| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library | ||
| Alphabetical [« »] cruci 1 crucii 3 crucis 1 cu 344 cuceriri 1 cuceririlor 1 cufundat 2 | Frequency [« »] 402 este 395 nu 375 o 344 cu 272 pentru 270 pe 267 mai | Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances cu |
Chapter,Paragraph,Number
1 binec | raţiunea sunt ca două aripi cu care spiritul uman se înalţă 2 Intro, 0,1 | întâlnească în mod progresiv cu adevărul şi să se confrunte 3 Intro, 0,1 | adevărul şi să se confrunte cu el. Este un drum care s-a 4 Intro, 0,1 | autoconştiinţei personale: cu cât omul cunoaşte mai mult 5 Intro, 0,1 | mult realitatea şi lumea, cu atât mai mult se cunoaşte 6 Intro, 0,1 | asupra istoriei antice arată cu claritate cum în diferite 7 Intro, 0,2 | vede responsabilă în mod cu totul special: este diaconia 8 Intro, 0,2(1) | misiunii însăşi, împreună cu el, slujim adevărul divin 9 Intro, 0,2(1) | de noi înşine şi de alţii cu toată puterea sa mântuitoare, 10 Intro, 0,2 | certitudinile dobândite, însă cu conştiinţa că orice adevăr 11 Intro, 0,4 | inserată în lume, în relaţie cu alţi semeni ai săi şi părtaşă 12 Intro, 0,4 | stare să ducă o existenţă cu adevărat personală.~Capacitatea 13 Intro, 0,4 | uman, duce la elaborarea, cu ajutorul activităţii filozofice, 14 Intro, 0,4 | identifica un singur curent cu întreaga gândire filozofică. 15 Intro, 0,4 | să ridice propria viziune cu efect de perspectivă şi 16 Intro, 0,5 | sfârşeşte prin a fi apreciată cu criterii pragmatice bazate 17 Intro, 0,5 | neîncredere largă în raport cu marile resurse de cunoaştere 18 Intro, 0,5 | modestie, acesta se mulţumeşte cu adevăruri parţiale şi provizorii, 19 Intro, 0,6 | confraţi întru episcopat, cu care împart misiunea de 20 Intro, 0,6 | temeiului său în raport cu credinţa. De fapt, nu se 21 Intro, 0,6 | adevărului, trebuie să recupereze cu putere vocaţia sa originară. 22 Intro, 0,6 | conştiinţă mai clară în legătură cu marile resurse care i-au 23 Intro, 0,6 | acordate şi să se angajeze cu un curaj reînnoit în actualizarea 24 I, 1,7 | este în stare să ajungă cu privire la sensul propriei 25 I, 1,8 | obligase Conciliul să afirme cu tărie că, în afara cunoaşterii 26 I, 1,9 | pentru că în una cunoaştem cu raţiunea naturală, în alta 27 I, 1,9 | raţiunea naturală, în alta cu credinţa divină; datorită 28 I, 1,10 | 15) pentru a sta de vorbă cu ei (cf. Bar 3,38), pentru 29 I, 1,10 | a-i primi la împărtăşire cu el. Această economie a Revelaţiei 30 I, 1,11 | simt dator să afirm din nou cu putere că "în creştinism 31 I, 1,11 | în timp şi în istorie. Cu siguranţă, acesta a fost 32 I, 1,12 | oferă omului adevărul ultim cu privire la viaţa proprie 33 I, 2,13 | rămâne plină de mister. Cu siguranţă, prin viaţa sa 34 I, 2,13 | transcendenţei sale absolute, aduce cu sine şi credibilitatea faţă 35 I, 2,13 | bine libertatea proprie. Cu alte cuvinte, libertatea 36 I, 2,14 | îndreptam gândirea spre acesta cu râvnă şi adesea, şi uneori 37 I, 2,14 | lucrului care părea să fie cu neputinţă de găsit. Dar, 38 I, 2,14 | nu-mi ocupa mintea în zadar cu această cugetare care să 39 I, 2,14 | am dorit să o îndepărtez cu totul de la mine: abia atunci 40 I, 2,14 | abia atunci a început, cu o anumită dificultate, să 41 I, 2,14 | mare decât tine: ceea ce e cu neputinţă".