Chapter,Paragraph,Number

  1 Intro,  0,1        |      Orient cât şi în Occident, se poate identifica un drum care,
  2 Intro,  0,2        |           nu este străină, nici nu poate să fie, de acest drum de
  3 Intro,  0,3        |            până în zilele noastre, poate fi verificată chiar şi în
  4 Intro,  0,4        |      coerentă.~În sensul acesta se poate recunoaşte, în ciuda schimbării
  5 Intro,  0,4        |           de cunoştinţe în care se poate recunoaşte un fel de patrimoniu
  6 Intro,  0,4        |       logic şi deontologic, atunci poate să fie numită o dreaptă
  7 Intro,  0,5        |          în ceea ce o priveşte, nu poate decât să aprecieze angajamentul
  8 Intro,  0,6        |           credinţa. De fapt, nu se poate nega că perioada aceasta
  9  I,  1,9           |          care raţiunea naturală le poate înţelege, ni se propune
 10  I,  2,13          |         este trimisă şi de care nu poate face abstracţie fără ca
 11  I,  2,14          |          referinţă de care omul nu poate să facă abstracţie, dacă
 12  I,  2,14          |       Dumnezeu pe care mintea nu-l poate epuiza, ci numai accepta
 13  I,  2,14          |          numai acela decât care nu poate fi gândit ceva mai mare (
 14  I,  2,14          |           eşti ceva mai mare decât poate fi gândit (quiddam maius
 15 II,  1,16          |        omul cu lumina raţiunii îşi poate găsi drumul, dar îl poate
 16 II,  1,16          |          poate găsi drumul, dar îl poate străbate mai iute, fără
 17 II,  1,17          |           experienţa limitei ce nu poate fi depăşită, suspină către
 18 II,  1,18          |            un astfel de drum nu se poate merge cu mândria celui care
 19 II,  1,19          |       raţionând asupra naturii, se poate ridica la Creator: "Din
 20 II,  1,19          |       specifice raţiunii umane, se poate ajunge la cunoaşterea Creatorului.
 21 II,  1,20          |            fapt, ceea ce ea atinge poate fi adevărat, dar dobândeşte
 22 II,  2,21          |       biblic a descoperit că nu se poate înţelege decât ca "fiinţă
 23 II,  2,22          |          senzoriale, din moment ce poate să reflecteze asupra ei
 24 II,  2,22          |   argumentând cu datele simţurilor poate să şi ajungă la cauza care
 25 II,  2,23          |          reuşeşte să înţeleagă cum poate moartea să fie izvor de
 26 II,  2,23          |       despre Dumnezeu. Raţiunea nu poate goli taina iubirii pe care
 27 II,  2,23          |    reprezintă Crucea şi tot Crucea poate da raţiunii ultimul răspuns
 28 II,  2,23          |     raţiunea noastră şi ce avantaj poate trage din ea dacă i se încredinţează!
 29 II,  2,23          |             ajutată de credinţă se poate deschide spre acceptarea
 30 II,  2,23          |            stâncă împotriva căruia poate să naufragieze, dar dincolo
 31 II,  2,23          |   naufragieze, dar dincolo de care poate da în oceanul nemărginit
 32 III,  1,24         |           pe care omul, dacă vrea, poate să-l străbată; el porneşte
 33 III,  1,25         |            iese în cale. Nimeni nu poate fi cu sinceritate indiferent
 34 III,  1,25         |          respinge; în schimb, dacă poate să se asigure de adevăr,
 35 III,  1,25         |            vârsta maturităţii când poate să aibă discernământ, prin
 36 III,  1,26         |           este aceea a sensului nu poate fi ocolită.(26) La toate
 37 III,  1,27         |                      27. Nimeni nu poate ocoli întrebările acestea,
 38 III,  2,28         |            nelinişte. Aşadar, omul poate fi definit drept acela care
 39 III,  2,29         |       înrădăcinată în natura umană poate fi cu totul inutilă şi zadarnică.
 40 III,  2,29         |         putea ajunge la un răspuns poate să-l împingă să facă primul
 41 III,  2,30         |                          30. Acum, poate fi util să facem o referinţă
 42 III,  2,32         |            şi nimeni şi nimic nu-i poate smulge această certitudine.
 43 III,  2,33         |             33. În felul acesta se poate vedea că termenii problemei
 44 III,  2,33         |          este o căutare care nu se poate termina decât numai în absolut.(28)
 45 III,  2,33(28)     |              Ce este omul şi la ce poate să fie folositor? Care este
 46 III,  2,33(28)     |           a căuta liber soluţia ce poate oferi un sens întreg vieţii.
 47 III,  2,34         |      cunoască" (cf. Fap 17,23), se poate găsi numai prin mijlocirea
 48 III,  2,35         |        această dublă accepţiune se poate preciza relaţia justă a
 49 IV,  1,38          |             fiecare din aceste căi poate fi străbătută, cu condiţia
 50 IV,  1,39          |      istoria acestei dezvoltări se poate, oricum, verifica asumarea
 51 IV,  1,42          |           părere că lucrul care nu poate fi înţeles de cel care cercetează
 52 IV,  1,42          |     certitudine că există, deşi nu poate pătrunde cu intelectul modul
