| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library | ||
| Alphabetical [« »] satisfac 1 satisfacator 2 satisface 1 sau 128 savârsit 2 savârsite 1 sc 6 | Frequency [« »] 133 aceasta 130 prin 129 credinta 128 sau 121 fi 113 ale 112 mod | Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances sau |
Chapter,Paragraph,Number
1 Intro, 0,4 | numită o dreaptă judecată sau, cum o numeau cei din antichitate, 2 Intro, 0,5 | neagă adevărului caracterul său exclusiv, pornind de la 3 Intro, 0,5 | existenţiale, hermeneutice sau lingvistice care fac abstracţie 4 Intro, 0,6 | actual riscă să fie deformate sau negate".(4) Prin prezenta 5 Intro, 0,6 | adevărului şi asupra temeiului său în raport cu credinţa. De 6 I, 1,9 | manieră definitivă prin Fiul său Isus Cristos (cf. 1In 5, 7 I, 1,11 | trimis, aşadar, pe Fiul său, Cuvântul cel veşnic, care 8 I, 2,13 | omul îşi dă asentimentul său la o astfel de mărturie 9 I, 2,13 | lucrează prin Spiritul său, dar, după cum bine a spus 10 I, 2,13(15) | de creatorul şi stăpânul său şi raţiunea creată este 11 I, 2,13 | oameni, tot la fel adevărul său rămâne, printre opiniile 12 I, 2,14 | altceva decât de caracterul său finit în faţa misterului 13 I, 2,15 | Revelaţia nu este rodul matur sau punctul culminant al unei 14 I, 2,15 | tuturor celor care cred în el sau îl caută cu o inimă sinceră. 15 II, 1,16 | pereţii ei, va întinde cortul său în preajma ei şi se va sălăşlui 16 II, 1,16 | dată tuturor, credincioşi sau necredincioşi, posibilitatea 17 II, 1,16 | ca pentru filozoful ionic sau înţeleptul egiptean. Cu 18 II, 1,16 | umili autonomia raţiunii sau pentru a-i reduce spaţiul 19 II, 1,17 | cealaltă şi fiecare are spaţiul său propriu de realizare. Tot 20 II, 1,19 | lui liberă şi de păcatul său.~ 21 II, 1,20 | deplină numai dacă conţinutul său este pus într-un orizont 22 II, 1,20 | mod coerent la obiectul său de cunoaştere şi să-l situeze 23 II, 2,23 | a revela taina planului său de mântuire tocmai ceea 24 III, 1,26 | definitiv al existenţei sale sau există ceva care trece dincolo 25 III, 1,26 | spere într-o viaţă de apoi sau nu. Nu este lipsit de semnificaţie 26 III, 1,27 | cercetării: dacă este posibil sau nu să se ajungă la un adevăr 27 III, 1,27 | să nu poată fi întrebări sau trimiteri ulterioare. Ipotezele 28 III, 1,27 | momentul în care, se admite sau nu, se simte nevoia de a 29 III, 1,27 | dând viaţă unui sistem sau unei şcoli de gândire. Totuşi, 30 III, 1,27 | este vorba de convingeri sau experienţe personale, de 31 III, 1,27 | tradiţii familiare şi culturale sau de itinerarii existenţiale 32 III, 2,28 | îndoială, pe incertitudine sau pe minciună; o astfel de 33 III, 2,28 | în mod constant de frică sau nelinişte. Aşadar, omul 34 III, 2,29 | ce ar ignora în mod total sau ar crede absolut de neatins. 35 III, 2,30 | sprijină pe evidenţe imediate sau sunt confirmate pe cale 36 III, 2,30 | speculative a intelectului său. În fine, există adevărurile 37 III, 2,30 | orientează viaţa. Într-un fel sau altul, el îşi formează o 38 III, 2,30 | reglementează comportamentul său. Aici ar trebui să se pună 39 III, 2,31 | baza experienţei acumulate sau în virtutea unui raţionament 40 III, 2,32 | toate în ordinea faptică sau în cea filozofică. Lucrul 41 III, 2,33 | adevăruri parţiale, faptice sau ştiinţifice; el nu caută 42 III, 2,33(28) | profunzimea angajamentului său faţă de propria existenţă. 