(20)~ 42 I, 2,15 | condiţionările mentalităţii cu caracter imanentist şi strâmtorile 43 I, 2,15 | recupera raportul autentic cu viaţa sa, urmând drumul 44 I, 2,15 | în schimb, se prezintă cu specificul gratuităţii, 45 I, 2,15 | cred în el sau îl caută cu o inimă sinceră. Scopul 46 I, 2,15 | pentru teologie. Ambele, deşi cu mijloace şi conţinuturi 47 II, 1,16 | sfârşi şi care va vorbi cu pricepere; Cel care socoteşte 48 II, 1,16 | cunoaşterii (cf. Prov 20,5). Cu siguranţă, în Israelul antic 49 II, 1,16 | sau înţeleptul egiptean. Cu atât mai puţin bunul israelit 50 II, 1,16 | către separarea ştiinţei. Cu toate acestea, lumea biblică 51 II, 1,16 | Providenţei. În legătură cu aceasta este semnificativă 52 II, 1,16 | poartă paşii lui" (16,9). Cu alte cuvinte, omul cu lumina 53 II, 1,16 | Cu alte cuvinte, omul cu lumina raţiunii îşi poate 54 II, 1,16 | la capăt, dacă inserează cu un cuget drept căutarea 55 II, 1,17 | regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul" (Prov 25,2). 56 II, 1,17 | datoria de a cerceta adevărul cu raţiunea sa şi în lucrul 57 II, 1,17 | dacă le cred sfârşite, cu tine mai sunt încă" (139 [ 58 II, 1,18 | de drum nu se poate merge cu mândria celui care gândeşte 59 II, 1,18 | atitudine adecvată în raport cu sine însuşi şi cu natura 60 II, 1,18 | raport cu sine însuşi şi cu natura înconjurătoare. Apoi 61 II, 1,18 | cf. Ps 14[13],1), arată cu o claritate definitivă cât 62 II, 1,18 | află de adevărul întreg cu privire la lucruri, la originea 63 II, 1,19 | coincidea în mare parte cu ştiinţa filozofică. După 64 II, 1,19 | naturii", pe care citind-o, cu instrumentele specifice 65 II, 1,20 | sens. Într-un cuvânt, omul cu raţiunea ajunge la adevăr, 66 II, 2,21 | un raport indispensabil cu credinţa şi cu conţinuturile 67 II, 2,21 | indispensabil cu credinţa şi cu conţinuturile Revelaţiei. 68 II, 2,21 | ca "fiinţă în relaţie": cu sine, cu poporul, cu lumea 69 II, 2,21 | fiinţă în relaţie": cu sine, cu poporul, cu lumea şi cu 70 II, 2,21 | relaţie": cu sine, cu poporul, cu lumea şi cu Dumnezeu. Deschiderea 71 II, 2,21 | cu poporul, cu lumea şi cu Dumnezeu. Deschiderea aceasta 72 II, 2,21 | care izvorăşte din lupta cu limitele raţiunii. Lucrul 73 II, 2,21 | Dumnezeu (cf. 30,1-6). Totuşi, cu toată truda, cel credincios 74 II, 2,22 | critic, dar argumentând cu datele simţurilor poate 75 II, 2,22 | capacitatea raţiunii de a depăşi cu uşurinţă datul sensibil 76 II, 2,22 | mai erau în stare să vadă cu claritate: în mod progresiv 77 II, 2,23 | 23. Raportul creştinului cu filozofia, aşadar, cere 78 II, 2,23 | aspect iese la suprafaţă cu o mare claritate: opoziţia 79 II, 2,23 | Scrisori către corinteni pune cu radicalitate dilema aceasta. 80 II, 2,23 | 1Cor 1,20), se întreabă cu emfază apostolul. Pentru 81 III, 1,24 | voastre, am găsit şi un altar cu inscripţia: Zeului necunoscut. 82 III, 1,24 | după Dumnezeu. Aminteşte cu putere lucrul acesta liturgia 83 III, 1,25 | cale. Nimeni nu poate fi cu sinceritate indiferent faţă 84 III, 1,25 | căutarea adevărului în raport cu binele ce trebuie făcut. 