| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library | ||
| Alphabetical [« »] numita 3 nuntiandi 1 nuntius 1 o 375 oameni 7 oamenii 11 oamenilor 7 | Frequency [« »] 430 ca 402 este 395 nu 375 o 344 cu 272 pentru 270 pe | Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances o |
Chapter,Paragraph,Number
1 Intro, 0,1 | sine însuşi".~De altfel, o simplă privire asupra istoriei 2 Intro, 0,2 | omenirii, există una pe care o vede responsabilă în mod 3 Intro, 0,2 | Datorită acestei misiuni, pe de o parte, comunitatea credincioşilor 4 Intro, 0,2(1) | să-l iubeşti şi să cauţi o cât mai exactă înţelegere, 5 Intro, 0,2 | s-a ajuns este mereu numai o etapă către adevărul întreg 6 Intro, 0,3 | există) lucrurile este o proprietate înnăscută a 7 Intro, 0,3 | demonstrează prin faptul că o formă de bază a ştiinţei 8 Intro, 0,4 | De aceea, este necesară o explicaţie preliminară. 9 Intro, 0,4 | mai fi în stare să ducă o existenţă cu adevărat personală.~ 10 Intro, 0,4 | cazurile acestea, intră în joc o anumită "mândrie filozofică" 11 Intro, 0,4 | atunci poate să fie numită o dreaptă judecată sau, cum 12 Intro, 0,4 | dreaptă judecată sau, cum o numeau cei din antichitate, 13 Intro, 0,5 | 5. Biserica, în ceea ce o priveşte, nu poate decât 14 Intro, 0,5 | mei, doresc şi eu să arunc o privire asupra acestei activităţi 15 Intro, 0,5 | omului. Pornind de aici, o raţiune plină de întrebări 16 Intro, 0,5 | reflecţia filozofică, pe de o parte, a reuşit să se pună 17 Intro, 0,5 | să se pună pe drumul care o apropie tot mai mult de 18 Intro, 0,5 | ale fiinţei umane. Având o falsă modestie, acesta se 19 Intro, 0,6 | mărturie despre adevăr este o sarcină care a fost încredinţată 20 Intro, 0,6 | şi să oferim filozofiei o provocare pentru ca să recupereze 21 Intro, 0,6 | al erei creştine, să aibă o conştiinţă mai clară în 22 I, 1,7 | oricărei reflecţii pe care o face Biserica se află conştiinţa 23 I, 1,7 | Cunoaşterea pe care ea o propune omului nu provine 24 I, 1,7 | noastre de credincioşi se află o întâlnire, unică în felul 25 I, 1,7 | dumnezeiască".(5) Aceasta este o iniţiativă în întregime 26 I, 1,7 | a ajunge la omenire şi a o mântui. Dumnezeu, ca izvor 27 I, 1,7 | cunoaşterea pe care omul o are despre el duce la împlinire 28 I, 1,8 | până la Creator, există o cunoaştere care este specifică 29 I, 1,9 | este în mod efectiv de o ordine diferită de cea a 30 I, 1,9 | care Dumnezeu a voit să o reveleze în istorie şi într-o 31 I, 1,11 | în creştinism timpul are o importanţă fundamentală".(9) 32 I, 1,11 | siguranţă, acesta a fost rostit o dată pentru totdeauna în 33 I, 1,11 | 16,13). Aşa învaţă, încă o dată, constituţia Dei Verbum 34 I, 1,12 | divină pe care primul Adam o refuzase (cf. Rom 5,12-15). 35 I, 1,12 | existenţei personale rămâne o enigmă de nerezolvat. Unde 36 I, 2,13 | cunoaşterea pe care noi o avem despre un asemenea 37 I, 2,13 | îşi dă asentimentul său la o astfel de mărturie divină. 38 I, 2,13 | ar putea fi considerată o folosire autentică a libertăţii 39 I, 2,13 | semnele acestea, dacă pe de o parte dau o mai mare forţă 40 I, 2,13 | dacă pe de o parte dau o mai mare forţă raţiunii, 41 I, 2,13 | este geloasă, pe de alta o determină să transceadă 42 I, 2,14 | oprească niciodată; dimpotrivă, o determină să lărgească necontenit 43 I, 2,14 | să reuşesc, am dorit să o îndepărtez cu totul de la 44 I, 2,14 | abia atunci a început, cu o anumită dificultate, să 45 I, 2,14 | impună treptat celui care nu o dorea şi se apăra de dânsa (...). 