Chapter,Paragraph,Number

 1 Intro,  0,1    |     Aristotel. Sunt întrebări care au izvorul lor comun în căutarea
 2 Intro,  0,3    |         răspunsurile, pe măsură ce au fost date, se integrează
 3 Intro,  0,4    |            ajuns la rezultate care au dus la elaborarea unor adevărate
 4 Intro,  0,5    |           profund. În felul acesta au fost construite sisteme
 5 Intro,  0,5    |          de gândire complexe, care au dat roadele lor în diferite
 6 Intro,  0,5    |        condiţionările.~Din aceasta au derivat diferite forme de
 7 Intro,  0,5    | agnosticism şi de relativism, care au făcut ca cercetarea filozofică
 8 Intro,  0,5    |  scepticism general. Apoi, recent, au căpătat importanţă diverse
 9 Intro,  0,5    |            Dumnezeu. Drept urmare, au apărut în omul contemporan,
10  I,  1,10      |       asupra lui Isus revelatorul, au ilustrat caracterul mântuitor
11  I,  1,10      |         lui Dumnezeu în istorie şi au exprimat natura acesteia
12  I,  1,12      |            Dar, prin Cristos, toţi au acces la Tatăl; prin moartea
13 II,  2,22      |      neascultarea lor originară ei au implicat pe orice bărbat
14 II,  2,22      |    oamenilor, din cauza păcatului, au devenit "zadarnice" şi raţionamentele
15 III,  1,24     |          al inteligenţei creatoare au devenit canale prin care
16 III,  1,25     |            câmpul ştiinţelor, care au dus în ultimele secole la
17 III,  1,27     |      decursul secolelor, filozofii au căutat să descopere şi să
18 III,  2,29     |            de răspunsurile la care au ajuns atâţia alţii. Cu siguranţă,
19 III,  2,30     |          într-o anumită măsură îşi au rădăcinile lor şi în filozofie.
20 III,  2,34     |         Cuvântul veşnic, prin care au fost făcute toate, şi este
21 IV,  1,36      |            care încă de la început au opus miturilor şi cultelor
22 IV,  1,36      |             prin ei, a universului au aflat prima lor formulare
23 IV,  1,36      |    mulţumit cu miturile antice, ci au voit să ajungă să dea un
24 IV,  1,36      |          divinitate. Superstiţiile au fost recunoscute ca atare
25 IV,  1,36      |            bază părinţii Bisericii au deschis un dialog rodnic
26 IV,  1,40      |       Augustin le reproşa că, deşi au cunoscut scopul către care
27 IV,  1,40      |            către care se îndrepta, au ignorat totuşi calea care
28 IV,  1,41      |                         41. Aşadar au fost diferite forme prin
29 IV,  1,41      |         din Orient şi din Occident au intrat în raport cu şcolile
30 IV,  1,41      |       Lucrul acesta nu înseamnă că au identificat conţinutul mesajului
31 IV,  1,41      |      Întrebarea lui Tertulian: "Ce au în comun Atena şi Ierusalimul?
32 IV,  1,41      |           Atena şi Ierusalimul? Ce au în comun Academia şi Biserica?"(40),
33 IV,  1,41      |           în categorii filozofice. Au făcut mult mai mult. De
34 IV,  1,41      |            mult mai mult. De fapt, au reuşit să scoată la lumină
35 IV,  1,41      |    noutatea înfăptuită de părinţi. Au acceptat în întregime raţiunea
36 IV,  1,41      |    deschisă către absolut şi în ea au altoit bogăţia care provenea
37 IV,  3,45      |         Mare şi sfântul Toma, deşi au menţinut o legătură organică
38 IV,  3,45      |       între teologie şi filozofie, au fost primii care au recunoscut
39 IV,  3,45      |     filozofie, au fost primii care au recunoscut autonomia necesară
40 IV,  3,45      |           de raţiunea însăşi. Unii au început să mărturisească
41 IV,  3,45      |          distrus de sistemele care au îmbrăţişat cauza unei cunoaşteri
42 IV,  3,46      |      reprezentanţi ai idealismului au căutat în diferite feluri
43 IV,  3,46      |          elaborate filozofic, care au prezentat credinţa ca periculoasă
44 IV,  3,46      |            plan politic şi social, au ajuns la sisteme totalitare
45 IV,  3,47      |       căutarea adevărului în sine, au asumat ca unic scop al lor