85 III, 1,25 | valorile alese şi urmate cu viaţa proprie să fie adevărate, 86 III, 1,26 | problema aceasta împreună cu cea despre sensul vieţii 87 III, 1,27 | temei pentru orice lucru. Cu alte cuvinte, el caută o 88 III, 2,28 | cercetarea adevărului se prezintă cu o astfel de transparenţă 89 III, 2,28 | teme de exigenţele sale. Cu toate acestea, chiar şi 90 III, 2,29 | în natura umană poate fi cu totul inutilă şi zadarnică. 91 III, 2,29 | să observăm viaţa de zi cu zi pentru a constata că 92 III, 2,29 | care au ajuns atâţia alţii. Cu siguranţă, nu orice adevăr 93 III, 2,30 | nivel se află adevărurile cu caracter filozofic, la care 94 III, 2,30 | filozofic, la care omul ajunge cu ajutorul capacităţii speculative 95 III, 2,30(27) | asupra relaţiilor Bisericii cu religiile necreştine Nostra 96 III, 2,31 | unui raţionament succesiv. Cu toate acestea, în viaţa 97 III, 2,32 | raport mai stabil şi intim cu ele.~Trebuie să subliniem 98 III, 2,32 | că a găsit în întâlnirea cu Isus Cristos adevărul vieţii 99 III, 2,32 | descoperit în întâlnirea cu Cristos. Iată de ce până 100 III, 2,33 | alte persoane constituie cu siguranţă unul din cele 101 III, 2,34 | Cristos, nu este în conflict cu adevărurile la care se ajunge 102 III, 2,34 | lucrurilor pe care se sprijină cu încredere oamenii de ştiinţă,(29) 103 III, 2,34(29) | fi niciodată în opoziţie cu credinţa pentru că realităţile 104 III, 2,35 | justă a adevărului revelat cu ştiinţa filozofică. De aceea 105 IV, 1,36 | confruntă încă de la început cu curentele filozofice ale 106 IV, 1,36 | avut-o sfântul Paul la Atena cu "anumiţi filozofi epicuriani 107 IV, 1,36 | provenienţă în general stoică. Cu siguranţă lucrul acesta 108 IV, 1,36 | ei nu s-au mai mulţumit cu miturile antice, ci au voit 109 IV, 1,36 | conştiinţa critică în legătură cu ceea ce era crezut. Prima 110 IV, 1,36 | deschis un dialog rodnic cu filozofii antici, deschizând 111 IV, 1,37 | putea să fie uşor confundată cu o cunoaştere de tip superior, 112 IV, 1,37 | Vedeţi să nu vă înşele cineva cu filozofie şi momeală deşartă, 113 IV, 1,38 | întâlnirea creştinismului cu filozofia nu a fost imediată 114 IV, 1,38 | În realitate, întâlnirea cu Evanghelia oferea un răspuns 115 IV, 1,38 | acela încă nerezolvată, cu privire la sensul vieţii, 116 IV, 1,38 | Lucrul acesta apare astăzi cu mai multă claritate, dacă 117 IV, 1,38 | căi poate fi străbătută, cu condiţia de a conduce la 118 IV, 1,38 | pionier al întâlnirii pozitive cu gândirea filozofică, chiar 119 IV, 1,38 | filozofia greacă, afirma cu tărie şi claritate că a 120 IV, 1,38(32) | Dialogul cu Trifon, 8,1: PG 6,492.~ 121 IV, 1,38 | interpreta filozofia în analogie cu legea mozaică ca o instruire 122 IV, 1,39 | cel al lui Origene este cu siguranţă semnificativ. 123 IV, 1,39 | numele însuşi, împreună cu ideea de teologie ca discurs 124 IV, 1,39 | asumă acum o semnificaţie cu totul nouă, întrucât definea 125 IV, 1,40 | occidental venise în contact cu diferite şcoli filozofice, 126 IV, 1,41 | Occident au intrat în raport cu şcolile filozofice. Lucrul 127 IV, 1,41 | conţinutul mesajului lor cu sistemele la care făceau 128 IV, 1,41 | încă mai părea implicit şi cu un caracter introductiv 129 IV, 1,41 | care le prezentau în raport cu Revelaţia. Conştiinţa convergenţelor 130 IV, 1,42 | interpretării sfântului Anselm cu privire la intellectus fidei. 