| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library | ||
| Alphabetical [« »] s-ar 13 s-au 11 s-o 4 sa 718 sa-i 8 sa-l 19 sa-si 14 | Frequency [« »] 1184 si 1171 de 817 a 718 sa 696 care 505 se 500 la | Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances sa |
Chapter,Paragraph,Number
501 VI, 2,78 | propriu-zis filozofice, nici să impună adeziunea la teze 502 VI, 2,78 | Magisteriului era, şi continuă să fie, aceea de a arăta că 503 VI, 2,78 | gândirea, deoarece a ştiut să apere noutatea radicală 504 VI, 2,78 | adusă de Revelaţie fără să umilească cumva drumul propriu 505 VI, 2,79 | în această ultimă parte să arăt unele exigenţe pe care 506 VI, 2,79 | deja, filozoful trebuie să procedeze conform cu regulile 507 VI, 2,79 | conform cu regulile proprii şi să se bazeze pe principiile 508 VI, 2,79 | sale, nu va putea niciodată să umilească raţiunea în descoperirile 509 VI, 2,79 | priveşte, raţiunea nu va trebui să piardă niciodată capacitatea 510 VI, 2,79 | ca teologii şi filozofii să se lase călăuziţi de unica 511 VI, 2,79 | adevărului astfel încât să se elaboreze o filozofie 512 VII, 1,80 | de elemente care permit să se ajungă la o concepţie 513 VII, 1,80 | ceea ce priveşte fiinţa sa, libertatea sa şi nemurirea 514 VII, 1,80 | priveşte fiinţa sa, libertatea sa şi nemurirea sufletului 515 VII, 1,80 | să-şi însuşească o logică ce să dărâme barierele în care 516 VII, 1,80 | în care ea însăşi riscă să se închidă. Însă, numai 517 VII, 1,80 | existenţei ajunge la culmea sa. De fapt, se face inteligibilă 518 VII, 1,81 | 81. Să menţionăm că una dintre 519 VII, 1,81 | se trăieşte şi care pare să constituie ţesătura însăşi 520 VII, 1,81 | omului, nu fac altceva decât să sporească dubiul radical, 521 VII, 1,81 | înainte de toate, ca filozofia să regăsească dimensiunea ei 522 VII, 1,81 | lucrării omului, îndemnându-le să conveargă spre un scop şi 523 VII, 1,81 | utilitarist, în curând ar putea să se arate dezumanizante, 524 VII, 1,81 | dezumanizante, şi mai mult chiar să se transforme în potenţiali 525 VII, 1,81 | De aceea invită filozofia să se angajeze în căutarea 526 VII, 1,81 | O filozofie care ar vrea să nege posibilitatea unui 527 VII, 1,82 | rol sapienţial nu ar putea să fie dezvoltat de o filozofie 528 VII, 1,82 | cunoaştere, de altfel, care să obţină adevărul obiectiv, 529 VII, 1,82 | de minciună, este capabil să cunoască şi să perceapă 530 VII, 1,82 | este capabil să cunoască şi să perceapă adevărul limpede 531 VII, 1,82 | inspiraţi, de fapt, au înţeles să formuleze afirmaţii adevărate, 532 VII, 1,82 | Cristos. Teologia, când caută să înţeleagă şi să explice 533 VII, 1,82 | când caută să înţeleagă şi să explice aceste afirmaţii, 534 VII, 1,82 | aportul filozofiei care să nu renege posibilitatea 535 VII, 1,83 | metafizic, adică în stare să transceadă datele empirice 536 VII, 1,83 | Dumnezeu însuşi. Nu înţeleg să vorbesc aici despre metafizică 537 VII, 1,83 | istoric special. Doresc numai să afirm că realitatea şi adevărul 538 VII, 1,83 | fapt şi empiricul, şi vreau să revendic puterea pe care 539 VII, 1,83 | mileniu este aceea de a şti să facem trecerea, pe cât de 540 VII, 1,83 | la fundament. Nu se poate să ne oprim doar la experienţă; 541 VII, 1,83 | omului şi spiritualitatea sa, este necesar ca reflecţia 542 VII, 1,83 | ca reflecţia speculativă să ajungă