| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library | ||
| Alphabetical [« »] dimensiunilor 1 diminuat 1 dimpotriva 14 din 242 dinamica 1 dinamici 2 dinamism 1 | Frequency [« »] 272 pentru 270 pe 267 mai 242 din 189 lui 182 al 179 dumnezeu | Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances din |
Chapter,Paragraph,Number
1 Intro, 0,1 | virtutea faptului însuşi parte din viaţa noastră. Îndemnul 2 Intro, 0,1 | sculptat pe arhitrava templului din Delfi, spre mărturia unui 3 Intro, 0,1 | în căutarea sensului ce din totdeauna face presiuni 4 Intro, 0,3 | felurile de a concepe existenţa din care trăieşte Orientul. 5 Intro, 0,3 | chiar şi în postulatele din care diferitele legislaţii 6 Intro, 0,4 | Cunoştinţele fundamentale izvorăsc din uimirea provocată în el 7 Intro, 0,4 | adevărate sisteme de gândire. Din punct de vedere istoric, 8 Intro, 0,4 | prioritatea gândirii filozofice, din care îşi trage originea 9 Intro, 0,4 | izvorască în mod corect din acestea concluzii coerente 10 Intro, 0,4 | judecată sau, cum o numeau cei din antichitate, orthňs logos, 11 Intro, 0,5 | limitele şi condiţionările.~Din aceasta au derivat diferite 12 Intro, 0,5 | concepţii de viaţă care provin din Orient; de fapt, în ele, 13 Intro, 0,5 | speranţa de a putea primi din partea filozofiei răspunsuri 14 Intro, 0,6 | competenţei care derivă din faptul că este păstrătoarea 15 Intro, 0,6 | intenţionează să afirme din nou necesitatea reflecţiei 16 Intro, 0,6 | care am primit-o. Afirmând din nou adevărul credinţei, 17 Intro, 0,6 | putem să dăm iarăşi omului din timpul nostru încrederea 18 Intro, 0,6 | unor adevăruri fundamentale din doctrina catolică care în 19 I, 1,7 | propune omului nu provine din speculaţia sa proprie, fie 20 I, 1,7 | şi cea mai elevată, dar din acceptarea în credinţă a 21 I, 1,11 | mă simt dator să afirm din nou cu putere că "în creştinism 22 I, 1,11 | totdeauna în taina lui Isus din Nazaret. Aşa spune în cuvinte 23 I, 1,11 | vorbit prin profeţi, în cele din urmă, în zilele noastre, 24 I, 1,11 | şi prin glorioasa înviere din morţi şi, în sfârşit, prin 25 I, 1,12 | în lumina care izvorăşte din taina patimii, morţii şi 26 I, 2,13(16) | Secvenţa din solemnitatea Preasfântului 27 I, 2,14 | Învăţătura celor două Concilii din Vatican deschide un adevărat 28 I, 2,14 | rodnice şi semnificative din istoria omenirii, la care 29 I, 2,14 | deznădăjduind, în cele din urmă am dorit să încetez 30 I, 2,14 | sărmanul de mine, unul din ceilalţi fii sărmani ai 31 I, 2,15 | care se întâlneşte în Isus din Nazaret, permite oricui 32 I, 2,15 | de Dumnezeu pentru a găsi din nou în mod deplin proiectul 33 II, 1,16 | prejudecăţi, a acestor pagini din Scriptură este faptul că 34 II, 1,16 | Mesopotamia îşi fac auzit din nou glasul lor şi unele 35 II, 1,16 | şi unele trăsături comune din culturile Orientului antic 36 II, 1,16 | posibilitatea de "a scoate din apele adânci" ale cunoaşterii ( 37 II, 1,16 | semnificativă o expresie din cartea Proverbelor: "Inima 38 II, 1,18 | oprire; a doua se naşte din convingerea că pe un astfel 39 II, 1,19 | intermediul naturii. Pentru cei din antichitate studiul ştiinţelor 40 II, 1,19 | poate ridica la Creator: "Din mărirea şi frumuseţea creaturilor, 41 II, 1,19 | Revelaţiei divine, constituit din minunata "carte a naturii", 42 II, 2,21 | spre mister, care îi venea din Revelaţie, în cele din urmă 43 II, 2,21 | venea din Revelaţie, în cele din urmă a fost pentru el un 44 II, 2,21 | de truda care izvorăşte din lupta cu limitele raţiunii. 