131 IV, 1,42 | credinţei nu este în competiţie cu cercetarea proprie raţiunii. 132 IV, 1,42 | căutarea a ceea ce iubeşte: cu cât iubeşte mai mult, cu 133 IV, 1,42 | cu cât iubeşte mai mult, cu atât doreşte să cunoască 134 IV, 1,42 | astfel încât să cunoască cu certitudine că există, deşi 135 IV, 1,42 | deşi nu poate pătrunde cu intelectul modul lui de 136 IV, 1,42 | aflat în dispută până acum cu privire la esenţa supremă, 137 IV, 1,42 | esenţa supremă, susţinută cu argumente necesare, deşi 138 IV, 1,42 | fi pătrunse în acest fel cu intelectul aşa încât să 139 IV, 1,42 | încât să poată fi explicate cu cuvinte, totuşi siguranţa 140 IV, 1,42 | obiectul său să fie înţeles cu ajutorul raţiunii; raţiunea, 141 IV, 2,43 | 43. Un loc cu totul aparte în acest lung 142 IV, 2,43 | a ştiut să-l instaureze cu gândirea arabă şi ebraică 143 IV, 2,43 | Întreit. Subliniind totuşi cu putere caracterul supranatural 144 IV, 2,43 | Dumnezeu Paul al VI-lea, cu ocazia celui de-al şaptelea 145 IV, 2,43 | contaminarea creştinismului cu filozofia profană, dar nici 146 IV, 2,43 | ca de altfel să dăuneze cu ceva exigenţelor supreme 147 IV, 2,44 | înţelepciunii în legătura sa strânsă cu credinţa şi cunoaşterea 148 IV, 2,44 | cunoaşte prin conformitatea cu natura lucrului, presupune 149 IV, 3,45 | 45. O dată cu apariţia primelor universităţi, 150 IV, 3,45 | se confrunta mai direct cu alte forme de cercetare 151 IV, 3,45 | ştiinţele, pentru a se dedica cu eficienţă respectivelor 152 IV, 3,45 | absolut autonomă în raport cu conţinuturile credinţei. 153 IV, 3,47 | fost limitată la un rol cu totul marginal. Între timp 154 IV, 3,47 | Între timp s-au afirmat cu o relevanţă mereu mai mare 155 IV, 3,47 | trăieşte mereu mai mult cu frică. Se teme că produsele 156 IV, 3,48 | capabile de a fi coerente cu natura lor în respectul 157 V, 1,49 | atunci când intră în relaţie cu teologia, trebuie să procedeze 158 V, 1,49 | este în sine înzestrată cu mijloacele necesare pentru 159 V, 1,50 | poate şi trebuie să exercite cu autoritate, în lumina credinţei, 160 V, 1,50 | discernământ critic în raport cu filozofiile şi afirmaţiile 161 V, 1,50 | afirmaţiile care intră în conflict cu doctrina creştină.(55) Înainte 162 V, 1,50 | filozofice ar fi incompatibile cu adevărul revelat, formulând 163 V, 1,50 | de a exprima judecata sa cu privire la compatibilitatea 164 V, 1,50 | le susţin aceste şcoli, cu exigenţele specifice ale 165 V, 1,50 | poate rezulta incompatibil cu credinţa ei. De fapt, multe 166 V, 1,51 | lumii şi a raportului omului cu Dumnezeu.~Apoi astăzi, prin 167 V, 1,51 | lumina credinţei se impune cu o urgenţă majoră. Un discernământ 168 V, 1,51 | inalienabile ale raţiunii, cu limitele sale constitutive 169 V, 1,51 | constitutive şi istorice, cu atât mai problematic poate 170 V, 1,52 | anumite doctrine filozofice. Cu titlul de exemplificare 171 V, 1,52 | secolelor, declaraţiile cu privire la teoriile care 172 V, 1,52 | sufletelor,(56) ca şi cele cu privire la diferitele forme 173 V, 1,52 | averoismului latin, incompatibile cu credinţa creştină.