46 I, 2,15 | creaturii şi libertatea sa, o angajează să se deschidă 47 I, 2,15 | consideraţii, se impune o primă concluzie: adevărul 48 I, 2,15 | cred în el sau îl caută cu o inimă sinceră. Scopul ultim 49 II, 1,16 | prin puncte de pornire de o surprinzătoare claritate. 50 II, 1,16 | acestea bogate în intuiţii de o adâncime aparte.~Nu este 51 II, 1,16 | adâncime aparte.~Nu este o întâmplare că în momentul 52 II, 1,16 | dorinţa de a cunoaşte este o caracteristică care îi uneşte 53 II, 1,16 | în convingerea că există o unitate profundă şi inseparabilă 54 II, 1,16 | aceasta este semnificativă o expresie din cartea Proverbelor: " 55 II, 1,17 | acesta constă nobleţea lui. O piatră ulterioară la acest 56 II, 1,17 | de mare este numărul lor, o Dumnezeule; dacă le număr 57 II, 1,18 | mai bune propria natură. O primă regulă constă în a 58 II, 1,18 | nebunia aceasta se află o ameninţare pentru viaţă. 59 II, 1,18 | Prov 1,7) şi să-şi asume o atitudine adecvată în raport 60 II, 1,18 | Ps 14[13],1), arată cu o claritate definitivă cât 61 II, 1,19 | importante, care aruncă o lumină ulterioară asupra 62 II, 1,20 | adevărat, dar dobândeşte o semnificaţie deplină numai 63 II, 2,21 | nu se întemeiază numai pe o observaţie atentă a omului, 64 II, 2,22 | sapienţiale. Dezvoltând o argumentare filozofică printr-un 65 II, 2,22 | raţiunii omului i se recunoaşte o capacitate care pare să 66 II, 2,23 | aspect iese la suprafaţă cu o mare claritate: opoziţia 67 II, 2,23 | nu sunt deloc în stare să o exprime într-o manieră adecvată.~ 68 II, 2,23 | unor argumentări doar umane o justificare suficientă a 69 II, 2,23 | omului priceput, dar se cere o trecere decisivă la acceptarea 70 II, 2,23 | goli taina iubirii pe care o reprezintă Crucea şi tot 71 III, 1,24 | acesta pentru a individualiza o bază comună de la care să 72 III, 1,25 | dreptate se consideră că o persoană a ajuns la vârsta 73 III, 1,25 | ce este fals, formându-şi o judecată a sa asupra realităţii 74 III, 1,25 | transcend. Aceasta este o condiţie necesară pentru 75 III, 1,26 | pentru ca să înţelegem că o chestiune aşa de dramatică 76 III, 1,26 | gândirea filozofică a primit o orientare decisivă din moartea 77 III, 1,27 | răspunsul care se dă depinde o etapă decisivă a cercetării: 78 III, 1,27 | Cu alte cuvinte, el caută o explicaţie definitivă, o 79 III, 1,27 | o explicaţie definitivă, o valoare supremă, dincolo 80 III, 2,28 | adevărului se prezintă cu o astfel de transparenţă şi 81 III, 2,28 | incertitudine sau pe minciună; o astfel de existenţă ar fi 82 III, 2,29 | 29. Nu ne putem gândi că o cercetare atât de profund 83 III, 2,29 | confirmă capacitatea pe care o are fiinţa umană de a ajunge, 84 III, 2,30 | poate fi util să facem o referinţă rapidă la aceste 85 III, 2,30 | sau altul, el îşi formează o viziune globală şi un răspuns 86 III, 2,32 | observa în lucrul acesta o tensiune semnificativă: 87 III, 2,32 | tensiune semnificativă: pe de o parte, cunoaşterea prin 88 III, 2,32 | cunoaşterea prin credinţă apare ca o formă imperfectă de cunoaştere, 89 III, 2,32 | martirul provoacă în noi o încredere profundă, deoarece 90 III, 2,33 | sensul vieţii; de aceea este o căutare care nu se poate 91 III, 2,33 | dialog încrezător şi de o prietenie sinceră. Clima 92 III, 2,33 | adecvate contexte pentru o filozofare dreaptă.