| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library | ||
| Alphabetical [« »] 97 2 98 2 99 1 a 817 a-i 5 a-l 7 a-si 3 | Frequency [« »] 1264 în 1184 si 1171 de 817 a 718 sa 696 care 505 se | Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances a |
Chapter,Paragraph,Number
501 VI, 1,65 | afirmaţiilor Magisteriului şi a opiniilor marilor maeştri 502 VI, 1,65 | şi terminologia, pentru a ajunge la interpretări corecte 503 VI, 1,66 | Treimi, acţiunea creatoare a lui Dumnezeu în lume, raportul 504 VI, 1,66 | care primesc o definiţie a lor la nivelul eticii filozofice.~ 505 VI, 1,66 | naturală, adevărată şi coerentă a lucrurilor create, a lumii 506 VI, 1,66 | coerentă a lucrurilor create, a lumii şi a omului, care 507 VI, 1,66 | lucrurilor create, a lumii şi a omului, care sunt şi obiect 508 VI, 1,66 | presupune şi implică o filozofie a omului, a lumii şi, mai 509 VI, 1,66 | implică o filozofie a omului, a lumii şi, mai radical, a 510 VI, 1,66 | a lumii şi, mai radical, a fiinţei, întemeiată pe adevărul 511 VI, 1,67 | disciplină care are rolul de a da motivaţie credinţei ( 512 VI, 1,67 | supoziţie necesară pentru a accepta revelaţia lui Dumnezeu. 513 VI, 1,67 | studierea Revelaţiei şi a credibilităţii sale împreună 514 VI, 1,67 | la cunoaşterea naturală a lui Dumnezeu, la posibilitatea 515 VI, 1,67 | Dumnezeu, la posibilitatea de a deosebi revelaţia lui Dumnezeu 516 VI, 1,67 | exigenţa ei esenţială de a se explica cu ajutorul unei 517 VI, 1,67 | necesitatea pentru raţiune de a se întări prin credinţă, 518 VI, 1,68 | precepte precise. Pentru a le aplica în împrejurările 519 VI, 1,69 | toţi. Alţii apoi, ca urmare a unei crescute sensibilităţi 520 VI, 1,69 | simplu valoarea universală a patrimoniului filozofic 521 VI, 1,69 | cunoaştere mai completă a obiectului de studiu, nu 522 VI, 1,69 | uite de medierea necesară a unei reflecţii în mod specific 523 VI, 1,69 | subliniez este datoria de a nu se opri doar la cazul 524 VI, 1,69 | primordială care este aceea de a arăta caracterul universal 525 VI, 1,69(92) | despre activitatea misionară a Bisericii Ad gentes, 22.~ 526 VI, 1,70 | experienţă pe care Biserica a trăit-o încă de la începuturile 527 VI, 1,70 | Cristos dată ucenicilor de a merge în toate locurile, " 528 VI, 1,70 | pământului" (Fap 1,8), pentru a vesti adevărul revelat de 529 VI, 1,70 | adevărul revelat de el, a pus comunitatea creştină 530 VI, 1,70 | creştină în condiţia de a verifica foarte devreme 531 VI, 1,70 | oferă un ajutor valid pentru a înţelege în ce fel comunitatea 532 VI, 1,70 | fel comunitatea primară a înfruntat problema aceasta. 533 VI, 1,70 | amândurora, care prin corpul său a dărâmat zidul despărţitor" ( 534 VI, 1,70 | credinţei cu diferite culturi a dat naştere de fapt unei 535 VI, 1,70 | mărturia deschiderii tipice a omului spre universal şi 536 VI, 1,71 | comunicărilor reciproce a modelelor de viaţă. Culturile 537 VI, 1,71 | este dată de capacitatea de a rămâne deschise spre acceptarea 538 VI, 1,71 | cufundat. În oricare expresie a vieţii sale, el poartă cu 539 VI, 1,71 | cultura are posibilitatea de a accepta revelaţia divină.~ 540 VI, 1,71 | la modelarea progresivă a caracteristicilor acestuia. 