(58)~Dacă 174 V, 1,53 | era necesar să se afirme cu tărie unitatea adevărului 175 V, 1,54 | fi ignorate sau trecute cu vederea de către filozofii 176 V, 1,54 | investigheze şi să cerceteze cu mai multă grijă unele adevăruri 177 V, 1,54 | intervină pentru a afirma cu tărie pericolul pe care 178 V, 1,55 | de odinioară revin, dar cu particularităţi noi. Nu 179 V, 1,55 | filozofia să se mulţumească cu sarcini mai modeste, cum 180 V, 1,55 | cuvântul lui Dumnezeu numai cu Sacra Scriptură, zădărnicind 181 V, 1,55 | Ecumenic Vatican II a afirmat-o cu tărie şi în mod clar. Constituţia 182 V, 1,55(72) | o parte că "în legătură cu credinţa aceasta [...], 183 V, 1,55(72) | sub inspiraţie divină şi cu ajutorul harului, noi credem 184 V, 1,55 | în Tradiţie,(73) afirmă cu putere: "Sfânta Tradiţie 185 V, 1,55 | întregul popor sfânt, unit cu Păstorii săi, stăruie de-a 186 V, 1,55 | consimtă accesul, împreună cu întreaga Biserică, la sensul 187 V, 1,55 | filozofică: trebuie analizată cu discernământ înainte de 188 V, 1,56 | la realitatea obiectivă. Cu siguranţă se înţelege că, 189 V, 1,56 | tradiţional filozofia l-a căutat.~Cu toate acestea în lumina 190 V, 1,56 | grija de a-l căuta, unite cu curajul de a descoperi căi 191 V, 1,56 | fel de izolare şi să rişte cu plăcere pentru tot ceea 192 V, 2,57 | doctrinelor filozofice. Cu o atenţie asemănătoare a 193 V, 2,57 | asemănătoare a voit să afirme cu tărie principiile fundamentale 194 V, 2,57 | acesta, papa Leon al XIII-lea cu scrisoarea sa enciclică 195 V, 2,57 | textul acela nu şi-au pierdut cu nimic din interesul lor 196 V, 2,58 | cercetători au introdus cu curaj tradiţia tomistă în 197 V, 2,59 | mai înainte şi în paralel cu invitaţia papei Leon al 198 V, 2,60 | bogată şi fecundă în raport cu filozofia. Nu pot să uit, 199 V, 2,60 | superioritatea sa în raport cu restul creaţiei şi se arată 200 V, 2,60 | filozofice, mai ales în raport cu demnitatea inalienabilă 201 V, 2,60 | şi a libertăţii sale.(81) Cu siguranţă posedă şi o profundă 202 V, 2,60 | acestea au fost afirmate cu tărie de mai multe ori şi 203 V, 2,60 | alte documente magisteriale cu scopul de a garanta o solidă 204 V, 2,60 | pastorală, să se confrunte cu direcţiile contrare ale 205 V, 2,61 | asupra acestei teme, afirmând cu tărie şi valoarea intuiţiilor 206 V, 2,61 | întotdeauna luate în vedere cu disponibilitatea demnă de 207 V, 2,61 | a studiului filozofiei. Cu uimire şi neplăcere trebuie 208 V, 2,61 | cercetarea metafizică în legătură cu întrebările din urmă ale 209 V, 2,61 | creat mai ales în raport cu "ştiinţele umane". Conciliul 210 V, 2,61 | Conciliul Vatican II a afirmat cu tărie de mai multe ori valoarea 211 V, 2,61 | trebuie să meargă în pas cu cercetarea filozofică. Aceasta 212 V, 2,61 | creând legătura necesară cu vestirea Evangheliei.(86)~ 213 V, 2,62 | 62. Doresc să afirm cu putere că studiul filozofiei 214 V, 2,62 | lipsa de atenţie în raport cu gândirea şi cultura modernă, 215 V, 2,63 | uneşte lucrarea teologică cu cercetarea filozofică a 216 V, 2,63 | care să nu fie în dezacord cu credinţa. Datoria mea este 217 V, 2,63 | posibil să se determine cu mai multă claritate dacă 218 V, 2,63 | să întreprindă teologia cu diferitele sisteme sau afirmaţii 219 VI, 1,65 | fidei şi intellectus fidei. Cu primul, ea intră în stăpânirea 220 VI, 1,65 | Magisteriul viu al Bisericii.