43 III, 2,34(29) | în profunzimea spiritului său". IOAN PAUL AL II-LEA, Discurs 44 IV, 1,38 | scop acela de a completa sau întări adevărul creştin; 45 IV, 1,40 | ştiinţei, care afla temeiul său în gândirea biblică, a fost 46 IV, 1,41 | între creatură şi Creatorul său. Trecând dincolo de scopul 47 IV, 1,42 | omul nu poate şti nimic, sau abia dacă ştie ceva?"(43)~ 48 IV, 1,42 | credinţa cere ca obiectul său să fie înţeles cu ajutorul 49 IV, 2,44 | Dumnezeu.~Convins înăuntrul său că omne verum a quocumque 50 IV, 3,47 | raţionalitate sunt orientate - sau cel puţin orientabile - 51 IV, 3,47 | utilitariste, de desfătare sau de putere.~Cât este de periculos 52 IV, 3,47 | încă, de munca intelectului său, de tendinţele voinţei sale. 53 IV, 3,47 | fapt, ele sunt direcţionate sau pot fi direcţionate împotriva 54 IV, 3,47 | certitudinea subiectivă sau la utilitatea practică. 55 IV, 3,48 | pentru a căuta înăuntrul său sensul autentic al propriei 56 IV, 3,48 | grav de a fi redusă la mit sau superstiţie. În acelaşi 57 IV, 3,48 | aceea, să nu pară nelalocul său apelul meu puternic şi incisiv 58 V, 1,50 | privire la compatibilitatea sau nu a concepţiilor de fond, 59 V, 1,50 | avantajată recta ratio, sau raţiunea care reflectă corect 60 V, 1,51 | avea intenţia de a elimina sau de a refuza orice mediere 61 V, 1,54 | tendinţe, care mai mult sau mai puţin deviază de la 62 V, 1,54 | drept, nu pot fi ignorate sau trecute cu vederea de către 63 V, 1,54 | unele adevăruri filozofice sau teologice".(69)~În cele 64 V, 1,55 | pentru persoane singulare sau grupuri, ci de convingeri 65 V, 1,55 | interpretarea realităţii de fapt sau numai la cercetarea unor 66 V, 1,55 | determinate ale ştiinţei umane sau a structurilor sale.~În 67 V, 1,55 | pentru înţelegerea credinţei, sau mai bine pentru posibilitatea 68 V, 1,55(72) | adevăruri care formează obiectul său propriu": Ibidem, IV: DS 69 V, 1,56 | încurajez pe filozofi, creştini sau mai puţin, să aibă încredere 70 V, 2,60 | Ecumenic Vatican II, la rândul său, prezintă o învăţătură foarte 71 V, 2,61 | lăsa la o parte filozofia sau de a o înlocui în formarea 72 V, 2,62 | oricărei forme de dialog sau la o acceptare fără distincţie 73 V, 2,63 | manifestă faţă de filozofie; sau mai bine, legătura intimă 74 V, 2,63 | teologia cu diferitele sisteme sau afirmaţii filozofice, pe 75 VI, 1,66 | Isus Cristos şi în misterul său pascal. La acest mister 76 VI, 1,67 | le percepe deja în drumul său autonom de cercetare. Acestora, 77 VI, 1,67 | Dumnezeu de alte fenomene sau la recunoaşterea credibilităţii 78 VI, 1,68 | puterea raţionamentului său. Cu alte cuvinte, aceasta 79 VI, 1,70 | amândurora, care prin corpul său a dărâmat zidul despărţitor" ( 80 VI, 1,70 | participarea la misterul său. Această unitate este atât 81 VI, 1,71 | şi contribuie, la rândul său, la modelarea progresivă 82 VI, 1,71 | nu este contrară acestei sau acelei culturi ca şi cum, 83 VI, 1,73 | discursul teologic, un concept sau altul sau un fragment dintr-un 84 VI, 1,73 | teologic, un concept sau altul sau un fragment dintr-un sistem 85 VI, 2,76 | fără contribuţia, directă sau indirectă, a credinţei creştine.