la substanţa spirituală 543 VII, 1,83 | în mod radical inadecvată să dezvolte o funcţie de mediere 544 VII, 1,83 | această "taină" nu ar putea să fie revelată, nici teologia 545 VII, 1,83 | nici teologia nu ar putea să o facă inteligibilă în vreun 546 VII, 1,83 | orizontul metafizic nu ar reuşi să ajungă dincolo de experienţa 547 VII, 1,83 | credinţei (intellectus fidei) să exprime cu coerenţă valoarea 548 VII, 1,84 | în cercetările lor tind să se oprească la cum se înţelege 549 VII, 1,84 | descoperi esenţa acestora. Cum să nu vezi într-o astfel de 550 VII, 1,84 | aprioriste, aceste teze tind să întunece conţinuturile credinţei 551 VII, 1,84 | limbajul uman este în stare să exprime în mod universal - 552 VII, 1,84 | uman, nu ar fi în stare să exprime nimic despre Dumnezeu. 553 VII, 1,84 | altă interpretare, fără că să ne conducă vreodată să ajungem 554 VII, 1,84 | că să ne conducă vreodată să ajungem la o afirmaţie pur 555 VII, 1,85 | câteva generaţii nu încetează să înveţe şi ceea ce însuşi 556 VII, 1,85 | afirmat cu tărie, vreau să exprim cu putere convingerea 557 VII, 1,85 | convingerea că omul este în stare să ajungă la o viziune unitară 558 VII, 1,85 | gândirea creştină trebuie să şi-o asume în cursul viitorului 559 VII, 1,85 | de adevăr cu consecinţa sa logică în fragmentarea sensului, 560 VII, 1,85 | contemporan. Cum ar putea Biserica să nu se îngrijoreze de aşa 561 VII, 1,85 | cei care astăzi îşi propun să răspundă ca filozofi la 562 VII, 1,85 | gândirii umane ar trebui să elaboreze discursul lor 563 VII, 1,85 | contemporane. Dacă va şti să ajungă la această tradiţie 564 VII, 1,85 | ajungă la această tradiţie şi să se inspire din ea, filozoful 565 VII, 1,85 | filozoful nu va neglija să se arate fidel exigenţei 566 VII, 1,85 | virtutea acestuia, trebuie să fie capabilă să recupereze 567 VII, 1,85 | trebuie să fie capabilă să recupereze atât profunda 568 VII, 1,85 | acelei filozofii care a ştiut să depăşească cu înţelepciunea 569 VII, 1,85 | depăşească cu înţelepciunea sa reală marginile spaţiului 570 VII, 1,86 | tradiţia creştină doreşte să prevină pericolul care se 571 VII, 1,86 | scurt, consider oportun să mă opresc asupra lor pentru 572 VII, 1,86 | filozofii diferite, fără să fie atent nici la coerenţa 573 VII, 1,87 | de metodă, dar ar putea să ascundă în sine tezele proprii 574 VII, 1,87 | este necesar ca aceasta să fie inserată în contextul 575 VII, 1,87 | susţine istoricistul, poate să nu mai fie într-o alta. 576 VII, 1,87 | pentru prezent. Trebuie să se considere, dimpotrivă, 577 VII, 1,87 | teologică, istoricismul tinde să se prezinte de obicei sub 578 VII, 1,87 | care teologia este chemată să dea răspuns.~ 579 VII, 1,88 | concepţie filozofică refuză să admită ca valide formele 580 VII, 1,88 | mentalităţii ştiinţiste, care pare să nu mai aibă graniţe, având 581 VII, 1,88 | radicale a adus în ele.