541 VI, 1,71 | cultură, favorizând progresul a ceea ce în ea este implicit 542 VI, 1,71 | adevărului evanghelic pentru a scoate din el imboldul spre 543 VI, 1,72 | misiunea evanghelizatoare a întâlnit în drumul ei mai 544 VI, 1,72 | afara mediului de răspândire a creştinismului, datorii 545 VI, 1,72 | celor din India, misiunea de a extrage din acest patrimoniu 546 VI, 1,72 | derive din ele o îmbogăţire a gândirii creştine. Pentru 547 VI, 1,72 | marile culturi la care nu a ajuns mai înainte, nu poate 548 VI, 1,72 | să lase deoparte ceea ce a acumulat din inculturarea 549 VI, 1,72 | în gândirea greco-latină. A refuza o asemenea moştenire 550 VI, 1,72 | moştenire indicaţii noi pentru a intra în mod fructuos în 551 VI, 1,72 | rând, se va avea grijă de a nu se confunda revendicarea 552 VI, 1,72 | confunda revendicarea legitimă a specificităţii şi a originalităţii 553 VI, 1,72 | legitimă a specificităţii şi a originalităţii gândirii 554 VI, 1,72 | fi contrar naturii însăşi a spiritului uman.~Ceea ce 555 VI, 1,72 | ale Chinei, Japoniei şi a altor ţări din Asia, ca 556 VI, 1,73 | pentru o mai bună înţelegere a sa este de ajutor căutarea 557 VI, 1,73 | de ajutor căutarea umană a adevărului, adică filozofarea, 558 VI, 1,73 | este vorba pur şi simplu de a utiliza, în discursul teologic, 559 VI, 1,73 | la o mai bună înţelegere a lui. Este clar, de altfel, 560 VI, 1,73 | şi o mai bună cunoaştere a sa -, raţiunea este într-un 561 VI, 1,73 | într-un fel călăuzită, spre a evita căile ce ar putea 562 VI, 1,74 | de experienţa personală a unor mari teologi creştini 563 VI, 1,74 | evidenţiază marea triadă a sfântului Anselm, sfântul 564 VI, 1,74 | Vladimir S. Soloviev, Pavel A. Florenski, Peter J. Caadaev, 565 VI, 1,74 | căutare filozofică care a tras avantaje considerabile 566 VI, 1,74 | folosirea în slujba omului a rezultatelor obţinute. Sperăm 567 VI, 2,75 | O primă stare este aceea a filozofiei total independentă 568 VI, 2,75 | regiunile în care Evanghelia nu a ajuns încă. În situaţia 569 VI, 2,75 | o aspiraţie legitimă de a fi o acţiune autonomă, care 570 VI, 2,75 | datorate slăbiciunii înnăscute a raţiunii umane, aspiraţia 571 VI, 2,75 | filozofic, ca cercetare a adevărului în mediul natural, 572 VI, 2,75 | exigenţa unei corecte autonomii a gândirii. Argumentarea dezvoltată 573 VI, 2,75 | afirmarea justei autonomii a filozofării, ea constituie 574 VI, 2,75 | unei suficienţe proprii a gândirii care se arată în 575 VI, 2,75 | arată în mod clar ilegitimă: a refuza contribuţiile de 576 VI, 2,75 | cunoaştere mai profundă a adevărului, în dauna filozofiei 577 VI, 2,76 | 76. O a doua stare a filozofiei 578 VI, 2,76 | 76. O a doua stare a filozofiei este aceea pe 579 VI, 2,76 | la o filozofie oficială a Bisericii, de vreme ce credinţa 580 VI, 2,76 | directă sau indirectă, a credinţei creştine.~Aşadar, 581 VI, 2,76 | dobândeşte şi curajul de a înfrunta unele chestiuni 582 VI, 2,76 | la identitatea personală a lui Dumnezeu şi la întrebarea 583 VI, 2,76 | liber şi creator, care a avut atâta importanţă în 584 VI, 2,76 | filozofic în mod adecvat a problemei răului. Dar şi 585 VI, 2,76 | o specială originalitate a credinţei: vestea creştină 586 VI, 2,76 | credinţei: vestea creştină a demnităţii, egalităţii şi 587 VI, 2,76 | şi libertăţii oamenilor a influenţat cu siguranţă 588 VI, 2,76 | creştine. Nu întâmplător acesta a devenit pivotul filozofiei 589 VI, 2,76 | capitol nou al căutării umane a adevărului.