Chapter,Paragraph,Number

  1 Intro,  0,1    |      Occident, se poate identifica un drum care, în decursul secolelor,
  2 Intro,  0,1    |           se confrunte cu el. Este un drum care s-a dezvoltat -
  3 Intro,  0,2(1) |          Responsabilitatea faţă de un astfel de adevăr înseamnă
  4 Intro,  0,4    |           tentaţia de a identifica un singur curent cu întreaga
  5 Intro,  0,4    |            a progreselor ştiinţei, un nucleu de cunoştinţe filozofice
  6 Intro,  0,4    |      curentelor de gândire, există un ansamblu de cunoştinţe în
  7 Intro,  0,4    |           care se poate recunoaşte un fel de patrimoniu spiritual
  8 Intro,  0,4    |            ar trebui să constituie un fel de punct de referinţă
  9 Intro,  0,5    |          timp, consideră filozofia un ajutor indispensabil pentru
 10 Intro,  0,5    |          mereu să se îndrepte spre un adevăr care îl transcende.
 11 Intro,  0,6    |            demnitatea sa întreagă.~Un motiv ulterior mă face să
 12 Intro,  0,6    |      acordate şi să se angajeze cu un curaj reînnoit în actualizarea
 13  I,  1,8       |        Cunoaşterea aceasta exprimă un adevăr care se întemeiază
 14  I,  1,8       |          care se revelează şi este un adevăr foarte sigur pentru
 15  I,  1,11      |        pentru Poporul lui Dumnezeu un drum de parcurs în întregime,
 16  I,  1,12      |            nu mai este restrâns la un domeniu teritorial şi cultural,
 17  I,  2,13      |          pe care noi o avem despre un asemenea chip este marcată
 18  I,  2,13      |            afirmaţie, este indicat un adevăr fundamental al creştinismului.
 19  I,  2,13      |            de către Biserică drept un moment de alegere fundamentală,
 20  I,  2,13      |        subiectului să înfăptuiască un act în care libertatea personală
 21  I,  2,13      |          aşadar, este deja prezent un adevăr ascuns la care mintea
 22  I,  2,13      |         natură. Ceea ce apare este un semn: ascunde în mister
 23  I,  2,14      |      Concilii din Vatican deschide un adevărat orizont de noutate
 24  I,  2,14      |     Revelaţia introduce în istorie un punct de referinţă de care
 25  I,  2,14      |           momente, raţiunea posedă un spaţiu special care îi îngăduie
 26  I,  2,14      |       introduce în istoria noastră un adevăr universal şi ultim
 27  I,  2,15      |          14). Acestui text îi face un ecou renumitul gând al sfântului
 28 II,  1,16      |           Ca şi cum ar fi vorba de un plan special, Egiptul şi
 29 II,  1,16      |            care aleargă după ea ca un iscoditor şi la căile ei
 30 II,  1,16      |           capăt, dacă inserează cu un cuget drept căutarea sa
 31 II,  1,17      |            aşa de mare şi comportă un aşa dinamism, încât inima
 32 II,  1,18      |            cunoaşterea omului este un drum fără oprire; a doua
 33 II,  1,18      |        naşte din convingerea că pe un astfel de drum nu se poate
 34 II,  1,19      |     filozofeze, textul sacrul face un pas înainte de mare însemnătate.
 35 II,  1,19      |           5). Aşadar se recunoaşte un prim stadiu al Revelaţiei
 36 II,  2,21      |         istoriei, dar presupune şi un raport indispensabil cu
 37 II,  2,21      |          înfrunte şi la care a dat un răspuns. Reflectând asupra
 38 II,  2,21      |          din urmă a fost pentru el un izvor de cunoaştere adevărată,
 39 II,  2,22      |         popular, apostolul exprimă un adevăr adânc: pornind de
 40 II,  2,22      |            trebuia să facă apel la un principiu superior. Orbirea
 41 II,  2,23      |            filozofia, aşadar, cere un discernământ radical. În
 42 II,  2,23      |         scrisorile sfântului Paul, un aspect iese la suprafaţă
 43 III,  1,24     |       reprezentând diferiţi idoli. Un altar îi atrase atenţia
 44 III,  1,24     |      templele voastre, am găsit şi un altar cu inscripţia: Zeului
 45 III,  1,24     |            următor: "Pornind de la un singur ins, el a întocmit
 46 III,  1,24     |           Apostolul pune în lumină un adevăr pe care Biserica
 47 III,  1,24     |         inimii".(22) Aşadar există un drum pe care omul, dacă
 48 III,  1,25     |          semnificative, favorizând un progres autentic al omenirii
 49 III,  1,26     |            de întrebare: are viaţa un sens? încotro este îndreptată?
 50 III,  1,27     |     posibil sau nu să se ajungă la un adevăr universal şi absolut.
 51 III,  1,27     | universalitate, totuşi, omul caută un absolut care să răspundă