~Trebuie să constatăm, din păcate, că 582 VII, 1,88 | mentalitatea ştiinţistă a reuşit să facă pe mulţi să accepte 583 VII, 1,88 | reuşit să facă pe mulţi să accepte ideea după care 584 VII, 1,90 | sensul fiinţei. Intenţionez să mă refer la lectura nihilistă, 585 VII, 1,90 | care revelează asemănarea sa cu Dumnezeu, pentru a-l 586 VII, 1,90(106) | sufletul omului, în inima sa, în conştiinţa sa": Scrisoarea 587 VII, 1,90(106) | inima sa, în conştiinţa sa": Scrisoarea enciclică Redemptor 588 VII, 1,91 | adineaori nu am avut intenţia să prezint un cadru complet 589 VII, 1,91 | unitară. Mi se pare important să subliniez că moştenirea 590 VII, 1,91 | diferite câmpuri. Ajunge să citez logica, filozofia 591 VII, 1,91 | eficacitatea s-au revelat capabili să determine schimbări semnificative 592 VII, 1,91 | omul ar trebui de acum să înveţe să trăiască într-un 593 VII, 1,91 | trebui de acum să înveţe să trăiască într-un orizont 594 VII, 1,91 | mentalitate pozitivistă continuă să acrediteze iluzia că, datorită 595 VII, 1,91 | calitate de demiurg, poate să ajungă singur să-şi asigure 596 VII, 2,92 | parte, de fapt, ea trebuie să dezvolte angajamentul pe 597 VII, 2,92 | eficiente a evanghelizării. Cum să nu ne gândim, în perspectiva 598 VII, 2,92 | apostolică, doctrina aceasta să fie mai mult şi mai profund 599 VII, 2,92 | cunoscută, şi ca sufletele să fie în ea mai deplin instruite 600 VII, 2,92 | neschimbătoare, care trebuie să fie respectată cu fidelitate, 601 VII, 2,92 | respectată cu fidelitate, să fie aprofundată şi prezentată 602 VII, 2,92 | prezentată într-un mod care să corespundă la exigenţele 603 VII, 2,92 | Este bine pentru teolog să amintim că lucrarea sa corespunde " 604 VII, 2,92 | teolog să amintim că lucrarea sa corespunde "dinamismului 605 VII, 2,92 | diferite, pentru ca adevărul să fie din nou cunoscut şi 606 VII, 2,92 | guvernează, stimulează şi face să crească (cf. Ef 4,15) atât 607 VII, 2,92 | această condiţie este posibil să se depăşească diviziunile 608 VII, 2,92 | depăşească diviziunile şi să se parcurgă împreună drumul 609 VII, 2,92 | teologiei, este ceea ce doresc să arăt acum.~ 610 VII, 2,92(109) | Christi în globalitatea sa cere credinţă, pentru că 611 VII, 2,92(109) | om. Duhul Sfânt trebuie să fie în aceasta călăuza supremă 612 VII, 2,93 | Spiritul adevărului pentru ca să constituie şi să însufleţească 613 VII, 2,93 | pentru ca să constituie şi să însufleţească Biserica sa. 614 VII, 2,93 | să însufleţească Biserica sa. Angajament primordial al 615 VII, 2,93 | suferinţa şi moartea pot să exprime iubirea care se 616 VII, 2,93 | iubirea care se dăruieşte fără să ceară ceva în schimb. În 617 VII, 2,94 | este necesar ca teologul să se întrebe care este adevărul 618 VII, 2,94 | punct de vedere filozofic să se pună întrebări în legătură 619 VII, 2,95 | în schimb, este în stare să arate cum, de la circumstanţele 620 VII, 2,96 | Consideraţia aceasta permite să întrevedem soluţia unei 621 VII, 2,96 | al XII-lea în scrisoarea sa enciclică Humani generis 622 VII, 2,96 | este uşor, deoarece trebuie să se ţină cont în mod serios 623 VII, 2,96(112) | umană. De aceea nu trebuie să ne mirăm dacă vreuna din 624 VII, 2,96(112) | căreia nu ne este permis să ne îndepărtăm de ea": Scrisoarea 625 VII, 2,96 | între ele nici nu ar putea să fie receptate de culturi 626 VII, 2,96 | deseori semnificaţia lor să fie imperfectă. Speculaţia 627 VII, 2,96 | dorit, aşadar, o angajare a sa deosebită în aprofundarea 628 VII, 2,96 | pentru o înţelegere corectă a sa.~ 629 VII, 2,96(113) | Credincioşii trebuie, deci, să fugă de opinia care consideră 630 VII, 2,97 | toate teologiei dogmatice să desfăşoare în mod adecvat 631 VII, 2,97 | Dacă intellectus fidei vrea să integreze toată bogăţia 632 VII, 2,97 | tradiţiei teologice, trebuie să recurgă la filozofia fiinţei. 