Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,4|        de contemplarea creaţiei: fiinţa umană este cuprinsă de uimire
 2 II,  2,21  |         poate înţelege decât ca "fiinţă în relaţie": cu sine, cu
 3 III,  1,25 |       lucrurile. Omul este unica fiinţă în toată creaţia vizibilă
 4 III,  2,29 |        capacitatea pe care o are fiinţa umană de a ajunge, în linii
 5 III,  2,31 |          de religiozitate? Omul, fiinţă care caută adevărul, este
 6 VI,  2,76  |        şi concepţia persoanei ca fiinţă spirituală este o specială
 7 VI,  2,79  |     splendoarea care provine din Fiinţa subzistentă, va lumina drumul
 8 VII,  1,80 |      precise în ceea ce priveşte fiinţa sa, libertatea sa şi nemurirea
 9 VII,  1,82 |         şi definitiv, adică spre fiinţa însăşi a obiectului cunoaşterii.
10 VII,  1,82 |         Paul ca afirmaţii despre fiinţa însăşi a lui Cristos. Teologia,
11 VII,  1,83 |     privilegiat al întâlnirii cu fiinţa şi, deci cu reflecţia metafizică.~
12 VII,  1,83 |           în persoana altuia, în fiinţa însăşi, în Dumnezeu. O mare
13 VII,  1,88 |      emotivităţii şi noţiunea de fiinţă este pusă deoparte pentru
14 VII,  1,89 | concepţii unidimensionale despre fiinţa umană, din care sunt exilate