~Între elementele 590 VI, 2,76 | intră şi necesitatea de a explora raţionalitatea unor 591 VI, 2,76 | unei chemări supranaturale a omului şi chiar păcatul 592 VI, 2,76 | această influenţă stimulatoare a cuvântului lui Dumnezeu, 593 VI, 2,77 | altă stare semnificativă a filozofiei este aceea când 594 VI, 2,77 | În realitate, teologia a avut mereu şi continuă să 595 VI, 2,77 | filozofică. Fiind lucrare a raţiunii critice în lumina 596 VI, 2,77 | ca interlocutoare pentru a verifica inteligibilitatea 597 VI, 2,77 | păstrează şi în această a treia stare, dar totodată 598 VI, 2,77 | indispensabile şi nobile, filozofia a fost numită chiar din epoca 599 VI, 2,77 | ancilla theologiae. Titlul nu a fost aplicat pentru a indica 600 VI, 2,77 | nu a fost aplicat pentru a indica o supunere servilă 601 VI, 2,77 | cu teologia. Mai degrabă a fost folosit în sensul în 602 VI, 2,77 | care s-a făcut referinţă, a servit în cursul istoriei 603 VI, 2,77 | în cursul istoriei pentru a indica necesitatea raportului 604 VI, 2,77 | ştiinţă în mod just le vrea a fi garantate.~Starea filozofiei 605 VI, 2,77 | autoritatea Magisteriului şi a discernământului său, după 606 VI, 2,78 | înţelege bine de ce Magisteriul a lăudat în mod repetat meritele 607 VI, 2,78 | continuă să fie, aceea de a arăta că sfântul Toma este 608 VI, 2,78 | sinteza cea mai înaltă la care a ajuns vreodată gândirea, 609 VI, 2,78 | vreodată gândirea, deoarece a ştiut să apere noutatea 610 VI, 2,79 | niciodată capacitatea ei de a se întreba şi de a întreba, 611 VI, 2,79 | ei de a se întreba şi de a întreba, cu conştiinţa că 612 VI, 2,79 | călăuziţi de unica autoritate a adevărului astfel încât 613 VI, 2,79 | dat credincioşii pentru a se convinge mai de aproape 614 VII, 1,80 | dependenţa esenţială de Dumnezeu a oricărei creaturi - inclusiv 615 VII, 1,80 | distrug căutarea raţională a armoniei şi a sensului existenţei 616 VII, 1,80 | raţională a armoniei şi a sensului existenţei umane.~ 617 VII, 1,80 | din exprimarea dezordonată a libertăţii umane. În fine, 618 VII, 1,80 | Convingerea fundamentală a acestei "filozofii" cuprinsă 619 VII, 1,80 | centrul de referinţă pentru a putea înţelege enigma existenţei 620 VII, 1,80 | enigma existenţei umane, a lumii create şi a lui Dumnezeu 621 VII, 1,80 | umane, a lumii create şi a lui Dumnezeu însuşi. În 622 VII, 1,80 | inteligibilă esenţa intimă a lui Dumnezeu şi a omului: 623 VII, 1,80 | intimă a lui Dumnezeu şi a omului: în taina Cuvântului 624 VII, 1,81 | constituie ţesătura însăşi a existenţei, nu puţini sunt 625 VII, 1,81 | sau diferitele moduri de a vedea şi de a interpreta 626 VII, 1,81 | moduri de a vedea şi de a interpreta lumea şi viaţa 627 VII, 1,81 | cădea în pericolul grav de a degrada raţiunea la funcţiuni 628 VII, 1,81 | căutarea adevărului.~Pentru a fi în consonanţă cu cuvântul 629 VII, 1,81 | ei sapienţială de căutare a sensului ultim şi global 630 VII, 1,81 | stimul foarte util pentru a se adecva la natura ei însăşi. 631 VII, 1,81 | pune şi ca instanţă ultimă a unificării cunoaşterii şi 632 VII, 1,81 | unificării cunoaşterii şi a lucrării omului, îndemnându-le 633 VII, 1,81 | întrucât dezvoltarea imensă a puterii tehnice a omenirii 634 VII, 1,81 | imensă a puterii tehnice a omenirii cere o reînnoită 635 VII, 1,81 | reînnoită şi acută conştiinţă a valorilor ultime. Dacă aceste 636 VII, 1,81 | religiozitatea constitutivă a oricărei persoane. O filozofie 637 VII, 1,82 | adică spre fiinţa însăşi a obiectului cunoaşterii. 