Chapter,Paragraph,Number

 1  I,  1,7      |    speculaţia sa proprie, fie ea şi cea mai elevată, dar din acceptarea
 2  I,  1,9      |             de o ordine diferită de cea a cunoaşterii filozofice.
 3 II,  1,16     |            cunoaşterea credinţei şi cea a raţiunii se arată deja
 4 III,  1,25    |           în domeniul teoretic este cea din domeniul practic: mă
 5 III,  1,26    |        problema aceasta împreună cu cea despre sensul vieţii şi
 6 III,  2,32    |           în ordinea faptică sau în cea filozofică. Lucrul care
 7 III,  2,33(28)|             şi care este partea lui cea rea? (Sir 18,7) [...] Aceste
 8 III,  2,33(28)|         acestea constituie expresia cea mai înaltă a naturii omului:
 9 III,  2,33(28)|  religiozitatea reprezintă expresia cea mai elevată a persoanei
10 IV,  1,39     | aristotelică, numele desemna partea cea mai nobilă şi adevăratul
11 IV,  1,40     |          timp de secole drept forma cea mai înaltă a speculaţiei
12 IV,  2,43     |        credinţă. Lumina raţiunii şi cea a credinţei, ambele provin
13 IV,  2,44     |           sfântului Toma se află şi cea referitoare la rolul pe
14 IV,  2,44     |             Sfânt este deosebită de cea care este pusă printre virtuţile
15 IV,  2,44     |    complementare ale înţelepciunii: cea filozofică, care se întemeiază
16 IV,  2,44     |            a cerceta realitatea; şi cea teologică, care se întemeiază
17 IV,  3,45     |        astfel de separări a fost şi cea a unei neîncrederi mereu
18 IV,  3,47     |           natural nu toate şi nu în cea mai mare parte a lor, dar
19  V,  1,49     |       gândirea filozofică, mai ales cea modernă. Nu este de datoria,
20  V,  2,57     |             al XIII-lea drept calea cea mai bună pentru a recupera
21  V,  2,60     |         face cunoscută chemarea lui cea mai înaltă".(82)~Conciliul
22  V,  2,62     |         între ştiinţa filozofică şi cea teologică. Această orânduire
23 VI,  1,72     |           din orice timp, şi pentru cea de mâine, care se va simţi
24 VI,  2,78     |          credinţei au aflat sinteza cea mai înaltă la care a ajuns
25 VI,  2,79     |        între gândirea filozofică şi cea teologică în raportarea
26 VII,  1,80    |             problema răului moral - cea mai tragică formă de rău -
27 VII,  1,83    |       caracter sapienţial cât şi în cea cu caracter analitic; în
28 VII,  1,86    |          filozofice contemporane cu cea elaborată în tradiţia creştină
29 Conclu,  0,100|        Biserica, de fapt, rămâne în cea mai profundă convingere
30 Conclu,  0,108|           din cercetările sale spre cea mai înaltă realizare. Acest