~Din 93 III, 2,33(28) | Aceasta este o argumentare pe care o urmez 94 III, 2,33(28) | este o argumentare pe care o urmez de mult timp şi pe 95 III, 2,33(28) | fiecărui om, aşa după cum o arată bine geniul poetic 96 III, 2,33(28) | astfel de întrebări avem o mărturie a raţionalităţii 97 III, 2,33(28) | căutării divinului pe care el o face liber şi personal": 98 III, 2,35 | Raportul acesta impune o dublă considerare, întrucât 99 IV, 1,36 | 14,16-17). Apoi deoarece o astfel de cunoaştere naturală, 100 IV, 1,36 | curăţa concepţia pe care o aveau oamenii despre Dumnezeu 101 IV, 1,36 | Scopul către care se îndrepta o asemenea dezvoltare era 102 IV, 1,37 | atitudinea de prudenţă pe care o trezeau în ei alte elemente 103 IV, 1,37 | să fie uşor confundată cu o cunoaştere de tip superior, 104 IV, 1,38 | primilor creştini mai degrabă o tulburare decât o oportunitate. 105 IV, 1,38 | degrabă o tulburare decât o oportunitate. Pentru dânşii, 106 IV, 1,38 | acuza pe creştini că sunt o lume "analfabetă şi necioplită", 107 IV, 1,38 | elitist pe care cercetarea lui o avea la cei din antichitate: 108 IV, 1,38 | deoarece adevărul creştin are o valoare mântuitoare, fiecare 109 IV, 1,38 | păstrat şi după convertire o mare stimă pentru filozofia 110 IV, 1,38 | analogie cu legea mozaică ca o instruire propedeutică în 111 IV, 1,38 | credinţa creştină(34) şi o pregătire la Evanghelie.(35) 112 IV, 1,39 | el începe să elaboreze o primă formă de teologie 113 IV, 1,39 | ceea ce mai înainte indica o doctrină generică despre 114 IV, 1,39 | despre divinitate asumă acum o semnificaţie cu totul nouă, 115 IV, 1,39 | definea reflecţia pe care o face credinciosul pentru 116 IV, 1,40 | şi neoplatonice, merită o menţionare aparte părinţii 117 IV, 1,40 | sa personală şi ajutat de o minunată sfinţenie a vieţii, 118 IV, 1,41 | către transcendenţă. Deci o raţiune curăţată şi dreaptă 119 IV, 1,42 | este chemată să exprime o judecată asupra ceea ce 120 IV, 1,42 | permită tuturor să ajungă la o anumită înţelegere a ceea 121 IV, 1,42 | pentru adevăr tinde către o formă de cunoaştere care 122 IV, 1,42 | trebuie să fie lăsat de o parte, dacă el a răzbătut 123 IV, 1,42 | cunoaşterii de credinţă este încă o dată confirmată: credinţa 124 IV, 2,43 | nu se teme de raţiune, ci o cercetează şi se încrede 125 IV, 2,43 | harul presupune natura şi o duce la desăvârşire,(45) 126 IV, 2,44 | întemeiază pe puterea pe care o are intelectul, în limitele 127 IV, 3,45 | 45. O dată cu apariţia primelor 128 IV, 3,45 | sfântul Toma, deşi au menţinut o legătură organică între 129 IV, 3,45 | radicalizat, ajungând de fapt la o filozofie separată şi absolut 130 IV, 3,45 | început să mărturisească o neîncredere generală, sceptică 131 IV, 3,45 | concepuse şi actualizase ca o unitate profundă, generatoare 132 IV, 3,45 | profundă, generatoare de o cunoaştere capabilă să ajungă 133 IV, 3,46 | exagerat dacă se afirmă că o bună parte din gândirea 134 IV, 3,46 | cercetării ştiinţifice s-a impus o mentalitate pozitivistă 135 IV, 3,46 | contemporanilor noştri. Cei care o urmează teoretizează cercetarea 136 IV, 3,46 | nihilistă, existenţa este doar o oportunitate pentru senzaţii 137 IV, 3,47 | Între timp s-au afirmat cu o relevanţă mereu mai mare 138 IV, 3,47 | tocmai acelea care conţin o porţiune specială a genialităţii 139 IV, 3,48 | căi laterale care riscă să o facă să piardă din vedere 140 IV, 3,48 | experienţa, riscând să nu mai fie o propunere universală. Este 141 IV, 3,48 | superstiţie. În acelaşi fel, o raţiune care nu are în faţă 142 IV, 