| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library | ||
| Alphabetical [« »] accesul 2 accesului 1 acea 14 aceasta 133 aceea 44 aceeasi 8 acei 1 | Frequency [« »] 171 ce 154 un 135 adevarul 133 aceasta 130 prin 129 credinta 128 sau | Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances aceasta |
Chapter,Paragraph,Number
1 Intro, 0,1 | răului? ce va fi după viaţa aceasta? Întrebările acestea sunt 2 Intro, 0,5 | limitele şi condiţionările.~Din aceasta au derivat diferite forme 3 Intro, 0,5 | contextul contemporan. De la această rezervă nu scapă nici unele 4 Intro, 0,6 | de toate, mă îndeamnă la această iniţiativă conştiinţa care 5 Intro, 0,6 | se poate nega că perioada aceasta de schimbări rapide şi complexe 6 I, 1,7 | firea dumnezeiască".(5) Aceasta este o iniţiativă în întregime 7 I, 1,8 | specifică credinţei. Cunoaşterea aceasta exprimă un adevăr care se 8 I, 1,9 | cunoaşterii filozofice. De fapt, aceasta se sprijină pe percepţia 9 I, 1,10 | în felul următor: "Prin această Revelaţie, Dumnezeu cel 10 I, 1,10 | primi la împărtăşire cu el. Această economie a Revelaţiei se 11 I, 1,12 | 5,12-15). Prin Revelaţia aceasta i se oferă omului adevărul 12 I, 2,13 | ascultarea credinţei".(14) Prin această scurtă dar densă afirmaţie, 13 I, 2,13 | ascultare faţă de Dumnezeu. Aceasta înseamnă că el este recunoscut 14 I, 2,13 | astfel de mărturie divină. Aceasta înseamnă că recunoaşte în 15 I, 2,14 | pe de altă parte, însă, această cunoaştere trimite în mod 16 I, 2,14 | ocupa mintea în zadar cu această cugetare care să mă împiedice 17 I, 2,15 | aplica bine la situaţia aceasta: "Porunca aceasta care ţi-o 18 I, 2,15 | situaţia aceasta: "Porunca aceasta care ţi-o poruncesc eu astăzi 19 I, 2,15 | conţinuturi diferite, analizează această "cale a vieţii" (Ps 16[15], 20 II, 1,16 | Providenţei. În legătură cu aceasta este semnificativă o expresie 21 II, 1,17 | ne orientează în direcţia aceasta atunci când exclamă: "Slava 22 II, 1,18 | reuşească. Pornind de la această formă mai adâncă de cunoaştere, 23 II, 1,18 | Pentru Biblie, în nebunia aceasta se află o ameninţare pentru 24 II, 1,20 | 20. În perspectiva aceasta, raţiunea este valorificată, 25 II, 2,21 | cu Dumnezeu. Deschiderea aceasta spre mister, care îi venea 26 II, 2,22 | care îl crease, uşurinţa aceasta de a urca la Dumnezeu Creator 27 II, 2,22 | într-o manieră plastică această condiţie a omului, atunci 28 II, 2,23 | pune cu radicalitate dilema aceasta. Fiul lui Dumnezeu răstignit 29 III, 1,24 | adunat în sine mişcarea aceasta şi a exprimat, prin mijloacele 30 III, 1,24 | modalităţilor sale ştiinţifice, această dorinţă universală a omului.~ 31 III, 1,25 | adevăr, se simte mulţumit. Aceasta este lecţia sfântului Augustin 32 III, 1,25 | Am reafirmat convingerea aceasta în scrisoarea enciclică 33 III, 1,25 | atunci există mai înainte de aceasta obligaţia morală gravă pentru 34 III, 1,25 | dimensiunile care îl transcend. Aceasta este o condiţie necesară 35 III, 1,26 | şi-au pus mereu problema aceasta împreună cu cea despre sensul 36 III, 1,27 | întotdeauna. Dincolo de această universalitate, totuşi, 37 III, 2,30 | confirmate pe cale experimentală. Aceasta este ordinea de adevăr proprie 38 III, 2,30 | Înainte de a răspunde la această întrebare trebuie analizat 39 III, 2,31 | elimină faptul că, după această fază, acele adevăruri să 40 III, 2,32 | că adevărurile căutate în această relaţie interpersonală nu 41 III, 2,32 | celălalt. În fidelitatea aceasta care ştie să se dăruiască, 42 III, 2,32 | nimic nu-i poate smulge această