638 VII, 1,82 | cunoaşterii. Iată, deci, o a doua exigenţă: a verifica 639 VII, 1,82 | deci, o a doua exigenţă: a verifica puterea omului 640 VII, 1,82 | verifica puterea omului de a ajunge la cunoaşterea adevărului; 641 VII, 1,82 | exigenţă, proprie credinţei, a fost afirmată din nou în 642 VII, 1,82 | ar fi inadecvată pentru a da acest ajutor la aprofundarea 643 VII, 1,82 | fi săvârşit o eroare când a înţeles unele texte ale 644 VII, 1,82 | afirmaţii despre fiinţa însăşi a lui Cristos. Teologia, când 645 VII, 1,82 | Scriptură le presupune pentru a fi în mod obiectiv adevărate.(101)~ 646 VII, 1,83 | exigenţe de mai sus comportă o a treia: este necesară o filozofie 647 VII, 1,83 | transceadă datele empirice pentru a ajunge, în căutarea ei de 648 VII, 1,83 | puterea pe care o are omul de a cunoaşte această dimensiune 649 VII, 1,83 | conceptului de demnitate a persoanei în virtutea condiţiei 650 VII, 1,83 | spre dimensiunea metafizică a realului: în adevăr, în 651 VII, 1,83 | acestui mileniu este aceea de a şti să facem trecerea, pe 652 VII, 1,83 | universală şi transcendentă a adevărului revelat.~Dacă 653 VII, 1,83 | calea obligatorie pentru a depăşi situaţia de criză 654 VII, 1,83 | ale filozofiei şi pentru a corecta astfel unele comportamente 655 VII, 1,84 | posibilităţilor raţiunii de a descoperi esenţa acestora. 656 VII, 1,84 | de atitudine o confirmare a crizei de încredere pe care 657 VII, 1,84 | altfel nu ar fi o revelaţie a lui Dumnezeu, dar numai 658 VII, 1,85 | care simt situaţia actuală a cercetării filozofice. Tocmai 659 VII, 1,85 | însuşi Conciliul Vatican II a afirmat cu tărie, vreau 660 VII, 1,85 | viziune unitară şi organică a cunoaşterii. Aceasta este 661 VII, 1,85 | împiedică unitatea interioară a omului contemporan. Cum 662 VII, 1,85 | pot sustrage datoriei de a o pune în practică.~Consider 663 VII, 1,85 | maeştrii scolasticii, pentru a ajunge până la înţelegerea 664 VII, 1,85 | fidel exigenţei de autonomie a gândirii filozofice.~În 665 VII, 1,85 | nu este o simplă amintire a trecutului; el constituie 666 VII, 1,85 | Tocmai această adâncire a rădăcinilor în tradiţie 667 VII, 1,85 | ce ne permite, astăzi, de a putea exprima o gândire 668 VII, 1,85 | că ea posedă Tradiţia vie a Bisericii ca izvor originar,(104) 669 VII, 1,85 | tradiţie teologică care a marcat epocile precedente, 670 VII, 1,85 | cât şi tradiţia perenă a acelei filozofii care a 671 VII, 1,85 | a acelei filozofii care a ştiut să depăşească cu înţelepciunea 672 VII, 1,86 | raport strâns de continuitate a reflecţiei filozofice contemporane 673 VII, 1,86 | opresc asupra lor pentru a releva erorile lor şi riscurile 674 VII, 1,86 | el se pune în condiţia de a nu putea discerne partea 675 VII, 1,86 | discerne partea de adevăr a unei gândiri de ceea ce 676 VII, 1,86 | cât şi filozofică - pentru a argumenta într-o manieră 677 VII, 1,86 | permite o adecvată integrare a lor în argumentarea teologică.