3,48 | raţiune care nu are în faţă o credinţă matură nu este 143 V, 1,49 | 49. Biserica nu propune o filozofie proprie nici nu 144 V, 1,49 | proprie nici nu canonizează o oarecare filozofie specială 145 V, 1,49 | raţional. De puţin ajutor ar fi o filozofie care nu ar proceda 146 V, 1,49 | necesare pentru a ajunge la el. O filozofie conştientă de " 147 V, 1,50 | libertatea şi acţiunea sa etică, o cheamă direct în cauză, 148 V, 1,50 | orice filozof ar trebui să o aprecieze, deoarece este 149 V, 1,51 | De aici rezultă că nici o formă istorică a filozofiei 150 V, 1,51 | lumina credinţei se impune cu o urgenţă majoră. Un discernământ 151 V, 1,52 | simţit datoria de a opune o filozofie a lor la variatele 152 V, 1,52 | cenzurate în mod simetric: pe de o parte, fideism-ul(59) şi 153 V, 1,52 | referinţă normativ pentru o corectă şi coerentă reflecţie 154 V, 1,53 | poate să existe niciodată o adevărată divergenţă între 155 V, 1,54 | mei predecesori constituie o contribuţie preţioasă care 156 V, 1,55 | radicală în raţiune pe care o arată recentele dezvoltări 157 V, 1,55 | curentă, dar lipsite de o suficientă bază raţională.(72)~ 158 V, 1,55 | de a crede în Dumnezeu. O expresie astăzi răspândită 159 V, 1,55(72) | aceasta, afirmând pe de o parte că "în legătură cu 160 V, 1,55(72) | catolică mărturiseşte că este o virtute supranaturală, prin 161 V, 1,55(72) | degrabă ca erori, care au doar o aparenţă înşelătoare de 162 V, 1,55 | hermeneutice au şi ele la bază o concepţie filozofică: trebuie 163 V, 1,55 | discernământ înainte de a o aplica la textele sacre.~ 164 V, 1,56 | 56. Pe scurt, se observă o neîncredere răspândită faţă 165 V, 2,57 | doctrinelor filozofice. Cu o atenţie asemănătoare a voit 166 V, 2,57 | principiile fundamentale pentru o reînnoire autentică a gândirii 167 V, 2,57 | Patris a făcut un pas de o autentică semnificaţie pentru 168 V, 2,57 | gândirea filozofică este o contribuţie fundamentală 169 V, 2,57 | mai bună pentru a recupera o folosire a filozofiei conform 170 V, 2,58 | secolului al XX-lea, de o armată puternică de gânditori 171 V, 2,59 | bazele epistemologice pentru o tratare nouă a credinţei 172 V, 2,59 | de asemenea, au produs o filozofie care, pornind 173 V, 2,60 | la rândul său, prezintă o învăţătură foarte bogată 174 V, 2,60 | Cu siguranţă posedă şi o profundă semnificaţie filozofică 175 V, 2,60 | magisteriale cu scopul de a garanta o solidă formare filozofică, 176 V, 2,61 | putut observa, în materie, o anumită decădere datorată 177 V, 2,61 | neîncrederea în raţiune pe care o mare parte a filozofiei 178 V, 2,61 | filozofiei contemporane o manifestă, părăsind în largă 179 V, 2,61 | să fie interpretată ca o autorizare implicită de 180 V, 2,61 | autorizare implicită de lăsa la o parte filozofia sau de a 181 V, 2,61 | parte filozofia sau de a o înlocui în formarea pastorală 182 V, 2,62 | candidaţilor la preoţie. Nu este o întâmplare faptul că curriculum 183 V, 2,62 | teologice este precedat de o perioadă în care se prevede 184 V, 2,62 | dacă într-un mod indirect, o bună parte din dezvoltarea 185 V, 2,62 | oricărei forme de dialog sau la o acceptare fără distincţie 186 V, 2,63 | aici derivă datoria pe care o are Magisteriul de a discerne 187 V, 2,63 | a discerne şi a stimula o gândire filozofică care 188 V, 2,63 | pentru a putea instaura o relaţie armonioasă şi eficientă 189 VI, 1,64 | rândul ei, întrucât este o elaborare reflexivă şi ştiinţifică 190 VI, 1,65 | ce priveşte pregătirea la o corectă auditus fidei, filozofia 191 VI, 1,65 | aportul filozofiei pentru o înţelegere mai coerentă 192 VI, 1,65 | gândire împrumutate de la o anumită tradiţie filozofică. 