certitudine. Nici suferinţa, 43 III, 2,33 | caută adevărul. Căutarea aceasta nu este destinată doar să 44 III, 2,33(28) | Aceasta este o argumentare pe care 45 III, 2,34 | Domnului nostru Isus Cristos. Această unitate a adevărului, natural 46 III, 2,34(29) | spunere a Sfântului Spirit, şi aceasta ca executoare foarte atentă 47 III, 2,35 | raţiunii. De fapt, numai în această dublă accepţiune se poate 48 IV, 1,36 | prin analiza raţională. Pe această bază părinţii Bisericii 49 IV, 1,37 | 37. În referinţa la această mişcare de apropiere a creştinilor 50 IV, 1,39 | adevărată despre Dumnezeu. Această nouă gândire creştină care 51 IV, 1,40 | 40. În lucrarea aceasta de încreştinare a gândirii 52 IV, 1,40 | spune el însuşi: "Din cauza aceasta, punându-mi-se în faţă învăţătura 53 IV, 1,40 | catolică, simţeam că în aceasta mi se impunea să cred într-un 54 IV, 1,42 | proprie raţiunii. De fapt aceasta nu este chemată să exprime 55 IV, 2,43 | şi desăvârşeşte raţiunea. Aceasta din urmă, luminată de credinţă, 56 IV, 2,44 | virtuţile intelectuale. De fapt aceasta din urmă se dobândeşte prin 57 IV, 3,46 | secolul trecut, mişcarea aceasta a ajuns la apogeu. Unii 58 IV, 3,46 | înţelese în mod raţional. La această gândire s-au opus diferite 59 IV, 3,48 | ce iese la suprafaţă din această ultimă parte a istoriei 60 V, 1,52 | moderne. Ajuns în situaţia aceasta, Magisteriului i se impunea 61 V, 1,55 | vorbindu-se, în privinţa aceasta, de "sfârşitul metafizicii": 62 V, 1,55(72) | a condamnat deja eroarea aceasta, afirmând pe de o parte 63 V, 1,55(72) | în legătură cu credinţa aceasta [...], Biserica catolică 64 V, 1,56 | încheia, mărturiseşte că aceasta este calea de urmat: trebuie 65 V, 2,61 | cu cercetarea filozofică. Aceasta va permite să iasă la suprafaţă 66 V, 2,62 | studiul filozofiei. Alegerea aceasta, confirmată de Conciliul 67 V, 2,62 | filozofică şi cea teologică. Această orânduire a studiilor a 68 V, 2,63 | urgent să afirm din nou prin această scrisoare enciclică, puternicul 69 VI, 1,68 | raţionamentului său. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că teologia morală 70 VI, 1,70 | primară a înfruntat problema aceasta. Scrie apostolul: "Acum 71 VI, 1,70 | participarea la misterul său. Această unitate este atât de profundă 72 VI, 1,71 | adevărul întreg. În întâlnirea aceasta, culturilor nu numai că 73 VI, 1,72 | gândirii creştine. Pentru această lucrare de discernământ, 74 VI, 1,72 | derivând din primul, constă în aceasta: când Biserica intră în 75 VI, 1,72 | orientale şi va afla în această moştenire indicaţii noi 76 VI, 1,74 | rezultatelor obţinute. Sperăm ca această mare tradiţie filozofico-teologică 77 VI, 2,75 | ajuns încă. În situaţia aceasta, filozofia manifestă o aspiraţie 78 VI, 2,75 | raţiunii umane, aspiraţia aceasta trebuie susţinută şi întărită. 79 VI, 2,75 | sine datul revelat.~De la această corectă stare de lucruri 80 VI, 2,76 | Se poate spune că, fără această influenţă stimulatoare a 81 VI, 2,77 | de teologii medievali cu această funcţie explicativă. Acest 82 VI, 2,77 | filozofia o păstrează şi în această a treia stare, dar totodată 83 VI, 2,79 | precedent, intenţionez în această ultimă parte să arăt unele 84 VI, 2,79 | cu cuvântul lui Dumnezeu. Această filozofie va fi terenul 85 VI, 2,79 | părinţilor ne călăuzeşte în această convingere: "Credinţa nu 86 VII, 1,81 | fărâmiţării cunoaşterii. Tocmai aceasta face dificilă şi deseori 87 VII, 1,81 | lucru şi mai dramatic - în această încurcătură de date şi de 88 VII, 1,81 | ultim şi global al vieţii. Această primă exigenţă, dacă ne 89 VII, 1,81 | scop şi un sens definitive. Această dimensiune sapienţială este 90 VII, 1,82 | Învăţătorii Scolasticii.