(88) Cu al doilea, teologia vrea 221 VI, 1,66 | Adică, trebuie să o facă cu ajutorul unor expresii conceptuale, 222 VI, 1,67 | credibilităţii sale împreună cu actul de credinţă corespunzător, 223 VI, 1,67 | esenţială de a se explica cu ajutorul unei raţiuni în 224 VI, 1,67 | raţiuni care caută adevărul cu sinceritate. În felul acesta 225 VI, 1,67 | se întemeiază pe raţiune, cu siguranţă nu poate să facă 226 VI, 1,67(90) | primele întrebări fundamentale cu privire la sensul vieţii, 227 VI, 1,67(90) | unei raţiuni care caută cu sinceritate adevărul". IOAN 228 VI, 1,68 | puterea raţionamentului său. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă 229 VI, 1,69 | sensibilităţi în raport cu relaţia dintre credinţă 230 VI, 1,70 | 70. Apoi tema raportului cu culturile merită o reflecţie 231 VI, 1,70 | întâlnirii şi confruntării cu culturile este o experienţă 232 VI, 1,70 | Biserica poate să spună cu sfântul Paul: "nu mai sunteţi 233 VI, 1,70 | adevăr: întâlnirea credinţei cu diferite culturi a dat naştere 234 VI, 1,70 | tradiţiilor antice, poartă cu sine - chiar dacă într-o 235 VI, 1,71 | Fiind într-un raport strâns cu oamenii şi istoria lor, 236 VI, 1,71 | a vieţii sale, el poartă cu sine ceva ce-l deosebeşte 237 VI, 1,71 | criteriu de judecată şi, cu atât mai puţin, criteriu 238 VI, 1,71 | ultim de adevăr în raport cu revelaţia lui Dumnezeu. 239 VI, 1,71 | ca şi cum, întâlnindu-se cu ea, ar voi să o priveze 240 VI, 1,72 | Evanghelia intră în contact cu arii culturale rămase până 241 VI, 1,72 | Probleme analoge celor cu care Biserica s-a înfruntat 242 VI, 1,72 | bogat elementele compatibile cu credinţa lor astfel încât 243 VI, 1,72 | Biserica intră în contact cu marile culturi la care nu 244 VI, 1,72 | în mod fructuos în dialog cu acele culturi pe care omenirea 245 VI, 1,72 | în drumul ei de întâlnire cu viitorul. În al treilea 246 VI, 1,72 | originalităţii gândirii indiene cu ideea că o tradiţie culturală 247 VI, 1,73 | raport de circularitate cu cuvântul lui Dumnezeu filozofia 248 VI, 1,74 | considerabile din confruntarea cu datele credinţei. Un lucru 249 VI, 2,75 | ale filozofiei în raport cu credinţa creştină. O primă 250 VI, 2,75 | o acţiune autonomă, care cu alte cuvinte procedează 251 VI, 2,76 | concepută în unire vitală cu credinţa. Aşadar nu se face 252 VI, 2,76 | căreia filozofii îi sunt cu uşurinţă supuşi. Deja sfântul 253 VI, 2,76 | înfrunta unele chestiuni care cu greu ar putea fi rezolvate 254 VI, 2,76 | conţinuturi: Revelaţia propune cu claritate unele adevăruri 255 VI, 2,76 | libertăţii oamenilor a influenţat cu siguranţă reflecţia filozofică 256 VI, 2,76 | pe propriul lor teren şi cu propria metodologie pur 257 VI, 2,77 | şi de teologii medievali cu această funcţie explicativă. 