45 II, 2,21 | lui spre adevăr îi vine din certitudinea că Dumnezeu 46 II, 2,22 | pătrunzătoare este reflecţia din cărţile sapienţiale. Dezvoltând 47 II, 2,22 | cunoaşterii senzoriale, din moment ce poate să reflecteze 48 II, 2,22 | cum gândurile oamenilor, din cauza păcatului, au devenit " 49 II, 2,23 | şi ce avantaj poate trage din ea dacă i se încredinţează! 50 III, 1,24 | putere lucrul acesta liturgia din Vinerea Sfântă când, invitând 51 III, 1,24 | glas acestei dorinţe intime din el. Literatura, muzica, 52 III, 1,25 | descopere, dincolo de cele doar din auzite, cum stau într-adevăr 53 III, 1,25 | dar şi ştie că ştie, şi din acest motiv se interesează 54 III, 1,25 | domeniul teoretic este cea din domeniul practic: mă refer 55 III, 1,26 | primit o orientare decisivă din moartea lui Socrate şi a 56 III, 1,27 | unui învăţător. În fiecare din aceste manifestări, care 57 III, 2,29 | cazul cercetări adevărului din domeniul chestiunilor definitive. 58 III, 2,29 | posedă aceeaşi valoare. Din ansamblul rezultatelor la 59 III, 2,31 | care zi de zi se primesc din toate părţile lumii şi care 60 III, 2,31 | aşadar şi cel care trăieşte din credinţă.~ 61 III, 2,32 | este ea şi ceea ce arată din intimitatea ei. Desăvârşirea 62 III, 2,32 | mărturia martirilor. În cele din urmă, martirul este cel 63 III, 2,32 | pentru a fi convingătoare, din moment ce vorbeşte fiecăruia 64 III, 2,33 | adevărat pentru fiecare din deciziile sale. Căutarea 65 III, 2,33 | constituie cu siguranţă unul din cele mai semnificative şi 66 III, 2,33 | considerau prietenia drept unul din cele mai adecvate contexte 67 III, 2,33 | pentru o filozofare dreaptă.~Din ceea ce am spus până aici, 68 III, 2,33 | de căutare, interminabil din punct de vedere uman: căutarea 69 III, 2,33(28) | arată bine geniul poetic din orice timp şi din orice 70 III, 2,33(28) | poetic din orice timp şi din orice popor, care, aproape 71 III, 2,33(28) | profeţie a omenirii, propune din nou şi continuu întrebarea 72 III, 2,33(28) | al existenţei, la fiecare din clipele sale, la etapele 73 III, 2,33(28) | raţionale. Ea izvorăşte din aspiraţia profundă a omului 74 III, 2,33(28) | personal": Audienţa generală din 19 octombrie 1983, 1-2: 75 III, 2,34(29) | provenind în aceeaşi măsură din Cuvântul divin Scriptura 76 III, 2,34(29) | părintele Benedetto Castelli din 21 decembrie 1613. Nu diferit, 77 III, 2,35 | întrucât adevărul care provine din Revelaţie este, în acelaşi 78 IV, 1,36 | exegetică a acelui discurs din Areopag a pus în evidenţă 79 IV, 1,36 | glasul conştiinţei morale din fiecare om (cf. Rom 1,19- 80 IV, 1,36 | transcendenţei divine.~De fapt, unul din eforturile majore pe care 81 IV, 1,36 | făcut un drum care, ieşind din tradiţiile antice locale, 82 IV, 1,37 | sfântului Paul, alţi scriitori din primele secole, îndeosebi 83 IV, 1,38 | cercetarea lui o avea la cei din antichitate: deoarece accesul 84 IV, 1,38 | valoare mântuitoare, fiecare din aceste căi poate fi străbătută, 85 IV, 1,38 | utilă".(32) La fel, Clement din Alexandria numea Evanghelia " 86 IV, 1,38 | Dumnezeu".(36) Pentru Clement din Alexandria, filozofia greacă 87 IV, 1,38 | adevărul mai puternic, dar din moment ce slăbeşte atacul 88 IV, 1,39 | critică a gândirii filozofice din partea gânditorilor creştini. 89 IV, 1,39 | Împotriva atacurilor care veneau din partea filozofului Celsus, 90 IV, 1,39 | Referindu-se la nu puţine elemente din gândirea platonică, el începe 91 IV, 1,40 | Motivul îl spune el însuşi: "Din cauza aceasta, punându-mi-se 92 IV, 1,40 | întrupat.