193 VI, 1,66 | coerentă încât se propune ca o ştiinţă autentică. Intellectus 194 VI, 1,66 | care astfel de propoziţii o conţin pentru fiecare individ 195 VI, 1,66 | demonstrativă. Adică, trebuie să o facă cu ajutorul unor expresii 196 VI, 1,66 | vină etc., care primesc o definiţie a lor la nivelul 197 VI, 1,66 | raţiunea credinciosului să aibă o cunoaştere naturală, adevărată 198 VI, 1,66 | în stare să structureze o atare cunoaştere în mod 199 VI, 1,66 | speculativă presupune şi implică o filozofie a omului, a lumii 200 VI, 1,67 | Cunoaşterea lor constituie o supoziţie necesară pentru 201 VI, 1,68 | Teologia morală are poate o nevoie şi mai mare de aportul 202 VI, 1,68 | conduce pe credincioşi la o libertate şi responsabilitate 203 VI, 1,68 | morală trebuie să recurgă la o părere filozofică corectă 204 VI, 1,69 | continuare, pornind de la o concepţie greşită despre 205 VI, 1,69 | învăţătura conciliară,(92) conţin o parte de adevăr. Referinţa 206 VI, 1,69 | cazuri pentru că îngăduie o cunoaştere mai completă 207 VI, 1,70 | raportului cu culturile merită o reflecţie specifică, chiar 208 VI, 1,70 | confruntării cu culturile este o experienţă pe care Biserica 209 VI, 1,70 | în Cristos devine, acum, o ofertă universală: nu mai 210 VI, 1,70 | adevăr, care se revelează de o indubitabilă utilitate pentru 211 VI, 1,71 | cultură, de ea depinde, pe ea o influenţează. El este în 212 VI, 1,71 | să se vadă tensiunea spre o împlinire. Aşadar se poate 213 VI, 1,71 | Lucrul acesta nu creează nici o diviziune, pentru că poporul 214 VI, 1,71 | Consecinţa acestui lucru este că o cultură nu poate niciodată 215 VI, 1,71 | întâlnindu-se cu ea, ar voi să o priveze de ceea ce îi aparţine 216 VI, 1,71 | vestea pe care creştinul o duce în lume şi în culturi 217 VI, 1,72 | filozofia greacă nu constituie o indicaţie în nici un fel 218 VI, 1,72 | încât să derive din ele o îmbogăţire a gândirii creştine. 219 VI, 1,72 | gândirea greco-latină. A refuza o asemenea moştenire ar fi 220 VI, 1,72 | gândirii indiene cu ideea că o tradiţie culturală trebuie 221 VI, 1,72 | să se închidă în ceea ce o diferenţiază şi să se afirme 222 VI, 1,73 | adevăr (cf. In 17,17), pentru o mai bună înţelegere a sa 223 VI, 1,73 | străduieşte să ajungă la o mai bună înţelegere a lui. 224 VI, 1,73 | cuvântul lui Dumnezeu şi o mai bună cunoaştere a sa -, 225 VI, 1,73 | evita căile ce ar putea să o conducă în afara adevărului 226 VI, 1,74 | filozofi, lăsând scrieri de o atât de înaltă valoare speculativă, 227 VI, 2,75 | raport cu credinţa creştină. O primă stare este aceea a 228 VI, 2,75 | aceasta, filozofia manifestă o aspiraţie legitimă de a 229 VI, 2,75 | aspiraţie legitimă de a fi o acţiune autonomă, care cu 230 VI, 2,75 | închiderea accesului la o cunoaştere mai profundă 231 VI, 2,76 | 76. O a doua stare a filozofiei 232 VI, 2,76 | este aceea pe care mulţi o desemnează prin expresia 233 VI, 2,76 | vrea să se facă aluzie la o filozofie oficială a Bisericii, 234 VI, 2,76 | credinţa nu este ca atare o filozofie. Prin apelativul 235 VI, 2,76 | mai degrabă să se indice o filozofare creştină, o speculaţie 236 VI, 2,76 | indice o filozofare creştină, o speculaţie filozofică concepută 237 VI, 2,76 | referinţă pur şi simplu la o filozofie elaborată