258 VI, 2,77 | al filozofiei în raport cu teologia. Mai degrabă a 259 VI, 2,77 | prime". Expresia, astăzi cu greu utilizabilă datorită 260 VI, 2,77 | ar exclude orice contact cu teologia, s-ar simţi dator 261 VI, 2,77 | creştine, aşa cum s-a întâmplat cu unii filozofi moderni. Într-un 262 VI, 2,77 | Revelaţiei, se situează împreună cu teologia mai direct sub 263 VI, 2,77 | în care intră în raport cu teologia.~ 264 VI, 2,79 | trebuie să procedeze conform cu regulile proprii şi să se 265 VI, 2,79 | întreba şi de a întreba, cu conştiinţa că nu se poate 266 VI, 2,79 | filozofie în consonanţă cu cuvântul lui Dumnezeu. Această 267 VI, 2,79 | favorizată când este unită cu gândirea şi nu renunţă la 268 VII, 1,80 | despre om şi despre lume cu o importantă densitate filozofică. 269 VII, 1,81 | Punctele de vedere, deseori cu caracter ştiinţific, despre 270 VII, 1,81 | radical, care sfârşeşte cu uşurinţă într-o stare de 271 VII, 1,81 | Pentru a fi în consonanţă cu cuvântul lui Dumnezeu este 272 VII, 1,81 | sapienţială este astăzi cu atât mai indispensabilă 273 VII, 1,82 | fenomene, ci poate atinge, cu adevărată certitudine, realizarea 274 VII, 1,82 | găsesc texte şi afirmări cu un caracter precis ontologic. 275 VII, 1,83 | este necesară o filozofie cu caracter în mod autentic 276 VII, 1,83 | implicită atât în cunoaşterea cu caracter sapienţial cât 277 VII, 1,83 | sapienţial cât şi în cea cu caracter analitic; în mod 278 VII, 1,83 | privilegiat al întâlnirii cu fiinţa şi, deci cu reflecţia 279 VII, 1,83 | întâlnirii cu fiinţa şi, deci cu reflecţia metafizică.~Oriunde 280 VII, 1,83 | intellectus fidei) să exprime cu coerenţă valoarea universală 281 VII, 1,84 | Credinţa, de fapt, presupune cu claritate că limbajul uman 282 VII, 1,84 | el gândeşte în legătură cu noi.~ 283 VII, 1,85 | Conciliul Vatican II a afirmat cu tărie, vreau să exprim cu 284 VII, 1,85 | cu tărie, vreau să exprim cu putere convingerea că omul 285 VII, 1,85 | parţială faţă de adevăr cu consecinţa sa logică în 286 VII, 1,85 | în coerentă continuitate cu acea mare tradiţie care, 287 VII, 1,85 | tradiţie care, începând cu cei din antichitate, trece 288 VII, 1,85 | gândire originală, nouă şi cu deschidere spre viitor. 289 VII, 1,85 | care a ştiut să depăşească cu înţelepciunea sa reală marginile 290 VII, 1,86 | filozofice contemporane cu cea elaborată în tradiţia 291 VII, 1,88 | lipsite de sens afirmaţiile cu caracter metafizic. Critica 292 VII, 1,88 | ignorate, sunt abordate cu analize care se bazează 293 VII, 1,90 | de a fi în contradicţie cu exigenţele şi conţinuturile 294 VII, 1,90 | inevitabil pierderea contactului cu adevărul obiectiv şi, în 295 VII, 1,90 | obiectiv şi, în consecinţă, cu temeiul pe care se sprijină 296 VII, 1,90 | revelează asemănarea sa cu Dumnezeu, pentru a-l conduce 297 VII, 1,91 | a filozofiei: de altfel, cu greu s-ar readuce la o viziune 298 VII, 1,91 | cunoaşterii, contactul existenţial cu analiza libertăţii. Pe de 299 VII, 1,91 | folosit mai întâi în legătură cu fenomenele de ordin estetic, 300 VII, 2,92 | vie a celor care iubesc cu sinceritate religia creştină, 301 VII, 2,92 | trebuie să fie respectată cu fidelitate, să fie aprofundată 302 VII, 2,92 | Revelaţie, fără a se mulţumi cu oprirea la stadii intermediare. 