(99)~Această exigenţă, proprie credinţei, 91 VII, 1,83 | absolut, ultim, temeinic. Aceasta este o exigenţă implicită 92 VII, 1,83 | o are omul de a cunoaşte această dimensiune transcendentă 93 VII, 1,83 | la experienţă; chiar când aceasta exprimă şi face evidentă 94 VII, 1,83 | chiar gândirea omului; dar această "taină" nu ar putea să fie 95 VII, 1,83 | faptului că sunt convins că aceasta este calea obligatorie pentru 96 VII, 1,85 | organică a cunoaşterii. Aceasta este una dintre misiunile 97 VII, 1,85 | îngrijoreze de aşa ceva? Această misiune sapienţială derivă 98 VII, 1,85 | Dacă va şti să ajungă la această tradiţie şi să se inspire 99 VII, 1,85 | ea aşa cum voim. Tocmai această adâncire a rădăcinilor în 100 VII, 1,87 | trecutului, este necesar ca aceasta să fie inserată în contextul 101 VII, 1,87 | eventual ridicate. Forma aceasta de modernism, deoarece preferă 102 VII, 1,88 | seamă este ştiinţismul. Această concepţie filozofică refuză 103 VII, 1,88 | epistemologică a discreditat această poziţie şi iată că aceasta 104 VII, 1,88 | această poziţie şi iată că aceasta renaşte sub hainele noi 105 VII, 1,88 | ştiinţismului. În perspectiva aceasta, valorile sunt văzute ca 106 VII, 1,88 | deoparte, în perspectiva aceasta, critica care provine din 107 VII, 1,89 | practice care derivă din această linie de gândire sunt importante. 108 VII, 2,92 | ne gândim, în perspectiva aceasta, la cuvintele rostite de 109 VII, 2,92 | catolică, apostolică, doctrina aceasta să fie mai mult şi mai profund 110 VII, 2,92 | formate; este necesar ca această doctrină sigură şi neschimbătoare, 111 VII, 2,92 | revelat în Isus Cristos".(108)~Această misiune, care îi revine 112 VII, 2,92 | între persoane. Numai cu această condiţie este posibil să 113 VII, 2,92(109)| conduce la adevărul întreg. Această călăuzire spre adevărul 114 VII, 2,92(109)| cere credinţă, pentru că aceasta introduce omul aşa cum se 115 VII, 2,92(109)| Sfânt trebuie să fie în aceasta călăuza supremă a omului, 116 VII, 2,93 | Dumnezeului Unul şi Întreit. La aceasta se ajunge reflectând asupra 117 VII, 2,93 | în schimb. În perspectiva aceasta se impune ca exigenţă de 118 VII, 2,93 | a Bisericii. În privinţa aceasta se propun astăzi unele probleme, 119 VII, 2,94 | expune. Aici, semnificaţia aceasta se prezintă ca adevărul 120 VII, 2,96 | 96. Consideraţia aceasta permite să întrevedem soluţia 121 VII, 2,97 | recurgă la filozofia fiinţei. Aceasta va trebui să fie în stare 122 VII, 2,97 | cunoaştere, perspectiva aceasta îşi găseşte confirmarea 123 VII, 2,98 | concepţia despre conştiinţă: aceasta nu mai este considerată 124 VII, 2,98 | putea îndeplini misiunea aceasta, teologia morală trebuie 125 VII, 2,98 | binelui. Folosindu-se de această viziune unitară, care este 126 VII, 2,99 | şi referinţa la cateheză: aceasta posedă, de fapt, implicaţii 127 Conclu, 0,100 | şi sociale este evidentă. Aceasta exercită o puternică influenţă, 128 Conclu, 0,102 | pregătire mai urgentă decât aceasta: a conduce pe oameni la 129 Conclu, 0,103 | veche tradiţie creştină. Şi această atenţie trebuie să se considere 130 Conclu, 0,105 | 105. Doresc să închei această scrisoare enciclică adresând 131 Conclu, 0,105 | tradiţie filozofică, fie aceasta în sintonie sau, dimpotrivă, 132 Conclu, 0,105 | ecleziastice.(130) Este necesar ca această activitate profesorală să 133 Conclu, 0,107 | în propriile sale forţe. Această măreţie a omului nu va putea