~ 678 VII, 1,87 | ale istoricismului. Pentru a înţelege în mod corect o 679 VII, 1,87 | în mod corect o doctrină a trecutului, este necesar 680 VII, 1,87 | cultural. Teza fundamentală a istoricismului, în schimb, 681 VII, 1,87 | neagă validitatea perenă a adevărului. Ceea ce era 682 VII, 1,87 | la care se ajunge pentru a evidenţia poziţiile trecutului 683 VII, 1,87 | Din grija îndreptăţită de a face discursul teologic 684 VII, 1,87 | se arată incapabilă de a satisface exigenţele de 685 VII, 1,88 | Critica epistemologică a discreditat această poziţie 686 VII, 1,88 | este pusă deoparte pentru a face loc purei şi simplei 687 VII, 1,88 | graniţe, având în vedere cum a pătruns în diferite culturi 688 VII, 1,88 | şi ce schimbări radicale a adus în ele.~Trebuie să 689 VII, 1,88 | mentalitatea ştiinţistă a reuşit să facă pe mulţi 690 VII, 1,89 | imutabile: posibilitatea de a fi admis sau nu a unui comportament 691 VII, 1,89 | posibilitatea de a fi admis sau nu a unui comportament anume 692 VII, 1,89 | consecinţa unui asemenea fel de a vedea lucrurile: marile 693 VII, 1,90 | Nihilismul, mai înainte de a fi în contradicţie cu exigenţele 694 VII, 1,90 | negarea umanităţii omului şi a identităţii sale însăşi. 695 VII, 1,90 | face loc posibilităţii de a şterge de pe faţa omului 696 VII, 1,90(106) | adevărului, ca şi condiţie a unei libertăţi autentice; 697 VII, 1,90(106) | atenţionare, la fel, pentru a se evita orice libertate 698 VII, 1,91 | complet al situaţiei actuale a filozofiei: de altfel, cu 699 VII, 1,91 | moştenirea cunoaşterii şi a înţelepciunii, de fapt, 700 VII, 1,91 | antropologia, analiza aprofundată a căilor afective ale cunoaşterii, 701 VII, 1,91 | pretenţiei raţionaliste, a provocat, începând din secolul 702 VII, 1,91 | radicală punere în discuţie a postulatelor considerate 703 VII, 1,91 | autofundamentare absolută a raţiunii.~Epoca noastră 704 VII, 1,91 | raţiunii.~Epoca noastră a fost calificată de anumiţi 705 VII, 1,91 | durabile. Astfel termenul a fost folosit mai întâi în 706 VII, 1,91 | social, tehnologic. Mai apoi a fost transferat în domeniul 707 VII, 1,91 | asupra delicatei probleme a delimitării variatelor epoci 708 VII, 1,91 | orizont de totală absenţă a sensului, sub semnul a ceea 709 VII, 1,91 | absenţă a sensului, sub semnul a ceea ce este provizoriu 710 VII, 1,91 | critica lor distrugătoare a oricărei certitudini, ignorând 711 VII, 1,91 | confirmare în teribila experienţă a răului care a marcat epoca 712 VII, 1,91 | experienţă a răului care a marcat epoca noastră. În 713 VII, 1,91 | istorie înaintarea victorioasă a raţiunii, izvor de fericire 714 VII, 1,91 | fericire şi de libertate, nu a rezistat, până acolo că 715 VII, 2,92 | Întrucât este înţelegere a Revelaţiei, teologia în 716 VII, 2,92 | mereu în faţa datoriei de a recepta instanţele variatelor 717 VII, 2,92 | variatelor culturi pentru a mijloci apoi în ele, printr-o 718 VII, 2,92 | unei slujiri mai eficiente a evanghelizării. Cum să nu 719 VII, 2,92 | aderând la aşteptarea vie a celor care iubesc cu sinceritate 720 VII, 2,92 | încredinţat prin Revelaţie, fără a se mulţumi cu oprirea la 721 VII, 2,92 | teologia cât şi filozofia.~A crede în posibilitatea de 722 VII, 2,92 | crede în posibilitatea de a cunoaşte un adevăr universal 723 VII, 2,92(108) | despre vocaţia eclezială a teologului Donum veritatis ( 724 VII, 2,92(109) | şi de tot ceea ce Cristos a făcut şi a învăţat (Fap 725 VII, 2,92(109) | ceea ce Cristos a făcut şi a învăţat (Fap 1,1). De fapt, 726 VII, 2,92(109) | aceasta călăuza supremă a omului, lumina spiritului 727 VII, 2,93 | contemplarea tainei însăşi a Dumnezeului Unul şi Întreit. 