 53 IV,  1,42          |        însăşi, despre care omul nu poate şti nimic, sau abia dacă
 54 IV,  2,43          |      obiect propriu al filozofiei, poate contribui la înţelegerea
 55 IV,  2,44          |           Aşadar, pe bună dreptate poate fi definit "apostolul adevărului".(52)
 56 IV,  3,48          |            istorie. Şi tema morţii poate deveni un apel sever, pentru
 57  V,  1,49          |      statutul" ei "constitutiv" nu poate să nu respecte şi exigenţele
 58  V,  1,50          |            Magisteriul ecleziastic poate şi trebuie să exercite cu
 59  V,  1,50          |           într-un sistem filozofic poate rezulta incompatibil cu
 60  V,  1,51          |           istorică a filozofiei nu poate să pretindă în mod legitim
 61  V,  1,51          |            cu atât mai problematic poate rezulta uneori discernământul,
 62  V,  1,53          |         care cunoaşterea raţională poate şi trebuie să-l dea în cunoaşterea
 63  V,  1,53          |         deasupra raţiunii, aici nu poate să existe niciodată o adevărată
 64  V,  1,54          |                 De asemenea, nu se poate uita importanţa pe care
 65  V,  1,54          |      contribuţie preţioasă care nu poate fi uitată.~
 66  V,  1,55(72)      |           le revelează, care nu se poate înşela nici înşela": Constituţia
 67  V,  2,61          |  praeparatio fidei. În fine, nu se poate uita interesul descoperit
 68  V,  2,62          |    caracter fundamental şi care nu poate fi eliminat din structura
 69 VI,  1,64          |         unor sarcini specifice, nu poate să ocolească raportarea
 70 VI,  1,67          |     introductivă în credinţă, care poate duce la acceptarea revelaţiei,
 71 VI,  1,67          |           raţiune, cu siguranţă nu poate să facă abstracţie de ea;
 72 VI,  1,68          |            68. Teologia morală are poate o nevoie şi mai mare de
 73 VI,  1,69          |                    69. Probabil se poate obiecta că în situaţia actuală
 74 VI,  1,69          |       oamenilor, ci numai adevărul poate fi de ajutor teologiei.~
 75 VI,  1,70          |        patrimoniu din care fiecare poate să ia în mod liber. Aparţinând
 76 VI,  1,70          |            profundă încât Biserica poate să spună cu sfântul Paul: "
 77 VI,  1,71          |        spre o împlinire. Aşadar se poate spune că în sine cultura
 78 VI,  1,71          |         lucru este că o cultură nu poate niciodată să devină criteriu
 79 VI,  1,72          |            a ajuns mai înainte, nu poate să lase deoparte ceea ce
 80 VI,  2,76          |             Mai aproape de noi, se poate menţiona descoperirea importanţei
 81 VI,  2,76          |         domenii ale adevărului. Se poate spune că, fără această influenţă
 82 VI,  2,79          |      proprii; adevărul, totuşi, nu poate fi decât unul singur. Revelaţia,
 83 VI,  2,79          |             cu conştiinţa că nu se poate erija în valoare absolută
 84 VII,  1,80         |          care ne spune că ea nu se poate reduce la o oarecare deficienţă
 85 VII,  1,82         |     limitează doar la fenomene, ci poate atinge, cu adevărată certitudine,
 86 VII,  1,82         |        realitatea obiectivă. Nu se poate spune că tradiţia catolică
 87 VII,  1,83         |        fenomen la fundament. Nu se poate să ne oprim doar la experienţă;
 88 VII,  1,84         | Interpretarea acestui Cuvânt nu ne poate trimite doar de la o interpretare
 89 VII,  1,86         |            unei gândiri de ceea ce poate fi în ea greşit sau inadecvat.
 90 VII,  1,87         |       epocă, susţine istoricistul, poate să nu mai fie într-o alta.
 91 VII,  1,88         |           ceea ce în mod tehnic se poate face devine prin faptul
 92 VII,  1,90         |     identităţii sale însăşi. Nu se poate lăsa deoparte, de fapt,
 93 VII,  1,91         |            în calitate de demiurg, poate să ajungă singur să-şi asigure
 94 VII,  2,95         |           aşadar întrebarea cum se poate concilia caracterul absolut
 95 VII,  2,95         |           istoric şi limitat, omul poate exprima adevărul care transcende
 96 VII,  2,95         |  lingvistic. Adevărul, de fapt, nu poate fi limitat niciodată la
 97 VII,  2,96(112)    |           Este clar că Biserica nu poate fi legată de nici un sistem
 98 VII,  2,99         |               Reflecţia filozofică poate contribui mult la clarificarea
 99 VII,  2,99         |      diferitele curente filozofice poate să exprime, deci, o fecunditate
100 Conclu,  0,101(123)|                          Nimeni nu poate să facă teologie ca şi cum
101 Conclu,  0,104     |          dă cuvântul lui Dumnezeu, poate dezvolta o reflecţie care
102 Conclu,  0,107     |         stăpân absolut pe sine, că poate să hotărască în mod autonom
103 Conclu,  0,108     |  reflecţiei pe care am făcut-o. Se poate întrevedea, de fapt, o profundă