Chapter,Paragraph,Number

  1 Intro,  0,1    |            pentru el tot mai urgentă.~Ceea ce se pune ca obiect al
  2 Intro,  0,5    |                       5. Biserica, în ceea ce o priveşte, nu poate
  3 Intro,  0,6    |         cercetări răbdătoare asupra a ceea ce merită să fie trăit.
  4  I,  1,11      |             anticipăm încă de pe acum ceea ce va fi împlinirea timpului (
  5  I,  1,12      |       omenirii. El ajunge la noi prin ceea ce nouă ne este mai familiar
  6  I,  2,13      |         deplin şi integral adevărul a ceea ce este revelat, pentru
  7  I,  2,13      |         refuzul de a se deschide spre ceea ce permite realizarea de
  8  I,  2,13      |          confirmă, dincolo de natură. Ceea ce apare este un semn: ascunde
  9  I,  2,14      |            când nu vede că a împlinit ceea ce era în puterea sa, fără
 10  I,  2,14      |              tocmai am putut cuprinde ceea ce căutam, alteori ascuţimea
 11  I,  2,14      |             ceva mai mare decât tine: ceea ce e cu neputinţă".(20)~
 12 II,  1,16      |             ales cărţile sapienţiale. Ceea ce ne impresionează în lectura,
 13 II,  1,16      |           aceea a credinţei. Lumea şi ceea ce se întâmplă în ea, ca
 14 II,  1,18      |             cerceta în profunzime tot ceea ce raţiunea căuta să atingă
 15 II,  1,20      |              supraapreciată. De fapt, ceea ce ea atinge poate fi adevărat,
 16 II,  2,21      |          întotdeauna şi oriunde, spre ceea ce este frumos, bun şi adevărat.~
 17 II,  2,22      |              hotărască de unul singur ceea ce era bine şi ceea ce era
 18 II,  2,22      |            singur ceea ce era bine şi ceea ce era rău, dar trebuia
 19 II,  2,23      |              emfază apostolul. Pentru ceea ce vrea să facă Dumnezeu
 20 II,  2,23      |            radicale: "Dumnezeu a ales ceea ce era fără minte pe lume,
 21 II,  2,23      |               pe cei înţelepţi (...); ceea ce era de jos pe lume, şi
 22 II,  2,23      |       planului său de mântuire tocmai ceea ce raţiunea consideră "nebunie"
 23 II,  2,23      |             exprime: "Dumnezeu a ales ceea ce în lume (...) nu sunt,
 24 II,  2,23      |           Cuvântul Înţelepciunii este ceea ce sfântul Paul pune drept
 25 III,  1,25     |    interesează de adevărul real a tot ceea ce îi iese în cale. Nimeni
 26 III,  1,25     |             propriile mijloace, între ceea ce este adevărat şi ceea
 27 III,  1,25     |              ceea ce este adevărat şi ceea ce este fals, formându-şi
 28 III,  1,27     |             se prezintă ca universal. Ceea ce este adevărat, trebuie
 29 III,  2,29     |            Omul nu ar începe să caute ceea ce ar ignora în mod total
 30 III,  2,32     |         adevărul însuşi al persoanei: ceea ce este ea şi ceea ce arată
 31 III,  2,32     |         persoanei: ceea ce este ea şi ceea ce arată din intimitatea
 32 III,  2,32     |             vorbeşte fiecăruia despre ceea ce el în adânc percepe deja
 33 III,  2,32     |              profundă, deoarece spune ceea ce noi deja simţim şi face
 34 III,  2,32     |           deja simţim şi face evident ceea ce noi am vrea să găsim
 35 III,  2,33     |               filozofare dreaptă.~Din ceea ce am spus până aici, rezultă
 36 III,  2,33     |            pentru ca să poată împlini ceea ce experimentează ca dorinţă
 37 III,  2,34     |               Tatăl (cf. In 1,14.18). Ceea ce raţiunea umană caută "
 38 III,  2,34     |      mijlocirea lui Cristos: de fapt, ceea ce se revelează în el este "
 39 IV,  1,36      |     conştiinţa critică în legătură cu ceea ce era crezut. Prima care
 40 IV,  1,39      |       Revelaţiei creştine, în schimb, ceea ce mai înainte indica o
 41 IV,  1,39      |   transformări profunde, îndeosebi în ceea ce priveşte concepte ca
 42 IV,  1,40      |               de înşelăciune, să cred ceea ce nu se demonstra, ori
 43 IV,  1,41      |         scoată la lumină în întregime ceea ce încă mai părea implicit
 44 IV,  1,42      |             exprime o judecată asupra ceea ce ne spune credinţa; nu
 45 IV,  1,42      |             la o anumită înţelegere a ceea ce conţine credinţa. Sfântul
 46 IV,  1,42      |              să se pună în căutarea a ceea ce iubeşte: cu cât iubeşte
 47 IV,  1,42      |             mai mult de iubire pentru ceea ce cunoaşte, trebuind totuşi
 48 IV,  1,42      |         admită că nu a făcut încă tot ceea ce ar fi în dorinţa sa: "
 49 IV,  1,42      |             este mereu mai mare decât ceea ce cuprinde. Însă în punctul
 50 IV,  1,42      |            neînţeles, inefabil, decât ceea ce se află deasupra tuturora?
 51 IV,  1,42      |             înţelepciune supremă ştie ceea ce face [...], cine să explice
