Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,4   |          să recunoască prioritatea gândirii filozofice, din care îşi
 2 Intro,  0,4   |          este constantă în istoria gândirii. Să ne gândim, doar ca exemplu,
 3 III,  2,31    |        acţiunea specific critică a gândirii. Lucrul acesta nu elimină
 4 III,  2,31    |       drumurile experienţei şi ale gândirii prin care omenirea a acumulat
 5 IV,  1,36     |           majore pe care filozofii gândirii clasice l-au făcut a fost
 6 IV,  1,39     |        verifica asumarea critică a gândirii filozofice din partea gânditorilor
 7 IV,  1,40     |          aceasta de încreştinare a gândirii platonice şi neoplatonice,
 8 IV,  1,40     |       producă prima mare sinteză a gândirii filozofice şi teologice
 9 IV,  1,40     |         care se revărsau curentele gândirii greceşti şi latine. Şi în
10 IV,  1,40     |           susţinută de profunzimea gândirii speculative. Sinteza făcută
11 IV,  2        |                 Noutatea veşnică a gândirii sfântului Toma de Aquino~
12 IV,  2,43     |     într-un anumit fel "exerciţiul gândirii"; raţiunea omului nu se
13 IV,  2,43     |          de Biserică ca maestru al gândirii şi model al metodei juste
14 IV,  2,43     |             el a intrat în istoria gândirii creştine ca un pionier pe
15  V,  1,51     |          promovarea şi încurajarea gândirii filozofice. De altfel, filozofii
16  V,  1,52     |           la variatele curente ale gândirii moderne. Ajuns în situaţia
17  V,  2,57     |            o reînnoire autentică a gândirii filozofice, indicând şi
18  V,  2,57     |         Toma. Propunerea din nou a gândirii doctorului angelic îi părea
19  V,  2,58     |            descoperirea bogăţiilor gândirii medievale, până în momentul
20  V,  2,59     |         unicul semn de redresare a gândirii filozofice în cultura de
21  V,  2,59     |       menţină vie marea tradiţie a gândirii creştine în unitatea credinţei
22 VI,  1,65     |           exigenţele specifice ale gândirii prin reflecţia speculativă.~
23 VI,  1,69     |         uite că aportul special al gândirii filozofice permite să se
24 VI,  1,72     |      derive din ele o îmbogăţire a gândirii creştine. Pentru această
25 VI,  1,72     | specificităţii şi a originalităţii gândirii indiene cu ideea că o tradiţie
26 VI,  1,74     |            confirm orice aspect al gândirii lor, dar numai să propun
27 VI,  2,75     |           unei corecte autonomii a gândirii. Argumentarea dezvoltată
28 VI,  2,75     |          unei suficienţe proprii a gândirii care se arată în mod clar
29 VI,  2,76     |          importante dezvoltări ale gândirii filozofice care nu s-ar
30 VI,  2,76     |          importanţă în dezvoltarea gândirii filozofice şi, în special,
31 VI,  2,78     |            în mod repetat meritele gândirii sfântului Toma şi l-a pus
32 VI,  2,79     |          Dumnezeu - le pune astăzi gândirii filozofice şi filozofiilor
33 VII,  1,84    |    întrucât fac evidentă structura gândirii şi vorbirii noastre şi sensul
34 VII,  1,85    |      cuvântul lui Dumnezeu le pune gândirii umane ar trebui să elaboreze
35 VII,  1,85    |      achiziţiilor fundamentale ale gândirii moderne şi contemporane.
36 VII,  1,85    |           exigenţei de autonomie a gândirii filozofice.~În sensul acesta,
37 VII,  1,87    |           fie într-o alta. Istoria gândirii, în definitiv, devine pentru
38 VII,  2,96    |            diferite epoci. Istoria gândirii, oricum, arată că prin evoluţia
39 Conclu,  0,101|          se îndreaptă spre istoria gândirii, mai ales în Occident, este
40 Conclu,  0,101|         pentru binele şi progresul gândirii, să recupereze relaţia sa
41 Conclu,  0,101|    limitele de perspectivă proprii gândirii ale unuia singur, ci bogăţia
42 Conclu,  0,102|        dimensiunilor adevărate ale gândirii filozofice, Biserica promovează
43 Conclu,  0,105|   indicaţie a unui mare maestru al gândirii şi al spiritualităţii, sfântul
44 Conclu,  0,106|          adevăr, şi metafizic, ale gândirii filozofice. Să se lase interpelaţi