de filozofi 238 VI, 2,76 | ca fiinţă spirituală este o specială originalitate a 239 VI, 2,76 | descoperirea importanţei pe care o are pentru filozofie evenimentul 240 VI, 2,76 | cuvântului lui Dumnezeu, o bună parte din filozofia 241 VI, 2,77 | 77. O altă stare semnificativă 242 VI, 2,77 | în întreaga ei cercetare o raţiune din punct de vedere 243 VI, 2,77 | autonomiei pe care filozofia o păstrează şi în această 244 VI, 2,77 | aplicat pentru a indica o supunere servilă sau un 245 VI, 2,79 | astfel încât să se elaboreze o filozofie în consonanţă 246 VI, 2,79 | şi nu renunţă la ea. Încă o dată, lecţia părinţilor 247 VII, 1,80 | explicită cât şi implicită, o serie de elemente care permit 248 VII, 1,80 | care permit să se ajungă la o concepţie despre om şi despre 249 VII, 1,80 | despre om şi despre lume cu o importantă densitate filozofică. 250 VII, 1,80 | rezultă că realitatea pe care o experimentăm nu este absolutul: 251 VII, 1,80 | Bibliei iese la suprafaţă o idee despre om ca imago 252 VII, 1,80 | ea nu se poate reduce la o oarecare deficienţă datorată 253 VII, 1,80 | datorată materiei, ci este o rană care provine din exprimarea 254 VII, 1,80 | chemată să-şi însuşească o logică ce să dărâme barierele 255 VII, 1,81 | spiritul uman este ocupat de o formă de gândire ambiguă, 256 VII, 1,81 | ambiguă, care îl duce la o închidere şi mai mare în 257 VII, 1,81 | imanenţei proprii, fără nici o referinţă la transcendent. 258 VII, 1,81 | referinţă la transcendent. O filozofie lipsită de întrebarea 259 VII, 1,81 | instrumentale, fără nici o pasiune autentică pentru 260 VII, 1,81 | tehnice a omenirii cere o reînnoită şi acută conştiinţă 261 VII, 1,81 | constitutivă a oricărei persoane. O filozofie care ar vrea să 262 VII, 1,82 | putea să fie dezvoltat de o filozofie care nu ar fi 263 VII, 1,82 | care nu ar fi ea însăşi o cunoaştere autentică şi 264 VII, 1,82 | cunoaşterii. Iată, deci, o a doua exigenţă: a verifica 265 VII, 1,82 | cunoaşterea adevărului; o cunoaştere, de altfel, care 266 VII, 1,82 | întunecată şi slăbită".(100)~O filozofie în mod radical 267 VII, 1,82 | catolică ar fi săvârşit o eroare când a înţeles unele 268 VII, 1,83 | exigenţe de mai sus comportă o a treia: este necesară o 269 VII, 1,83 | o a treia: este necesară o filozofie cu caracter în 270 VII, 1,83 | temeinic. Aceasta este o exigenţă implicită atât 271 VII, 1,83 | analitic; în mod deosebit, este o exigenţă proprie cunoaşterii 272 VII, 1,83 | despre metafizică ca despre o şcoală specifică sau despre 273 VII, 1,83 | revendic puterea pe care o are omul de a cunoaşte această 274 VII, 1,83 | transcendentului, acolo i se deschide o spirală spre dimensiunea 275 VII, 1,83 | fiinţa însăşi, în Dumnezeu. O mare provocare ce ne aşteaptă 276 VII, 1,83 | spirituală şi la temeiul care o susţine. O gândire filozofică 277 VII, 1,83 | temeiul care o susţine. O gândire filozofică care 278 VII, 1,83 | radical inadecvată să dezvolte o funcţie de mediere în înţelegerea 279 VII, 1,83 | teologia nu ar putea să o facă inteligibilă în vreun 280 VII, 1,83 | în cercetarea teologică. O teologie lipsită de orizontul 281 VII, 1,84 | seamă dezvoltarea pe care o au astăzi ştiinţele hermeneutice 282 VII, 1,84 | într-o astfel de atitudine o confirmare a crizei de încredere 283 VII, 1,84 | crizei de încredere pe care o traversează timpul nostru 284 VII, 1,84 | poate trimite doar de la o interpretare la o altă interpretare, 285 VII, 1,84 | de la o interpretare la o altă interpretare, fără 286 VII, 1,84 | conducă vreodată să ajungem la o afirmaţie pur şi simplu 287 VII, 1,84 | adevărată; altfel nu ar fi o revelaţie a lui Dumnezeu, 288 VII, 1,85 | este în stare să ajungă la o viziune unitară şi organică 289 VII, 1,85 | cunoaşterii, întrucât comportă o apropiere parţială faţă 290 VII, 1,85 | pot sustrage datoriei de a o pune în practică.