(39) Episcopul din Hippona reuşi să producă 93 IV, 1,41 | forme prin care părinţii din Orient şi din Occident au 94 IV, 1,41 | care părinţii din Orient şi din Occident au intrat în raport 95 IV, 1,41 | exterioare, putea să iasă din impasul orb al miturilor, 96 IV, 1,41 | altoit bogăţia care provenea din Revelaţie. Întâlnirea nu 97 IV, 1,42 | află deasupra tuturora? Din acest motiv, dacă celor 98 IV, 2,43 | gândirea arabă şi ebraică din timpul lui. Într-o epocă 99 IV, 2,43 | desăvârşeşte raţiunea. Aceasta din urmă, luminată de credinţă, 100 IV, 2,43 | de limitele care derivă din neascultarea păcatului şi 101 IV, 2,43 | liberă şi conştientă.(46)~Din acest motiv, şi pe bună 102 IV, 2,44 | maturizeze în înţelepciune. Chiar din primele pagini din Summa 103 IV, 2,44 | Chiar din primele pagini din Summa Theologiae (48) sfântul 104 IV, 2,44 | intelectuale. De fapt aceasta din urmă se dobândeşte prin 105 IV, 2,44(50) | care preia cunoscuta frază din Ambrosiaster, In prima Cor 106 IV, 3,45 | câmpuri de cercetare. Începând din Evul Mediu târziu, totuşi, 107 IV, 3,45 | raţională a acesteia.~În cele din urmă, ceea ce gândirea patristică 108 IV, 3,46 | se afirmă că o bună parte din gândirea filozofică modernă 109 IV, 3,47 | s-a redus progresiv la una din multele provincii ale ştiinţei 110 IV, 3,47 | drumul acesta am spus-o încă din prima mea scrisoare enciclică 111 IV, 3,48 | Ceea ce iese la suprafaţă din această ultimă parte a istoriei 112 IV, 3,48 | riscă să o facă să piardă din vedere ţinta ei finală. 113 V, 1,49 | printr-un proces controlabil din punct de vedere raţional. 114 V, 1,50 | care se impun filozofiei din punctul de vedere al credinţei. 115 V, 1,51 | propunere filozofică, a ceea ce, din punctul de vedere al credinţei, 116 V, 1,52 | s-a auzit mai des începând din jumătatea secolului trecut, 117 V, 1,52(58) | 902; CONCILIUL ECUMENIC DIN LATERAN V, Bula Apostolici 118 V, 1,53 | raţionale şi, deci, în cele din urmă filozofică pentru înţelegerea 119 V, 1,53 | sintetizând şi afirmând din nou într-un mod solemn învăţăturile 120 V, 1,54 | teologice".(69)~În cele din urmă, şi Congregaţia pentru 121 V, 1,54 | comportă asumarea acritică, din partea unor teologi ai eliberării, 122 V, 1,54 | metodologiilor ce derivă din marxism.(71)~Aşadar, în 123 V, 1,55 | multor studii filozofice. Din mai multe părţi s-a auzit 124 V, 1,55 | de exemplu, îşi face drum din nou un anumit raţionalism, 125 V, 1,55 | când afirmaţii considerate din punct de vedere filozofic 126 V, 1,55 | biblicismul", care tinde să facă din lectura Scripturilor Sacre 127 V, 1,55(72) | naturală a raţiunii, ci din cauza autorităţii lui Dumnezeu, 128 V, 1,55 | credinţei sale",(75) îi vine din unitatea pe care Spiritul 129 V, 1,55 | adevărul Sfintei Scripturi din aplicarea unei singure metode, 130 V, 1,55 | dispreţul filozofiei clasice, din noţiunile căreia atât înţelegerea 131 V, 1,56 | globale şi absolute, mai ales din partea celui care consideră 132 V, 1,56 | provoacă raţiunea să iasă din orice fel de izolare şi 133 V, 2,57 | nu şi-au pierdut cu nimic din interesul lor din punct 134 V, 2,57 | nimic din interesul lor din punct de vedere atât practic 135 V, 2,57 | sfântului Toma. Propunerea din nou a gândirii doctorului 136 V, 2,58 | Teologii catolici mai influenţi din secolul acesta, reflecţiei 137 V, 2,59 | catolici care, legându-se din nou de curentele de gândire 138 V, 2,59 | valoare durabilă. Au fost din aceia care au organizat 139 V, 2,59 | nu au nimic de invidiat din marile sisteme ale idealismului; 140 V, 2,59 | metodologiei fenomenologice. Din diverse perspective, în 141 V, 2,60 | enciclice, că un capitol întreg din constituţia Gaudium et spes 142 V, 2,60 | filozofică expresia culminantă din acele pagini, pe care am 143 V, 2,60 | şi care constituie unul din punctele de referinţă constant 144 V, 2,61 | legătură cu întrebările din urmă ale omului, pentru 145 V, 2,61 | uita interesul descoperit din nou pentru inculturarea 146 V, 2,62 | care nu poate fi eliminat din structura studiilor teologice 147 V, 2,62 | structura studiilor teologice şi din formarea candidaţilor la 148 V, 2,62 | mod indirect, o bună parte din dezvoltarea filozofiei moderne. 