 52 III,  1,27     |            descopere şi să exprime un adevăr asemănător, dând
 53 III,  2,28     |          astfel de transparenţă şi un caracter de consecinţă.
 54 III,  2,29     |        pune întrebări implică deja un prim răspuns. Omul nu ar
 55 III,  2,29     |   perspectiva de a putea ajunge la un răspuns poate să-l împingă
 56 III,  2,29     |       cercetarea ştiinţifică. Când un om de ştiinţă, în urma unei
 57 III,  2,29     |           are încredere că va găsi un răspuns, şi nu cedează în
 58 III,  2,30     |         cercetării ştiinţifice. La un alt nivel se află adevărurile
 59 III,  2,30     |            este într-un anumit fel un filozof şi are propriile
 60 III,  2,30     |      formează o viziune globală şi un răspuns asupra sensului
 61 III,  2,30     |         întrebare trebuie analizat un dat ulterior al filozofiei.~
 62 III,  2,32     |        evidenţă, pentru că include un raport interpersonal şi
 63 III,  2,33     |            Căutarea sa tinde către un adevăr ulterior care să
 64 III,  2,33     |       întâlnească şi să recunoască un asemenea adevăr. Întrucât
 65 III,  2,33     |            pentru existenţa sa, la un astfel de adevăr se ajunge
 66 III,  2,33     |        susţinută în căutarea sa de un dialog încrezător şi de
 67 III,  2,33(28) |          exprimă urgenţa de a găsi un de ce al existenţei, la
 68 III,  2,33(28) |       liber soluţia ce poate oferi un sens întreg vieţii. De aceea,
 69 III,  2,34     |      Unitatea adevărului este deja un postulat fundamental al
 70 III,  2,35     |   Revelaţie este, în acelaşi timp, un adevăr care se înţelege
 71 IV,  1,36      |           au voit să ajungă să dea un fundament raţional credinţei
 72 IV,  1,36      |       divinitate. Astfel s-a făcut un drum care, ieşind din tradiţiile
 73 IV,  1,36      |          crezut. Prima care a avut un avantaj dintr-un asemenea
 74 IV,  1,36      |      părinţii Bisericii au deschis un dialog rodnic cu filozofii
 75 IV,  1,38      |    întâlnirea cu Evanghelia oferea un răspuns atât de satisfăcător
 76 IV,  1,38      |         filozofilor li se părea ca un lucru îndepărtat şi, pentru
 77 IV,  1,38      |    deoarece accesul la adevăr este un bine care îngăduie să se
 78 IV,  1,40      |    cuviincios şi aproape fără nici un fel de înşelăciune, să cred
 79 IV,  1,41      |            şi Biserica?"(40), este un simptom clar al conştiinţei
 80 IV,  1,41      |           mai părea implicit şi cu un caracter introductiv în
 81 IV,  1,42      |         aceea de a şti să găsească un sens, de a descoperi motivele
 82 IV,  2,43      |                                43. Un loc cu totul aparte în acest
 83 IV,  2,43      |       istoria gândirii creştine ca un pionier pe noul drum al
 84 IV,  3,46      |           trebuie să-ţi asumi nici un angajament definitiv, deoarece
 85 IV,  3,47      |           mult, a fost limitată la un rol cu totul marginal. Între
 86 IV,  3,48      |           tema morţii poate deveni un apel sever, pentru orice
 87 IV,  3,48      |           credinţă şi raţiune cere un efort atent de discernământ,
 88  V,  1,51      |            extrem de specializate, un discernământ critic în lumina
 89  V,  1,51      |        impune cu o urgenţă majoră. Un discernământ nu uşor, deoarece
 90  V,  1,52      |        prin care pentru prima dată un Conciliu ecumenic, Vatican
 91  V,  1,52      |            şi constituie şi astăzi un punct de referinţă normativ
 92  V,  1,54      |       afirmaţiile false se ascunde un pic de adevăr, fie, în sfârşit,
 93  V,  1,55      |     exemplu, îşi face drum din nou un anumit raţionalism, mai
 94  V,  1,56      |         recunoaşte în Isus Cristos un astfel de sens ultim, nu
 95  V,  2,57      |   enciclică Aeterni Patris a făcut un pas de o autentică semnificaţie
 96  V,  2,57      |      teologică.(78) La mai mult de un secol distanţă, multe indicaţii
 97  V,  2,58      |       autori scolastici au căpătat un nou elan. S-a dat un puternic
 98  V,  2,58      |       căpătat un nou elan. S-a dat un puternic impuls studiilor
 99  V,  2,59      |            au organizat sinteze de un aşa înalt profil încât nu
100  V,  2,60      |     acestei scrisori enciclice, că un capitol întreg din constituţia
101  V,  2,60      |            spes constituie aproape un compendiu de antropologie
102  V,  2,60      |       comportamente pentru a le da un răspuns prompt.(84)~
103  V,  2,61      |           Lucrul acesta constituie un patrimoniu real de cultură