 52 IV,  1,42      |               sale, admite ca necesar ceea ce prezintă credinţa.~
 53 IV,  3,45      |           acesteia.~În cele din urmă, ceea ce gândirea patristică şi
 54 IV,  3,47      |              fie tot mai ameninţat de ceea ce produce, adică de rezultatul
 55 IV,  3,48      |                                   48. Ceea ce iese la suprafaţă din
 56  V,  1,50      |               are datoria de a indica ceea ce într-un sistem filozofic
 57  V,  1,51      |               propunere filozofică, a ceea ce, din punctul de vedere
 58  V,  1,51      |               valid şi rodnic faţă de ceea ce, în schimb, prezintă
 59  V,  1,52      |           atribuiau raţiunii naturale ceea ce este cognoscibil numai
 60  V,  1,54      | discernământul în materie filozofică. Ceea ce au adus veneraţii mei
 61  V,  1,56      |           rişte cu plăcere pentru tot ceea ce este frumos, bun şi adevărat.
 62  V,  2,60      |             la studiile teologice. În ceea ce mă priveşte, de mai multe
 63 VI,  1,65      |              ea intră în stăpânirea a ceea ce conţine Revelaţia aşa
 64 VI,  1,65      |             reflecţia speculativă.~În ceea ce priveşte pregătirea la
 65 VI,  1,66      |                                66. În ceea ce priveşte intellectus
 66 VI,  1,67      |              adevărat chiar şi despre ceea ce depăşeşte orice experienţă
 67 VI,  1,67(90)  |            care vrea să i-l dea şi la ceea ce îl aşteaptă după moarte,
 68 VI,  1,69      |          schimb rodnic între culturi. Ceea ce vreau să subliniez este
 69 VI,  1,69      |            viaţă, fie în culturi, "nu ceea ce gândesc oamenii, dar
 70 VI,  1,71      |                favorizând progresul a ceea ce în ea este implicit spre
 71 VI,  1,71      |                ar voi să o priveze de ceea ce îi aparţine şi ar obliga-o
 72 VI,  1,72      |             nu poate să lase deoparte ceea ce a acumulat din inculturarea
 73 VI,  1,72      |              trebuie să se închidă în ceea ce o diferenţiază şi să
 74 VI,  1,72      |             sa faţă de alte tradiţii, ceea ce ar fi contrar naturii
 75 VI,  1,72      |             însăşi a spiritului uman.~Ceea ce s-a spus aici despre
 76 VI,  2,77      |              credinţei. Filozoful, în ceea ce-l priveşte, dacă ar exclude
 77 VI,  2,79      |       autonomia ei legitimă; însă, în ceea ce-o priveşte, raţiunea
 78 VII,  1,80     |          conţine indicaţii precise în ceea ce priveşte fiinţa sa, libertatea
 79 VII,  1,80     |               textului sacru; oricum, ceea ce se evidenţiază este refuzul
 80 VII,  1,82     |             de perfecţionabilă mereu. Ceea ce s-a spus este valabil
 81 VII,  1,83     |            face referinţe continue la ceea ce depăşeşte experienţa
 82 VII,  1,84     |          traversează timpul nostru în ceea ce priveşte puterea raţiunii?
 83 VII,  1,84     |             umane despre el şi despre ceea ce probabil el gândeşte
 84 VII,  1,85     |         Tocmai de aceea, însuşindu-mi ceea ce suveranii pontifi de
 85 VII,  1,85     |             nu încetează să înveţe şi ceea ce însuşi Conciliul Vatican
 86 VII,  1,85     |          rădăcinilor în tradiţie este ceea ce ne permite, astăzi, de
 87 VII,  1,86     |              adevăr a unei gândiri de ceea ce poate fi în ea greşit
 88 VII,  1,87     |      validitatea perenă a adevărului. Ceea ce era adevărat într-o epocă,
 89 VII,  1,87     |           modernism, deoarece preferă ceea ce este actual în locul
 90 VII,  1,88     |             constatăm, din păcate, că ceea ce ţine de întrebarea privitoare
 91 VII,  1,88     |               accepte ideea după care ceea ce în mod tehnic se poate
 92 VII,  1,90(106)|               care eliberează omul de ceea ce limitează, micşorează
 93 VII,  1,91     |               de factori noi, care în ceea ce priveşte extensiunea
 94 VII,  1,91     |             pentru că judecata despre ceea ce este calificat ca "post-modern"
 95 VII,  1,91     |              a sensului, sub semnul a ceea ce este provizoriu şi trecător.
 96 VII,  2,92     |           actuale ale teologiei, este ceea ce doresc să arăt acum.~
 97 VII,  2,92(109)|               întreg, cu referinţă la ceea ce apostolii pentru moment
 98 VII,  2,92(109)|           scandalum Crucis, şi de tot ceea ce Cristos a făcut şi a
 99 VII,  2,92(109)|            credinţă şi prin credinţă: ceea ce este lucrarea Spiritului
100 VII,  2,94     |               limitele limbajului.~În ceea ce priveşte textele biblice,
101 VII,  2,98     |            analoage se pot face şi în ceea ce priveşte teologia morală.
102 VII,  2,99     |           este imposibil de realizat. Ceea ce se comunică în cateheză,
103 Conclu,  0,104 |             Conciliul Vatican II: "În ceea ce ne priveşte, dorinţa