comunice textele, deşi în limitele limbajului.~În 1131 VII, 2,94 | în limitele limbajului.~În ceea ce priveşte textele 1132 VII, 2,94 | priveşte textele biblice, şi în mod deosebit Evangheliile, 1133 VII, 2,94 | întâmplare istorică: se află în semnificaţia lor în şi pentru 1134 VII, 2,94 | află în semnificaţia lor în şi pentru istoria mântuirii. 1135 VII, 2,94 | găseşte o explicare deplină în lectura perenă pe care Biserica 1136 VII, 2,94 | face unor asemenea texte în cursul secolelor, menţinând 1137 VII, 2,94 | filozofic să se pună întrebări în legătură cu raportul care 1138 VII, 2,95 | uneori cultura perioadei în care sunt definite, formulează 1139 VII, 2,95 | deschise instanţei metafizice, în schimb, este în stare să 1140 VII, 2,95 | metafizice, în schimb, este în stare să arate cum, de la 1141 VII, 2,95 | istorice şi contingente în care textele s-au maturizat, 1142 VII, 2,95 | la cultură; se cunoaşte în istorie, dar se depăşeşte 1143 VII, 2,96 | limbajului conceptual folosit în definiţiile conciliare. 1144 VII, 2,96 | predecesor Pius al XII-lea în scrisoarea sa enciclică 1145 VII, 2,96 | trebuie să se ţină cont în mod serios de sensul pe 1146 VII, 2,96 | cuvintele l-au dobândit în diferite culturi şi în diferite 1147 VII, 2,96 | dobândit în diferite culturi şi în diferite epoci. Istoria 1148 VII, 2,96 | cognoscibilă universală şi, în consecinţă, adevărul propoziţiilor 1149 VII, 2,96(112) | aşa de caduc. Se sprijină în schimb pe principii şi noţiuni 1150 VII, 2,96(112) | cunoaştere a creaţiei; şi în deducţia acestor cunoştinţe, 1151 VII, 2,96(112) | numai că a fost folosită în Conciliile Ecumenice, dar 1152 VII, 2,96 | culturi diferite de cele în care au fost gândite şi 1153 VII, 2,96 | filozofică ar putea ajuta mult în acest câmp. Este de dorit, 1154 VII, 2,96 | angajare a sa deosebită în aprofundarea raportului 1155 VII, 2,96 | conceptual şi adevăr şi în propunerea de căi adecvate 1156 VII, 2,96(113) | formulelor dogmatice, ea rămâne în Biserică mereu adevărată 1157 VII, 2,96(113) | lor) nu pot arăta adevărul în mod determinat, dar numai 1158 VII, 2,97 | dogmatice să desfăşoare în mod adecvat funcţiunile 1159 VII, 2,97 | manieră pur funcţională. În cazul acesta, s-ar cădea 1160 VII, 2,97 | Aceasta va trebui să fie în stare să propună din nou 1161 VII, 2,97 | recente, evitând să cadă în repetiţii sterile de scheme 1162 VII, 2,97 | învechite. Filozofia fiinţei, în cadrul tradiţiei metafizice 1163 VII, 2,97 | dinamică care vede realitatea în structurile sale ontologice, 1164 VII, 2,97 | puterea şi perenitatea sa în faptul că se întemeiază 1165 VII, 2,97 | împlinirea a toate.(115) În teologie, care primeşte 1166 VII, 2,97 | îşi găseşte confirmarea în raportul intim dintre credinţă 1167 VII, 2,98 | analoage se pot face şi în ceea ce priveşte teologia 1168 VII, 2,98 | filozofiei este urgentă şi în ordinea înţelegerii credinţei 1169 VII, 2,98 | lucrarea credincioşilor. În faţa provocărilor contemporane 1170 VII, 2,98 | provocărilor contemporane în câmp social, economic, politic 1171 VII, 2,98 | omului este dezorientată. În scrisoarea enciclică Veritatis 1172 VII, 2,98 | multe probleme prezente în lumea contemporană derivă 1173 VII, 2,98 | contemporană derivă dintr-o "criză în privinţa adevărului. Dacă 1174 VII, 2,98 | nu mai este considerată în realitatea sa originară, 1175 VII, 2,98 | determinată şi exprimarea în felul acesta a unei judecăţi 1176 VII, 2,98 | de adevărul altora".