728 VII, 2,93 | urgentă o analiză atentă a textelor: în primul rând, 729 VII, 2,93 | textelor: în primul rând, a textelor scripturistice, 730 VII, 2,93 | textelor scripturistice, apoi a celor în care se exprimă 731 VII, 2,93 | se exprimă Tradiţia vie a Bisericii. În privinţa aceasta 732 VII, 2,93 | probleme, numai în parte noi, a căror soluţionare coerentă 733 VII, 2,95 | condiţionare istorică şi culturală a formulelor care îl exprimă. 734 VII, 2,96 | unei alte probleme: aceea a validităţii perene a limbajului 735 VII, 2,96 | aceea a validităţii perene a limbajului conceptual folosit 736 VII, 2,96 | aborda chestiunea.(112)~A reflecta asupra acestei 737 VII, 2,96(112) | învăţători catolici pentru a ajunge la o oarece cunoaştere 738 VII, 2,96(112) | cunoaştere şi înţelegere a dogmei fără îndoială nu 739 VII, 2,96(112) | de o adevărată cunoaştere a creaţiei; şi în deducţia 740 VII, 2,96(112) | adevărul revelat, ca o stea, a luminat, prin mijlocirea 741 VII, 2,96(112) | aceste noţiuni nu numai că a fost folosită în Conciliile 742 VII, 2,96(112) | Conciliile Ecumenice, dar a primit acolo o asemenea 743 VII, 2,96 | rezolvabilă. Valoarea realistă a multor concepte, de altfel, 744 VII, 2,96 | dorit, aşadar, o angajare a sa deosebită în aprofundarea 745 VII, 2,96 | pentru o înţelegere corectă a sa.~ 746 VII, 2,96(113) | priveşte semnificaţia însăşi a formulelor dogmatice, ea 747 VII, 2,96(113) | dogmatice (sau vreo categorie a lor) nu pot arăta adevărul 748 VII, 2,97 | Dacă sarcina importantă a teologiei este interpretarea 749 VII, 2,97 | cere aportul unei filozofii a fiinţei, care consimte înainte 750 VII, 2,97 | reguli de comportament, a fost deja refuzat şi respins;(114) 751 VII, 2,97 | rămâne mereu tentaţia de a înţelege aceste adevăruri 752 VII, 2,97 | jos", cum se obişnuieşte a se spune azi, sau o ecleziologie, 753 VII, 2,97 | Acela care dă împlinirea a toate.(115) În teologie, 754 VII, 2,98 | ştiinţific conştiinţa etică a omului este dezorientată. 755 VII, 2,98 | aplicarea conştiinţei universale a binelui într-o situaţie 756 VII, 2,98 | exprimarea în felul acesta a unei judecăţi despre justa 757 VII, 2,98 | individului privilegiul de a fixa, într-un mod autonom, 758 VII, 2,98 | referitor la partea majoritară a problemelor etice mai urgente, 759 VII, 2,98 | cuvântul lui Dumnezeu. Pentru a putea îndeplini misiunea 760 VII, 2,98 | filozofică şi o metafizică a binelui. Folosindu-se de 761 VII, 2,98 | familia, apărarea vieţii şi a domeniului natural - într-o 762 VII, 2,99 | în primul rând o slujire a vestirii credinţei şi a 763 VII, 2,99 | a vestirii credinţei şi a catehezei.(117) Vestirea 764 VII, 2,99(117) | despre vocaţia eclezială a teologului Donum veritatis ( 765 VII, 2,99 | comunicării credinţei şi a unei înţelegeri mai profunde 766 VII, 2,99 | înţelegeri mai profunde a acesteia.~ 767 Conclu, 0,100 | enciclicei Aeterni Patris a lui Leon al XIII-lea, la 768 Conclu, 0,100 | purificatoare, fie de stimul pentru a înainta în căutare şi în 769 Conclu, 0,101 | uşor de văzut bogăţia care a izvorât pentru progresul 770 Conclu, 0,101 | cuceriri. Teologia, care a primit în dar o deschidere 771 Conclu, 0,101 | permit să existe ca ştiinţă a credinţei, a provocat cu 772 Conclu, 0,101 | ca ştiinţă a credinţei, a provocat cu siguranţă raţiunea 773 Conclu, 0,101 | aduce cu sine. Şi acesta a fost un avantaj neîndoielnic 774 Conclu, 0,101 | neîndoielnic pentru filozofie, care a văzut în felul acesta deschizându-se 775 Conclu, 0,101 | tărie datoria teologiei de a recupera raportul său autentic 776 Conclu, 0,101(123)| strânsă cu acea misiune de a învăţa adevărul, de care 777 Conclu, 0,102 | mai urgentă decât aceasta: a conduce pe oameni la descoperirea 778 Conclu, 0,102 | descoperirea puterii lor de a cunoaşte adevărul (124) 779 Conclu, 0,102 | cunoaşte adevărul (124) şi a aspiraţiei lor spre un sens 780 Conclu, 0,102 | semnificaţia umană şi umanizantă a cuvântului lui Dumnezeu. 