149 V, 2,62 | niciodată nu trebuie să dispară din Biserică.~ 150 V, 2,62(87) | Cf. CONCILIUL ECUMENIC DIN LATERAN V, Bula Apostolici 151 V, 2,63 | că este urgent să afirm din nou prin această scrisoare 152 VI, 1,64 | credinţei, fie datorită unora din procedeele sale ca şi pentru 153 VI, 1,66 | individ şi pentru omenire. Din ansamblul acestor propoziţii, 154 VI, 1,67 | revelaţiei, fără să piardă ceva din propriile principii şi din 155 VI, 1,67 | din propriile principii şi din propria autonomie.(90)~În 156 VI, 1,69 | îndreptată spre universal, cerută din nou de altfel de un schimb 157 VI, 1,70 | implicaţiilor care deriva din ea atât sub aspect filozofic 158 VI, 1,70 | obstacolele care derivă din diversitatea culturilor. 159 VI, 1,70 | culturilor. Un fragment din Scrisoarea sfântului Paul 160 VI, 1,70 | sfântului Paul către creştinii din Efes oferă un ajutor valid 161 VI, 1,70 | extinsă la toţi ca patrimoniu din care fiecare poate să ia 162 VI, 1,71 | viaţă. Culturile se hrănesc din comunicarea valorilor, iar 163 VI, 1,71 | continuă astfel să se producă din nou evenimentul la care 164 VI, 1,71 | mezi, elamiţi şi locuitori din Mesopotamia, din Iudeea 165 VI, 1,71 | locuitori din Mesopotamia, din Iudeea şi Capadocia, din 166 VI, 1,71 | din Iudeea şi Capadocia, din Pont şi Asia, din Frigia 167 VI, 1,71 | Capadocia, din Pont şi Asia, din Frigia şi Pamfilia, din 168 VI, 1,71 | din Frigia şi Pamfilia, din Egipt şi ţinuturile Libiei, 169 VI, 1,71 | Egipt şi ţinuturile Libiei, din apropierea Cirenei, precum 170 VI, 1,71 | evanghelic pentru a scoate din el imboldul spre ulterioare 171 VI, 1,72 | înainte de toate celor din India, misiunea de a extrage 172 VI, 1,72 | India, misiunea de a extrage din acest patrimoniu bogat elementele 173 VI, 1,72 | lor astfel încât să derive din ele o îmbogăţire a gândirii 174 VI, 1,72 | diferite. Al doilea, derivând din primul, constă în aceasta: 175 VI, 1,72 | deoparte ceea ce a acumulat din inculturarea în gândirea 176 VI, 1,72 | valabil pentru Biserica din orice timp, şi pentru cea 177 VI, 1,72 | Japoniei şi a altor ţări din Asia, ca şi pentru bogăţiile 178 VI, 1,72 | culturilor tradiţionale din Africa, transmise mai ales 179 VI, 1,73 | ar putea să le parcurgă. Din acest raport de circularitate 180 VI, 1,74 | numele sfântului Grigore din Nazianz şi sfântului Augustin, 181 VI, 1,74 | tras avantaje considerabile din confruntarea cu datele credinţei. 182 VI, 2,75 | 75. După cum rezultă din istoria raporturilor dintre 183 VI, 2,75 | este starea filozofiei care din punct de vedere istoric 184 VI, 2,76 | consideraţie datele primite din Revelaţie. De exemplu, să 185 VI, 2,76 | credinţei, care ajută la punerea din punct de vedere filozofic 186 VI, 2,76 | lui Dumnezeu, o bună parte din filozofia modernă şi contemporană 187 VI, 2,76 | constatări că nu puţini gânditori din aceste secole din urmă au 188 VI, 2,76 | gânditori din aceste secole din urmă au părăsit ortodoxia 189 VI, 2,77 | întreaga ei cercetare o raţiune din punct de vedere conceptual 190 VI, 2,77 | filozofia a fost numită chiar din epoca patristică ancilla 191 VI, 2,77 | prezentat mai înainte. De fapt, din adevărurile de credinţă 192 VI, 2,79 | splendoarea care provine din Fiinţa subzistentă, va lumina 193 VII, 1,80 | cuprinsă în paginile sacre. Din ele rezultă că realitatea 194 VII, 1,80 | este Absolutul. În plus, din paginile Bibliei iese la 195 VII, 1,80 | este o