(116)~În toată enciclica am subliniat 1177 VII, 2,98 | care îi revine adevărului în câmpul moral. Adevărul acesta, 1178 VII, 2,98 | atentă care să ştie să pună în evidenţă rădăcinile sale 1179 VII, 2,98 | evidenţă rădăcinile sale în cuvântul lui Dumnezeu. Pentru 1180 VII, 2,98 | viziune unitară, care este în mod necesar legată de sfinţenia 1181 VII, 2,98 | supranaturale, teologia morală va fi în stare să înfrunte variatele 1182 VII, 2,99 | 99. Lucrarea teologică în Biserică este în primul 1183 VII, 2,99 | teologică în Biserică este în primul rând o slujire a 1184 VII, 2,99 | Cristos care culminează în misterul său pascal: numai 1185 VII, 2,99 | misterul său pascal: numai în Cristos, de fapt, este posibilă 1186 VII, 2,99 | Fap 4,12; 1Tim 2,4-6).~În contextul acesta, se înţelege 1187 VII, 2,99 | se înţelege bine de ce, în afară de teologie, asumă 1188 VII, 2,99 | filozofice care se aprofundează în lumina credinţei. Învăţătura 1189 VII, 2,99 | credinţei. Învăţătura dată în cateheză are un efect formativ 1190 VII, 2,99 | prezinte doctrina Bisericii în integritatea sa,(118) arătând 1191 VII, 2,99 | credincioşilor.(119) Se înfăptuieşte în felul acesta o unire specială 1192 VII, 2,99 | realizat. Ceea ce se comunică în cateheză, de fapt, nu este 1193 VII, 2,99 | deci, o fecunditate reală~în vederea comunicării credinţei 1194 Conclu, 0,100 | referinţă de mai multe ori în aceste pagini, mi s-a părut 1195 Conclu, 0,100 | gândirea filozofică o îmbracă în dezvoltarea culturilor şi 1196 Conclu, 0,100 | dezvoltarea culturilor şi în orientarea comportamentelor 1197 Conclu, 0,100 | într-o manieră clară, şi în teologie şi diferitele sale 1198 Conclu, 0,100 | care filozofia o posedă în raport cu înţelegerea credinţei 1199 Conclu, 0,100 | Biserica, de fapt, rămâne în cea mai profundă convingere 1200 Conclu, 0,100 | stimul pentru a înainta în căutare şi în aprofundare.~ 1201 Conclu, 0,100 | a înainta în căutare şi în aprofundare.~ 1202 Conclu, 0,101 | istoria gândirii, mai ales în Occident, este uşor de văzut 1203 Conclu, 0,101 | Teologia, care a primit în dar o deschidere şi o originalitate 1204 Conclu, 0,101 | raţiunea să rămână deschisă în faţa noutăţii radicale pe 1205 Conclu, 0,101 | filozofie, care a văzut în felul acesta deschizându-se 1206 Conclu, 0,101 | să le aprofundeze.~Tocmai în lumina acestei constatări, 1207 Conclu, 0,101 | sa cu teologia. Va găsi în ea nu reflecţia individului 1208 Conclu, 0,101 | comune. Teologia, de fapt, în cercetarea adevărului este 1209 Conclu, 0,101 | de cunoaşteri şi culturi în unitatea credinţei.~ 1210 Conclu, 0,101(123)| fie conştient să rămână în unire strânsă cu acea misiune 1211 Conclu, 0,102 | 102. Insistând în felul acesta asupra importanţei 1212 Conclu, 0,102 | filozofice, Biserica promovează în acelaşi timp atât apărea 1213 Conclu, 0,102 | definitiv al existenţei. În perspectiva acestor exigenţe 1214 Conclu, 0,102 | profunde, înscrise de Dumnezeu în natura umană, apare şi mai 1215 Conclu, 0,102 | se va deschide pe sine în faţa lui Cristos.~ 1216 Conclu, 0,103 | 103. Filozofia, în plus, este ca oglinda în 1217 Conclu, 0,103 | în plus, este ca oglinda în care se reflectă cultura 1218 Conclu, 0,103 | exigenţelor teologice, se dezvoltă în consonanţă cu credinţa, 1219 Conclu, 0,103 | ale evanghelizării.