781 Conclu, 0,103 | din acea "evanghelizare a culturii" pe care Paul al 782 Conclu, 0,103 | pe care Paul al VI-lea a propus-o ca unul din scopurile 783 Conclu, 0,104 | clare şi oneste colaborări a creştinilor cu credincioşii 784 Conclu, 0,104 | ne priveşte, dorinţa de a stabili un dialog care să 785 Conclu, 0,105 | posibil dimensiunea metafizică a adevărului pentru a intra 786 Conclu, 0,105 | metafizică a adevărului pentru a intra astfel într-un dialog 787 Conclu, 0,105 | mereu prezentă o indicaţie a unui mare maestru al gândirii 788 Conclu, 0,105 | prudenţa fără capacitatea de a se dărui bucuriei, activitatea 789 Conclu, 0,105 | de pregătirea filozofică a celor care vor trebui să 790 Conclu, 0,105 | astăzi şi, mai mult încă, a acelora care vor trebui 791 Conclu, 0,105 | Conciliului Vatican II (129) şi a dispoziţiilor succesive, 792 Conclu, 0,105 | suntem chemaţi toţi, de a contribui la o comunicare 793 Conclu, 0,105 | comunicare autentică şi profundă a adevărului credinţei. Să 794 Conclu, 0,105 | premergătoare şi adecvată pregătire a corpului profesoral destinat 795 Conclu, 0,106 | pentru ca să aibă curajul de a recupera, pe urma unei tradiţii 796 Conclu, 0,106 | Dumnezeu şi să aibă puterea de a conduce discursul lor raţional 797 Conclu, 0,106 | faţă de justa autonomie a ştiinţei lor. Aş vrea să 798 Conclu, 0,106 | furnizează o cunoaştere crescândă a universului în ansamblul 799 Conclu, 0,106 | universului în ansamblul său şi a varietăţii incredibil de 800 Conclu, 0,106 | varietăţii incredibil de bogate a componentelor sale, însufleţite 801 Conclu, 0,106 | Drumul străbătut de ei a atins, îndeosebi în secolul 802 Conclu, 0,106 | exprimarea admiraţiei mele şi a încurajării mele faţă de 803 Conclu, 0,106 | peste care nu poţi trece a persoanei umane. Omul de 804 Conclu, 0,106 | la o realitate limitată a lumii sau a omului, nu se 805 Conclu, 0,106 | realitate limitată a lumii sau a omului, nu se termină niciodată; 806 Conclu, 0,106(131)| Cracovia cu ocazia aniversării a 600 de ani de la înfiinţare 807 Conclu, 0,107 | sale forţe. Această măreţie a omului nu va putea să fie 808 Conclu, 0,107 | va fi numai alegerea de a se introduce în adevăr, 809 Conclu, 0,107 | înţelege deplina explicaţie a libertăţii sale şi chemarea 810 Conclu, 0,108 | Fericitei Fecioare şi aceea a filozofiei autentice. După 811 Conclu, 0,108 | autentice. După cum Fecioara a fost chemată să ofere întreaga 812 Conclu, 0,108 | ca teologia ca înţelegere a credinţei să fie fecundă 813 Conclu, 0,108 | vestea îngerului Gabriel, nu a pierdut nimic din adevărata 814 Conclu, 0,108 | Maria "masa intelectuală a credinţei".(132) În ea vedeau 815 Conclu, 0,108 | vedeau imaginea coerentă a filozofiei adevărate şi 816 Conclu, 0,108 | din viaţa lor o căutare a înţelepciunii. Drumul spre 817 Conclu, 0,108 | Înălţării Sfintei Cruci, a anului 1998, al douăzecelea