~Consider 291 VII, 1,85 | determinant al tradiţiei pentru o formă corectă de cunoaştere. 292 VII, 1,85 | tradiţie, de fapt, nu este o simplă amintire a trecutului; 293 VII, 1,85 | astăzi, de a putea exprima o gândire originală, nouă 294 VII, 1,86 | ea greşit sau inadecvat. O formă extremă de eclectism 295 VII, 1,86 | abandonează câte un teolog. O asemenea instrumentalizare 296 VII, 1,86 | eclectismului şi permite o adecvată integrare a lor 297 VII, 1,87 | 87. Eclectismul este o eroare de metodă, dar ar 298 VII, 1,87 | a înţelege în mod corect o doctrină a trecutului, este 299 VII, 1,87 | pe baza adecvării sale la o anumită perioadă şi la o 300 VII, 1,87 | o anumită perioadă şi la o anumită misiune istorică. 301 VII, 1,87 | se prezinte de obicei sub o formă de "modernism". Din 302 VII, 1,89 | deosebit, s-a afirmat treptat o concepţie despre democraţie 303 VII, 1,90 | conduc, la rândul lor, la o concepţie mai generală, 304 VII, 1,90 | conduce progresiv sau la o distructivă voinţă de putere 305 VII, 1,90 | pretenţia de a-l face liber este o iluzie curată. Adevărul 306 VII, 1,90(106) | Aceste cuvinte cuprind o exigenţă fundamentală şi 307 VII, 1,90(106) | fundamentală şi în acelaşi timp o atenţionare: exigenţa unui 308 VII, 1,91 | cu greu s-ar readuce la o viziune unitară. Mi se pare 309 VII, 1,91 | reacţii care au dus la o radicală punere în discuţie 310 VII, 1,91 | rămânând însă marcat de o anumită ambiguitate, atât 311 VII, 1,91 | post-modernitate merită o atenţie adecvată. După unele 312 VII, 1,91 | găseşte într-un anumit mod o confirmare în teribila experienţă 313 VII, 1,91 | Rămâne totuşi adevărat că o anumită mentalitate pozitivistă 314 VII, 2,92 | credinţei. Şi astăzi îi revine o dublă sarcină. Pe de o parte, 315 VII, 2,92 | revine o dublă sarcină. Pe de o parte, de fapt, ea trebuie 316 VII, 2,92 | impun astăzi, de fapt, cere o lucrare comună, chiar dacă 317 VII, 2,92 | intoleranţă; dimpotrivă, este o condiţie necesară pentru 318 VII, 2,93 | exigenţă de fond şi urgentă o analiză atentă a textelor: 319 VII, 2,94 | transmit înainte de toate o semnificaţie care se subliniază 320 VII, 2,94 | Adevărul acesta găseşte o explicare deplină în lectura 321 VII, 2,94 | perenă pe care Biserica o face unor asemenea texte 322 VII, 2,96(112) | catolici pentru a ajunge la o oarece cunoaştere şi înţelegere 323 VII, 2,96(112) | principii şi noţiuni dictate de o adevărată cunoaştere a creaţiei; 324 VII, 2,96(112) | cunoştinţe, adevărul revelat, ca o stea, a luminat, prin mijlocirea 325 VII, 2,96(112) | Ecumenice, dar a primit acolo o asemenea confirmare datorită 326 VII, 2,96 | Este de dorit, aşadar, o angajare a sa deosebită 327 VII, 2,96 | propunerea de căi adecvate pentru o înţelegere corectă a sa.