~ 86 VI, 2,76 | legată de sensul vieţii sau, mai direct, la întrebarea 87 VI, 2,77 | indica o supunere servilă sau un rol pur funcţional al 88 VI, 2,77 | Magisteriului şi a discernământului său, după cum am prezentat mai 89 VI, 2,79 | exigenţe pe care teologia - sau mai bine zis, mai înainte 90 VI, 2,79 | erija în valoare absolută sau exclusivă. Adevărul revelat, 91 VII, 1,80 | şi nemurirea sufletului său. De vreme ce lumea creată 92 VII, 1,80 | existenţei şi revelează răspunsul său îndreptând omul către Isus 93 VII, 1,81 | care îşi dispută răspunsul sau diferitele moduri de a vedea 94 VII, 1,81 | scepticism şi de indiferenţă sau în diversele expresii ale 95 VII, 1,82 | sunt funcţionale, formale sau utile - ale realului, ci 96 VII, 1,82 | realului, ci spre adevărul său total şi definitiv, adică 97 VII, 1,82 | mod radical fenomenistă sau relativistă ar fi inadecvată 98 VII, 1,83 | despre o şcoală specifică sau despre un curent istoric 99 VII, 1,84 | conţinuturile credinţei sau să-i nege validitatea universală, 100 VII, 1,86 | ce poate fi în ea greşit sau inadecvat. O formă extremă 101 VII, 1,87 | fie inserată în contextul său istoric şi cultural. Teza 102 VII, 1,87 | şi de cultură, adevărul sau eroarea exprimate în ele 103 VII, 1,88 | din domeniul iraţionalului sau al imaginarului. Nu mai 104 VII, 1,89 | la reflecţiile teoretice sau la aprecierile întemeiate 105 VII, 1,89 | posibilitatea de a fi admis sau nu a unui comportament anume 106 VII, 1,90 | pentru a-l conduce progresiv sau la o distructivă voinţă 107 VII, 1,90 | distructivă voinţă de putere sau la disperarea singurătăţii. 108 VII, 1,90 | şi libertatea, de fapt, sau se unesc împreună sau împreună 109 VII, 1,90 | fapt, sau se unesc împreună sau împreună pier într-un mod 110 VII, 1,91 | controlul deplin al destinului său.~ 111 VII, 2,92 | Conciliul Vatican II, la timpul său, i l-a încredinţat: reînnoirea 112 VII, 2,92 | Dumnezeul cel viu şi planul său de mântuire revelat în Isus 113 VII, 2,93 | sale şi asupra drumului său în consecinţă către patimă 114 VII, 2,94 | simple evenimente istorice sau la revelarea unor fapte 115 VII, 2,95 | adresează unui singur popor sau unei singure epoci. La fel, 116 VII, 2,95 | condiţionări.~Cu limbajul său istoric şi limitat, omul 117 VII, 2,96(113)| că formulele dogmatice (sau vreo categorie a lor) nu 118 VII, 2,97 | înţelegerea adevărului revelat, sau elaborarea înţelegerii credinţei ( 119 VII, 2,97 | obişnuieşte a se spune azi, sau o ecleziologie, elaborată 120 VII, 2,98 | realitatea sa originară, sau un act al inteligenţei persoanei, 121 VII, 2,98 | este confruntat cu adevărul său, diferit de adevărul altora".(116)~ 122 VII, 2,99 | care culminează în misterul său pascal: numai în Cristos, 123 Conclu, 0,100 | care ea se expune când uită sau refuză adevărurile Revelaţiei. 124 Conclu, 0,101 | teologiei de a recupera raportul său autentic cu filozofia, simt 125 Conclu, 0,104 | ecologică, la problema păcii sau la convieţuirea raselor 126 Conclu, 0,105 | fie aceasta în sintonie sau, dimpotrivă, în opoziţie 127 Conclu, 0,106 | universului în ansamblul său şi a varietăţii incredibil 128 Conclu, 0,106 | realitate limitată a lumii sau a omului, nu se termină