(125) În timp ce nu obosesc să amintesc 1220 Conclu, 0,103 | atât mai urgent, dacă se ia în consideraţie provocările 1221 Conclu, 0,103 | poarte cu sine: ele angajează în mod deosebit regiunile şi 1222 Conclu, 0,104 | filozofilor credincioşi în stare să recepteze aşteptările, 1223 Conclu, 0,104 | moment istoric. Argumentând în lumina raţiunii şi după 1224 Conclu, 0,104 | găsesc o posibilă soluţie în lumina unei clare şi oneste 1225 Conclu, 0,104 | afirmat Conciliul Vatican II: "În ceea ce ne priveşte, dorinţa 1226 Conclu, 0,104 | Bisericii şi o persecută în diferite feluri".(126) O 1227 Conclu, 0,104 | feluri".(126) O filozofie, în care să strălucească şi 1228 Conclu, 0,104(126)| pastorală despre Biserica în lumea contemporană Gaudium 1229 Conclu, 0,104 | acea etică adevărată şi în acelaşi timp planetară de 1230 Conclu, 0,105 | originale ale tradiţiei creştine în aprofundarea adevărului 1231 Conclu, 0,105 | filozofică, fie aceasta în sintonie sau, dimpotrivă, 1232 Conclu, 0,105 | sintonie sau, dimpotrivă, în opoziţie cu cuvântul lui 1233 Conclu, 0,105 | care introducând cititorul în Itinerarium mentis in Deum 1234 Conclu, 0,105 | să desfăşoare munca lor în lumina prescripţiilor Conciliului 1235 Conclu, 0,105 | destinat să predea filozofia în Seminarii ca şi în Facultăţile 1236 Conclu, 0,105 | filozofia în Seminarii ca şi în Facultăţile ecleziastice.(130) 1237 Conclu, 0,105 | prin datoratul discernământ în faţa exigenţelor actuale 1238 Conclu, 0,106 | 106. Apelul meu, în plus, se îndreaptă către 1239 Conclu, 0,106 | care adevărul îl conţine. În felul acesta vor putea să 1240 Conclu, 0,106 | omenirea are o nevoie urgentă, în mod deosebit în aceşti ani. 1241 Conclu, 0,106 | urgentă, în mod deosebit în aceşti ani. Biserica urmăreşte 1242 Conclu, 0,106 | lor. Aş vrea să încurajez, în mod deosebit, credincioşii 1243 Conclu, 0,106 | credincioşii care lucrează în câmpul filozofiei, pentru 1244 Conclu, 0,106 | credinţă.~Nu pot să nu adresez, în fine, un cuvânt către oamenii 1245 Conclu, 0,106 | crescândă a universului în ansamblul său şi a varietăţii 1246 Conclu, 0,106 | de ei a atins, îndeosebi în secolul acesta, niveluri 1247 Conclu, 0,106 | continuă să ne uimească. În exprimarea admiraţiei mele 1248 Conclu, 0,106 | le datorează atât de mult în dezvoltarea sa prezentă, 1249 Conclu, 0,106 | a-i îndemna să continue în eforturile lor rămânând 1250 Conclu, 0,106 | eforturile lor rămânând mereu în orizontul sapienţial, în 1251 Conclu, 0,106 | în orizontul sapienţial, în care achiziţiile ştiinţifice 1252 Conclu, 0,106(131)| de ani de la înfiinţare în Alma Mater Jagellonica ( 1253 Conclu, 0,107 | Tuturor le cer să privească în profunzime la om, pe care 1254 Conclu, 0,107 | sine, că poate să hotărască în mod autonom destinul propriu 1255 Conclu, 0,107 | propriu încrezându-se numai în sine însuşi şi în propriile 1256 Conclu, 0,107 | numai în sine însuşi şi în propriile sale forţe. Această 1257 Conclu, 0,107 | alegerea de a se introduce în adevăr, construindu-şi locuinţa 1258 Conclu, 0,107 | Înţelepciunii şi locuind în ea. Numai în acest orizont 1259 Conclu, 0,107 | şi locuind în ea. Numai în acest orizont de adevăr 1260 Conclu, 0,108 | eficientă. După cum Maria, în consimţământul dat la vestea 1261 Conclu, 0,108 | fel gândirea filozofică, în acceptarea interpelării 1262 Conclu, 0,108 | intelectuală a credinţei".(132) În ea vedeau imaginea coerentă 1263 Conclu, 0,108 | adevărul şi păstrându-l în inima ei, l-a împărtăşit 1264 Conclu, 0,108 | totdeauna.~Dată la Roma, în "Sfântul Petru", 14 septembrie,