104  V,  2,62      |         studiul filozofiei îmbracă un caracter fundamental şi
105  V,  2,62      |        perioadă în care se prevede un angajament special în studiul
106  V,  2,62      |    dezvoltarea filozofiei moderne. Un exemplu semnificativ îl
107 VI,  1,69      |        cerută din nou de altfel de un schimb rodnic între culturi.
108 VI,  1,70      |           diversitatea culturilor. Un fragment din Scrisoarea
109 VI,  1,70      |           creştinii din Efes oferă un ajutor valid pentru a înţelege
110 VI,  1,70      |          atât de simplă se descrie un mare adevăr: întâlnirea
111 VI,  1,72      |     constituie o indicaţie în nici un fel închisă pentru alte
112 VI,  1,72      |  filozofice. Prin ele, India ocupă un loc special. Un mare elan
113 VI,  1,72      |        India ocupă un loc special. Un mare elan spiritual duce
114 VI,  1,72      |        aetate, ei vor ţine cont de un anumit număr de criterii.
115 VI,  1,73      |             în discursul teologic, un concept sau altul sau un
116 VI,  1,73      |           un concept sau altul sau un fragment dintr-un sistem
117 VI,  1,74      |  confruntarea cu datele credinţei. Un lucru este cert: atenţia
118 VI,  2,76      |      istoriei, care se prezintă ca un capitol nou al căutării
119 VI,  2,77      |      indica o supunere servilă sau un rol pur funcţional al filozofiei
120 VI,  2,78      |         arăta că sfântul Toma este un model autentic pentru cei
121 VI,  2,79      |            şi necredincioşi. Va fi un ajutor dat credincioşii
122 VII,  1,80     |            viaţa umană şi lumea au un sens şi sunt îndreptate
123 VII,  1,81     |        constituie pentru filozofie un stimul foarte util pentru
124 VII,  1,81     |    îndemnându-le să conveargă spre un scop şi un sens definitive.
125 VII,  1,81     |          conveargă spre un scop şi un sens definitive. Această
126 VII,  1,81     |            nu ar fi orânduite spre un scop nu numai utilitarist,
127 VII,  1,81     |       scopul ultim al omului şi dă un sens global lucrării sale
128 VII,  1,82     |        găsesc texte şi afirmări cu un caracter precis ontologic.
129 VII,  1,83     |        şcoală specifică sau despre un curent istoric special.
130 VII,  1,83     |           mod deosebit, constituie un domeniu privilegiat al întâlnirii
131 VII,  1,86     |         uneori se abandonează câte un teolog. O asemenea instrumentalizare
132 VII,  1,87     |      pentru el ceva mai mult decât un obiect arheologic la care
133 VII,  1,88     |                                88. Un alt pericol de luat în seamă
134 VII,  1,91     |           avut intenţia să prezint un cadru complet al situaţiei
135 VII,  1,91     |         cât şi pentru că nu există un consens aici asupra delicatei
136 VII,  1,91     |         variatelor epoci istorice. Un lucru este totuşi neîndoielnic:
137 VII,  2,92     |        posibilitatea de a cunoaşte un adevăr universal valid nu
138 VII,  2,92     |           condiţie necesară pentru un dialog sincer şi autentic
139 VII,  2,93     |             kenozei) lui Dumnezeu, un adevărat mare mister pentru
140 VII,  2,94     |                                94. Un prim aspect problematic
141 VII,  2,95     |          sunt definite, formulează un adevăr stabil şi definitiv.
142 VII,  2,96(112)|            poate fi legată de nici un sistem filozofic trecător;
143 VII,  2,96(112)|         îndoială nu se sprijină pe un temei aşa de caduc. Se sprijină
144 VII,  2,98     |       realitatea sa originară, sau un act al inteligenţei persoanei,
145 VII,  2,99     |    Învăţătura dată în cateheză are un efect formativ pentru persoană.
146 VII,  2,99     |         cateheză, de fapt, nu este un corp de adevăruri conceptuale,
147 Conclu,  0,100 |      credinţa şi raţiunea "îşi dau un ajutor reciproc",(122) exercitând
148 Conclu,  0,101 |          cu sine. Şi acesta a fost un avantaj neîndoielnic pentru
149 Conclu,  0,102 |           şi a aspiraţiei lor spre un sens ultim şi definitiv
150 Conclu,  0,104 |         Revelaţia divină îl arată. Un astfel de teren de înţelegere
151 Conclu,  0,104 |     priveşte, dorinţa de a stabili un dialog care să fie inspirat
152 Conclu,  0,104 |      problemele omului,(127) va fi un sprijin eficace pentru acea
153 Conclu,  0,105 |       scrisoare enciclică adresând un ultim gând înainte de toate
154 Conclu,  0,106 |            să nu adresez, în fine, un cuvânt către oamenii de