Chapter,Paragraph,Number

 1  I,  1,9       |          9. Conciliul Vatican I, deci, învaţă că adevărul la care
 2  I,  1,12      |        în Revelaţia lui Cristos, deci, nu mai este restrâns la
 3  I,  2,15      |         al existenţei personale, deci, este obiect de studiu atât
 4 II,  1,20      |           al propriei existenţe. Deci, pe bună dreptate, autorul
 5 III,  2,31     |      prin munca sa în societate. Deci, chiar de la naştere se
 6 III,  2,34     |         prin el a fost creată şi deci în el îşi află împlinirea (
 7 IV,  1,41      |     adecvat către transcendenţă. Deci o raţiune curăţată şi dreaptă
 8 IV,  2,43      |   înţelegerea revelaţiei divine. Deci credinţa nu se teme de raţiune,
 9  V,  1,53      |        cunoaşterii raţionale şi, deci, în cele din urmă filozofică
10  V,  1,53      |          prin obiectul lor".(64) Deci trebuia să afirme, împotriva
11  V,  1,53      |          unitatea adevărului şi, deci, şi aportul pozitiv pe care
12 VI,  1,67      |  cognoscibile în mod natural, şi deci filozofic. Cunoaşterea lor
13 VI,  1,70      |      universal şi transcendenţă. Deci, ele prezintă diferite apropieri
14 VII,  1,82     |    obiectului cunoaşterii. Iată, deci, o a doua exigenţă: a verifica
15 VII,  1,83     |         întâlnirii cu fiinţa şi, deci cu reflecţia metafizică.~
16 VII,  1,83     |     lumea experienţei sensibile. Deci metafizica se pune ca mediere
17 VII,  2,94     |         sacru. În limbajul uman, deci, ia trup limbajul lui Dumnezeu,
18 VII,  2,96(113)| înţeleasă. Credincioşii trebuie, deci, să fugă de opinia care
19 VII,  2,98     |    adevărul binelui; la o etică, deci, nici subiectivistă nici
20 VII,  2,99     |     filozofice poate să exprime, deci, o fecunditate reală~în