~ 328 VII, 2,97 | incisivitatea speculativă necesară. O cristologie, de exemplu, 329 VII, 2,97 | obişnuieşte a se spune azi, sau o ecleziologie, elaborată 330 VII, 2,97 | metafizice creştine, este o filozofie dinamică care 331 VII, 2,98 | acţiunea care derivă logic. O astfel de viziune este tot 332 VII, 2,98 | viziune este tot una cu o etică individualistă, pentru 333 VII, 2,98 | partea teologiei morale, o reflecţie atentă care să 334 VII, 2,98 | morală trebuie să recurgă la o etică filozofică îndreptată 335 VII, 2,98 | spre adevărul binelui; la o etică, deci, nici subiectivistă 336 VII, 2,98 | insistenţă implică şi presupune o antropologie filozofică 337 VII, 2,98 | antropologie filozofică şi o metafizică a binelui. Folosindu-se 338 VII, 2,99 | Biserică este în primul rând o slujire a vestirii credinţei 339 VII, 2,99 | afară de teologie, asumă o relevanţă deosebită şi referinţa 340 VII, 2,99 | înfăptuieşte în felul acesta o unire specială între învăţătură 341 VII, 2,99 | poate să exprime, deci, o fecunditate reală~în vederea 342 Conclu, 0,100 | 100. La mai mult de o sută de ani de la publicarea 343 Conclu, 0,100 | care gândirea filozofică o îmbracă în dezvoltarea culturilor 344 Conclu, 0,100 | evidentă. Aceasta exercită o puternică influenţă, nu 345 Conclu, 0,100 | valoarea pe care filozofia o posedă în raport cu înţelegerea 346 Conclu, 0,100 | exercitând una pentru cealaltă o funcţie fie de examinare 347 Conclu, 0,101 | Teologia, care a primit în dar o deschidere şi o originalitate 348 Conclu, 0,101 | primit în dar o deschidere şi o originalitate ce îi permit 349 Conclu, 0,101 | care revelaţia lui Dumnezeu o aduce cu sine. Şi acesta 350 Conclu, 0,101(123)| teologie ca şi cum ar fi o simplă culegere de concepte 351 Conclu, 0,102 | există astăzi, de fapt, o pregătire mai urgentă decât 352 Conclu, 0,103 | reflectă cultura popoarelor. O filozofie, care, sub provocarea 353 Conclu, 0,103 | trebuie să se considere ca o contribuţie fundamentală 354 Conclu, 0,104 | Dumnezeu, poate dezvolta o reflecţie care va fi comprehensibilă 355 Conclu, 0,104 | raselor şi culturilor - găsesc o posibilă soluţie în lumina 356 Conclu, 0,104 | care, deşi nu împărtăşesc o credinţă religioasă, doresc 357 Conclu, 0,104 | iubirea de adevăr şi condus cu o prudenţă oportună, nu exclude 358 Conclu, 0,104 | care se opun Bisericii şi o persecută în diferite feluri".(126) 359 Conclu, 0,104 | în diferite feluri".(126) O filozofie, în care să strălucească 360 Conclu, 0,105 | teologilor, pentru ca să acorde o atenţie deosebită implicaţiilor 361 Conclu, 0,105 | Dumnezeu şi să înfăptuiască o reflecţie din care să iasă 362 Conclu, 0,105 | Să ţină mereu prezentă o indicaţie a unui mare maestru 363 Conclu, 0,105 | pentru ca să aibă grijă cu o atenţie deosebită de pregătirea 364 Conclu, 0,105 | toţi, de a contribui la o comunicare autentică şi 365 Conclu, 0,105 | responsabilitatea gravă faţă de o premergătoare şi adecvată 366 Conclu, 0,105 | profesorală să comporte o pregătire ştiinţifică corespunzătoare, 367 Conclu, 0,106 | argumentare ca răspuns la o astfel de interpelare. Să 368 Conclu, 0,106 | autentică de care omenirea are o nevoie urgentă, în mod deosebit 369 Conclu, 0,106 | cercetările lor ne furnizează o cunoaştere crescândă a universului 370 Conclu, 0,106 | adevărului, şi când se referă la o realitate limitată a lumii 371 Conclu, 0,108 | care rugăciunea Bisericii o invocă drept Scaunul Înţelepciunii. 372 Conclu, 0,108 | Înţelepciunii. Viaţa ei însăşi este o adevărată parabolă capabilă 373 Conclu, 0,108 | poate întrevedea, de fapt, o profundă consonanţă între 374 Conclu, 0,108 | antichitatea creştină, când o numeau pe Maria "masa intelectuală 375 Conclu, 0,108 | cei care fac din viaţa lor o căutare a înţelepciunii.