rană care provine din exprimarea dezordonată a 196 VII, 1,80 | aspecte s-ar putea explica din lectura textului sacru; 197 VII, 1,80(97) | Cf. CONCILIUL ECUMENIC DIN CALCEDON, Symbolum, Definitio: 198 VII, 1,82 | credinţei, a fost afirmată din nou în mod explicit de Conciliul 199 VII, 1,84 | în termeni analogi, dar din acest motiv mai puţin semnificativi - 200 VII, 1,84(103) | Cf. CONCILIUL ECUMENIC DIN LATERAN IV, De errore abbatis 201 VII, 1,85 | pentru Păstorii ei direct din Evanghelie şi ei nu se pot 202 VII, 1,85 | tradiţie care, începând cu cei din antichitate, trece prin 203 VII, 1,85 | tradiţie şi să se inspire din ea, filozoful nu va neglija 204 VII, 1,86 | şi riscurile care derivă din ele pentru activitatea filozofică.~ 205 VII, 1,86 | idei singulare derivate din filozofii diferite, fără 206 VII, 1,87 | o formă de "modernism". Din grija îndreptăţită de a 207 VII, 1,88 | ele.~Trebuie să constatăm, din păcate, că ceea ce ţine 208 VII, 1,88 | ştiinţism ca făcând parte din domeniul iraţionalului sau 209 VII, 1,88 | aceasta, critica care provine din aprecierea etică, mentalitatea 210 VII, 1,88 | faptul însuşi şi admisibil din punct de vedere moral.~ 211 VII, 1,89 | Consecinţele practice care derivă din această linie de gândire 212 VII, 1,89 | unidimensionale despre fiinţa umană, din care sunt exilate marile 213 VII, 1,90(106) | enciclică comentând expresia din Evanghelia sfântului Ioan: " 214 VII, 1,91 | raţionaliste, a provocat, începând din secolul trecut, reacţii 215 VII, 1,91 | rezistat, până acolo că una din ameninţările majore, la 216 VII, 2,92 | pentru ca adevărul să fie din nou cunoscut şi exprimat. 217 VII, 2,94 | Este urgent, aşadar, ca şi din punct de vedere filozofic 218 VII, 2,96(112) | să ne mirăm dacă vreuna din aceste noţiuni nu numai 219 VII, 2,97 | fie în stare să propună din nou problema fiinţei conform 220 VII, 2,98 | etice mai urgente, cere, din partea teologiei morale, 221 VII, 2,98 | înfrunte variatele probleme din competenţa sa - cum ar fi 222 VII, 2,99 | şi limbajul inteligibil din punct de vedere uman.(121) 223 Conclu, 0,100 | s-a părut necesar să reiau din nou şi într-un mod mai sistematic 224 Conclu, 0,100 | diferitele sale discipline. Din cauza acestor motive, am 225 Conclu, 0,101 | pentru progresul omenirii din întâlnirea dintre filozofie 226 Conclu, 0,101 | filozofie şi teologie şi din schimbul respectivelor lor 227 Conclu, 0,103 | cu credinţa, face parte din acea "evanghelizare a culturii" 228 Conclu, 0,103 | VI-lea a propus-o ca unul din scopurile fundamentale ale 229 Conclu, 0,104 | credinţă religioasă, doresc din inimă reînnoirea omenirii. 230 Conclu, 0,104 | dialog care să fie inspirat din doar iubirea de adevăr şi 231 Conclu, 0,104 | să strălucească şi ceva din adevărul lui Cristos, unicul 232 Conclu, 0,105 | înfăptuiască o reflecţie din care să iasă la suprafaţă 233 Conclu, 0,105 | cunoaşterea filozofică este una din bogăţiile cele mai originale 234 Conclu, 0,105 | dispoziţiilor succesive, din care reiese sarcina care 235 Conclu, 0,106 | exigenţele care izvorăsc din cuvântul lui Dumnezeu şi 236 Conclu, 0,106(131)| Discurs la Universitatea din Cracovia cu ocazia aniversării 237 Conclu, 0,108 | Gabriel, nu a pierdut nimic din adevărata sa umanitate şi 238 Conclu, 0,108 | interpelării care îi vine din adevărul Evangheliei, nu 239 Conclu, 0,108 | Evangheliei, nu pierde nimic din autonomia sa, dar vede îndemnată 240 Conclu, 0,108 | dar vede îndemnată oricare din cercetările sale spre cea 241 Conclu, 0,108 | l-au înţeles bine monahii din antichitatea creştină, când 242 Conclu, 0,108 | sigur pentru cei care fac din viaţa lor o căutare a înţelepciunii.