633 VII, 2,97 | fiinţei. Aceasta va trebui să fie în stare să propună 634 VII, 2,97 | va trebui să fie în stare să propună din nou problema 635 VII, 2,97 | celei mai recente, evitând să cadă în repetiţii sterile 636 VII, 2,97 | găseşte puterea şi perenitatea sa în faptul că se întemeiază 637 VII, 2,98 | considerată în realitatea sa originară, sau un act al 638 VII, 2,98 | şi acum; suntem orientaţi să acordăm conştiinţei individului 639 VII, 2,98 | o reflecţie atentă care să ştie să pună în evidenţă 640 VII, 2,98 | reflecţie atentă care să ştie să pună în evidenţă rădăcinile 641 VII, 2,98 | teologia morală trebuie să recurgă la o etică filozofică 642 VII, 2,98 | teologia morală va fi în stare să înfrunte variatele probleme 643 VII, 2,98 | probleme din competenţa sa - cum ar fi pacea, dreptatea 644 VII, 2,99 | comunicare lingvistică, trebuie să prezinte doctrina Bisericii 645 VII, 2,99 | Bisericii în integritatea sa,(118) arătând legătura sa 646 VII, 2,99 | sa,(118) arătând legătura sa cu viaţa credincioşilor.(119) 647 VII, 2,99 | curente filozofice poate să exprime, deci, o fecunditate 648 Conclu, 0,100 | pagini, mi s-a părut necesar să reiau din nou şi într-un 649 Conclu, 0,100 | considerat potrivit şi necesar să subliniez valoarea pe care 650 Conclu, 0,101 | originalitate ce îi permit să existe ca ştiinţă a credinţei, 651 Conclu, 0,101 | provocat cu siguranţă raţiunea să rămână deschisă în faţa 652 Conclu, 0,101 | care raţiunea este chemată să le aprofundeze.~Tocmai în 653 Conclu, 0,101 | filozofia, simt de datoria mea să subliniez oportunitatea 654 Conclu, 0,101 | binele şi progresul gândirii, să recupereze relaţia sa cu 655 Conclu, 0,101 | gândirii, să recupereze relaţia sa cu teologia. Va găsi în 656 Conclu, 0,101 | susţinută, prin însăşi natura sa, de caracterul eclezialităţii (123) 657 Conclu, 0,101 | Dumnezeu prin multiplicitatea sa de cunoaşteri şi culturi 658 Conclu, 0,101(123)| Nimeni nu poate să facă teologie ca şi cum 659 Conclu, 0,101(123)| personale; dar fiecare trebuie să fie conştient să rămână 660 Conclu, 0,101(123)| trebuie să fie conştient să rămână în unire strânsă 661 Conclu, 0,102 | contemporan va ajunge astfel să recunoască că el va fi cu 662 Conclu, 0,103 | În timp ce nu obosesc să amintesc urgenţa unei noi 663 Conclu, 0,103 | apel la filozofi pentru ca să ştie să aprofundeze dimensiunile 664 Conclu, 0,103 | filozofi pentru ca să ştie să aprofundeze dimensiunile 665 Conclu, 0,103 | pe care noul mileniu pare să le poarte cu sine: ele angajează 666 Conclu, 0,103 | această atenţie trebuie să se considere ca o contribuţie 667 Conclu, 0,104 | filozofilor credincioşi în stare să recepteze aşteptările, deschiderile 668 Conclu, 0,104 | multă urgenţă omenirii - să ne gândim la problema ecologică, 669 Conclu, 0,104 | a stabili un dialog care să fie inspirat din doar iubirea 670 Conclu, 0,104 | O filozofie, în care să strălucească şi ceva din 671 Conclu, 0,105 | 105. Doresc să închei această scrisoare 672 Conclu, 0,105 | toate teologilor, pentru ca să acorde o atenţie deosebită 673 Conclu, 0,105 | cuvântului lui Dumnezeu şi să înfăptuiască o reflecţie 674 Conclu, 0,105 | înfăptuiască o reflecţie din care să iasă la suprafaţă caracterul 675 Conclu, 0,105 | ştiinţei teologice. Doresc să le mulţumesc pentru slujirea 676 