303 VII, 2,92 | autentic între persoane. Numai cu această condiţie este posibil 304 VII, 2,92(109) | călăuzire spre adevărul întreg, cu referinţă la ceea ce apostolii 305 VII, 2,92(109) | într-o legătură necesară cu despuierea lui Cristos prin 306 VII, 2,94 | adevărul lor nu se reduce cu siguranţă la naraţiunea 307 VII, 2,94 | pună întrebări în legătură cu raportul care există între 308 VII, 2,95 | universal al adevărului cu inevitabila condiţionare 309 VII, 2,95 | de aceste condiţionări.~Cu limbajul său istoric şi 310 VII, 2,96(113) | apărarea doctrinei catolice cu privire la Biserică, Mysterium 311 VII, 2,97 | refuzat şi respins;(114) cu toate acestea, rămâne mereu 312 VII, 2,97 | modelul societăţilor civile, cu greu ar putea evita pericolul 313 VII, 2,98 | de viziune este tot una cu o etică individualistă, 314 VII, 2,98 | fiecare este confruntat cu adevărul său, diferit de 315 VII, 2,98 | toată enciclica am subliniat cu claritate rolul fundamental 316 VII, 2,98 | utilitaristă. Etica cerută cu insistenţă implică şi presupune 317 VII, 2,99 | arătând legătura sa cu viaţa credincioşilor.(119) 318 Conclu, 0,100 | filozofia o posedă în raport cu înţelegerea credinţei şi 319 Conclu, 0,101 | a credinţei, a provocat cu siguranţă raţiunea să rămână 320 Conclu, 0,101 | revelaţia lui Dumnezeu o aduce cu sine. Şi acesta a fost un 321 Conclu, 0,101 | constatări, după care am afirmat cu tărie datoria teologiei 322 Conclu, 0,101 | recupera raportul său autentic cu filozofia, simt de datoria 323 Conclu, 0,101 | să recupereze relaţia sa cu teologia. Va găsi în ea 324 Conclu, 0,101 | bogată, poartă totuşi mereu cu sine limitele de perspectivă 325 Conclu, 0,101(123)| rămână în unire strânsă cu acea misiune de a învăţa 326 Conclu, 0,102 | să recunoască că el va fi cu atât mai mult om cu cât 327 Conclu, 0,102 | va fi cu atât mai mult om cu cât mai mult, încredinţându-se 328 Conclu, 0,103 | se dezvoltă în consonanţă cu credinţa, face parte din 329 Conclu, 0,103 | calea. Lucrul acesta devine cu atât mai urgent, dacă se 330 Conclu, 0,103 | mileniu pare să le poarte cu sine: ele angajează în mod 331 Conclu, 0,104 | de înţelegere şi dialog cu cei care nu împărtăşesc 332 Conclu, 0,104 | şi de dialog este astăzi cu atât mai important cu cât 333 Conclu, 0,104 | astăzi cu atât mai important cu cât problemele care se pun 334 Conclu, 0,104 | cât problemele care se pun cu mai multă urgenţă omenirii - 335 Conclu, 0,104 | colaborări a creştinilor cu credincioşii de alte religii 336 Conclu, 0,104 | credincioşii de alte religii şi cu cei care, deşi nu împărtăşesc 337 Conclu, 0,104 | iubirea de adevăr şi condus cu o prudenţă oportună, nu 338 Conclu, 0,105 | dialog critic şi exigent atât cu gândirea filozofică contemporană 339 Conclu, 0,105 | filozofică contemporană cât şi cu întreaga tradiţie filozofică, 340 Conclu, 0,105 | dimpotrivă, în opoziţie cu cuvântul lui Dumnezeu. Să 341 Conclu, 0,105 | pentru ca să aibă grijă cu o atenţie deosebită de pregătirea 342 Conclu, 0,106 | ani. Biserica urmăreşte cu atenţie şi simpatie cercetările 343 Conclu, 0,106 | însufleţite şi neînsufleţite, cu complexele lor structuri 344 Conclu, 0,106(131)| Universitatea din Cracovia cu ocazia aniversării a 600