Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,3   |      pentru a promova progresul în cunoaşterea adevărului, în aşa fel încât
 2 Intro,  0,5   |          în filozofie calea pentru cunoaşterea adevărurilor fundamentale
 3  I,  1,7      |           însuşi (cf. 2Cor 4,1-2). Cunoaşterea pe care ea o propune omului
 4  I,  1,7      |     doreşte să se facă cunoscut şi cunoaşterea pe care omul o are despre
 5  I,  1,8      |          este specifică credinţei. Cunoaşterea aceasta exprimă un adevăr
 6  I,  2,13     |           Dumnezeu;(13) şi totuşi, cunoaşterea pe care noi o avem despre
 7  I,  2,13     |      obişnuite".(17)~În concluzie, cunoaşterea de credinţă nu anulează
 8 II,  1,16     |        adâncă este legătura dintre cunoaşterea credinţei şi cea a raţiunii
 9 II,  1,16     |       siguranţă, în Israelul antic cunoaşterea lumii şi a fenomenelor sale
10 II,  1,16     |         bunul israelit nu concepea cunoaşterea prin parametrii specifici
11 II,  1,16     |     profundă şi inseparabilă între cunoaşterea raţiunii şi aceea a credinţei.
12 II,  1,16     |            aceea, nu este posibilă cunoaşterea în profunzime a lumii şi
13 II,  1,18     |           a ţine cont de faptul că cunoaşterea omului este un drum fără
14 II,  1,18     |  definitivă cât de deficientă este cunoaşterea lui şi cât de departe se
15 II,  1,19     |          umane, se poate ajunge la cunoaşterea Creatorului. Dacă omul prin
16 II,  2,21     |          Pentru Vechiul Testament, cunoaşterea nu se întemeiază numai pe
17 II,  2,22     |          ar putea să lase deoparte cunoaşterea care provine de la Dumnezeu.
18 III,  2,32    |      semnificativă: pe de o parte, cunoaşterea prin credinţă apare ca o
19 III,  2,32    |             Însă, în acelaşi timp, cunoaşterea prin credinţă, care se întemeiază
20 III,  2,33    |        Cristos, în care i se oferă cunoaşterea adevărată şi coerentă despre
21 IV,  1,36     |        trebuiau să facă apel şi la cunoaşterea naturală a lui Dumnezeu
22 IV,  1,38     | învăţătoarea oricărui lucru, adică cunoaşterea Fiului lui Dumnezeu".(36)
23 IV,  2,43     |     necesară pentru a se înălţa la cunoaşterea misterului lui Dumnezeu
24 IV,  2,44     |   Spiritului Sfânt şi introduce în cunoaşterea realităţilor divine. Teologia
25 IV,  2,44     |          sa strânsă cu credinţa şi cunoaşterea divină. Ea cunoaşte prin
26  V,  1,53     |          acelaşi timp ireductibile cunoaşterea naturală a lui Dumnezeu
27  V,  1,53     |            aportul pozitiv pe care cunoaşterea raţională poate şi trebuie
28  V,  1,53     |       poate şi trebuie să-l dea în cunoaşterea credinţei: "Dar chiar dacă
29  V,  2,58     |   aplicarea metodologiei istorice, cunoaşterea operei sfântului Toma a
30 VI,  1,67     |        natural, şi deci filozofic. Cunoaşterea lor constituie o supoziţie
31 VI,  1,67     |          ne gândim, de exemplu, la cunoaşterea naturală a lui Dumnezeu,
32 VII,  1,82    |      puterea omului de a ajunge la cunoaşterea adevărului; o cunoaştere,
33 VII,  1,83    |         exigenţă implicită atât în cunoaşterea cu caracter sapienţial cât
34 VII,  1,83    |            în vreun fel,(102) dacă cunoaşterea umană ar fi în mod riguros
35 VII,  1,88    |            simplei imaginaţii atât cunoaşterea religioasă şi teologică,
36 VII,  1,88    |    religioasă şi teologică, cât şi cunoaşterea etică şi estetică. În trecut,
37 VII,  2,99    |             de fapt, este posibilă cunoaşterea adevărului care mântuieşte (
38 Conclu,  0,105|         înţelepciunea teologică şi cunoaşterea filozofică este una din
39 Conclu,  0,105|  suficientă lectura fără pocăinţă, cunoaşterea fără devoţiune, căutarea
40 Conclu,  0,105|        desfăcută de religiozitate, cunoaşterea separată de caritate, inteligenţa
41 Conclu,  0,107|          chemarea sa la iubirea şi cunoaşterea lui Dumnezeu ca actualizare