Conclu, 0,105 | revelat. De aceea, îi îndemn să recupereze şi să evidenţieze 677 Conclu, 0,105 | îndemn să recupereze şi să evidenţieze cât mai bine 678 Conclu, 0,105 | cu cuvântul lui Dumnezeu. Să ţină mereu prezentă o indicaţie 679 Conclu, 0,105 | fie pastorală, pentru ca să aibă grijă cu o atenţie 680 Conclu, 0,105 | a celor care vor trebui să vestească Evanghelia omului 681 Conclu, 0,105 | acelora care vor trebui să se consacre cercetării şi 682 Conclu, 0,105 | cercetării şi predării teologiei. Să se străduiască să desfăşoare 683 Conclu, 0,105 | teologiei. Să se străduiască să desfăşoare munca lor în 684 Conclu, 0,105 | a adevărului credinţei. Să nu se uite responsabilitatea 685 Conclu, 0,105 | corpului profesoral destinat să predea filozofia în Seminarii 686 Conclu, 0,105 | această activitate profesorală să comporte o pregătire ştiinţifică 687 Conclu, 0,105 | ştiinţifică corespunzătoare, să se prezinte într-o manieră 688 Conclu, 0,105 | al tradiţiei creştine şi să se înfăptuiască prin datoratul 689 Conclu, 0,106 | predau filozofia, pentru ca să aibă curajul de a recupera, 690 Conclu, 0,106 | ale gândirii filozofice. Să se lase interpelaţi de exigenţele 691 Conclu, 0,106 | cuvântul lui Dumnezeu şi să aibă puterea de a conduce 692 Conclu, 0,106 | o astfel de interpelare. Să fie mereu îndreptaţi spre 693 Conclu, 0,106 | În felul acesta vor putea să formuleze acea etică autentică 694 Conclu, 0,106 | simpatie cercetările lor; să fie aşadar siguri de respectul 695 Conclu, 0,106 | a ştiinţei lor. Aş vrea să încurajez, în mod deosebit, 696 Conclu, 0,106 | câmpul filozofiei, pentru ca să lumineze diferitele domenii 697 Conclu, 0,106 | primeşte de la credinţă.~Nu pot să nu adresez, în fine, un 698 Conclu, 0,106 | niveluri care continuă să ne uimească. În exprimarea 699 Conclu, 0,106 | atât de mult în dezvoltarea sa prezentă, simt datoria de 700 Conclu, 0,106 | simt datoria de a-i îndemna să continue în eforturile lor 701 Conclu, 0,107 | 107. Tuturor le cer să privească în profunzime 702 Conclu, 0,107 | iubirii sale şi la căutarea sa constantă de adevăr şi de 703 Conclu, 0,107 | absolut pe sine, că poate să hotărască în mod autonom 704 Conclu, 0,107 | măreţie a omului nu va putea să fie niciodată. Determinantă 705 Conclu, 0,107 | Determinantă pentru realizarea sa va fi numai alegerea de 706 Conclu, 0,107 | libertăţii sale şi chemarea sa la iubirea şi cunoaşterea 707 Conclu, 0,108 | adevărată parabolă capabilă să răspândească lumină asupra 708 Conclu, 0,108 | Fecioara a fost chemată să ofere întreaga sa umanitate 709 Conclu, 0,108 | chemată să ofere întreaga sa umanitate şi feminitate 710 Conclu, 0,108 | ca Cuvântul lui Dumnezeu să poată lua trup şi să se 711 Conclu, 0,108 | Dumnezeu să poată lua trup şi să se facă unul dintre noi, 712 Conclu, 0,108 | fel filozofia este chemată să împrumute lucrarea sa, raţională 713 Conclu, 0,108 | chemată să împrumute lucrarea sa, raţională şi critică, pentru 714 Conclu, 0,108 | ca înţelegere a credinţei să fie fecundă şi eficientă. 715 Conclu, 0,108 | pierdut nimic din adevărata sa umanitate şi libertate, 716 Conclu, 0,108 | pierde nimic din autonomia sa, dar vede îndemnată oricare 717 Conclu, 0,108 | ca Scaunul Înţelepciunii să fie portul sigur pentru 718 Conclu, 0,108 | oricărei cunoaşteri adevărate, să poată fi eliberat de orice