46 IV,  3,48      |          filozofică a acelora care au contribuit la mărirea distanţei
47 IV,  3,48      |           raţiunea cât şi credinţa au sărăcit şi au devenit slabe
48 IV,  3,48      |          şi credinţa au sărăcit şi au devenit slabe una în faţa
49  V,  1,50      |      ştiinţei filozofice, în plus, au apărut diferite şcoli de
50  V,  1,52      |      respectivă nu puţini catolici au simţit datoria de a opune
51  V,  1,52      |        eronate şi negative. Astfel au fost cenzurate în mod simetric:
52  V,  1,52      |     pozitive ale acestei dezbateri au fost formalizate în constituţia
53  V,  1,54      |          El preciza că aceste teze au fost elaborate şi se propuneau
54  V,  1,54      |            teologii catolici, care au datoria gravă de a apăra
55  V,  1,54      |        materie filozofică. Ceea ce au adus veneraţii mei predecesori
56  V,  1,55(72)  |            creştini nu numai că nu au dreptul de a apăra ca legitime
57  V,  1,55(72)  |         mai degrabă ca erori, care au doar o aparenţă înşelătoare
58  V,  1,55      |           metodologii hermeneutice au şi ele la bază o concepţie
59  V,  2,58      |          şi alţi autori scolastici au căpătat un nou elan. S-a
60  V,  2,58      |           studiilor istorice, care au avut drept consecinţă descoperirea
61  V,  2,58      |            şi numeroşi cercetători au introdus cu curaj tradiţia
62  V,  2,59      |            papei Leon al XIII-lea, au apărut nu puţini filozofi
63  V,  2,59      |          unei metodologii proprii, au produs lucrări filozofice
64  V,  2,59      |            şi de valoare durabilă. Au fost din aceia care au organizat
65  V,  2,59      |             Au fost din aceia care au organizat sinteze de un
66  V,  2,59      |          aşa înalt profil încât nu au nimic de invidiat din marile
67  V,  2,59      | idealismului; alţii care, în plus, au pus bazele epistemologice
68  V,  2,59      |           alţii care, de asemenea, au produs o filozofie care,
69  V,  2,59      |    transcendent; şi care, în fine, au încercat să conjuge exigenţele
70  V,  2,59      |         speculaţie filozofică care au înţeles să menţină vie marea
71  V,  2,60      |                Directivele acestea au fost afirmate cu tărie de
72  V,  2,61      |       directivele Magisteriului nu au fost întotdeauna luate în
73  V,  2,61      |       şcoli catolice, în anii care au urmat Conciliului Vatican
74 VI,  1,65      |          sistemele filozofice care au influenţat eventual atât
75 VI,  1,70      |           Popoarele păgâne după ce au ajuns la credinţă. În faţa
76 VI,  1,71      |            nou evenimentul la care au fost martori pelerinii prezenţi
77 VI,  2,75      |        concretizat în epocile care au precedat naşterea Răscumpărătorului
78 VI,  2,76      |          care în cercetarea lor nu au voit să contrazică credinţa.
79 VI,  2,76      |           ca Pascal şi Kierkegaard au înfierat-o. Prin umilinţă,
80 VI,  2,76      |       reflecţia filozofică pe care au înfăptuit-o filozofii moderni.
81 VI,  2,76      |          conţinuturi, filozofii nu au devenit teologi, deoarece
82 VI,  2,76      |       devenit teologi, deoarece nu au căutat să înţeleagă şi să
83 VI,  2,76      |           pornind de la Revelaţie. Au continuat să lucreze pe
84 VI,  2,76      |         din aceste secole din urmă au părăsit ortodoxia creştină.~
85 VI,  2,77      |            că filozofii necreştine au fost asumate de părinţii
86 VI,  2,78      |      raţiunii şi puterea credinţei au aflat sinteza cea mai înaltă
87 VII,  1,80     |    densitate filozofică. Creştinii au luat act în mod progresiv
88 VII,  1,80     |            că viaţa umană şi lumea au un sens şi sunt îndreptate
89 VII,  1,82     |        Autorii inspiraţi, de fapt, au înţeles să formuleze afirmaţii
90 VII,  1,84     |        seamă dezvoltarea pe care o au astăzi ştiinţele hermeneutice
91 VII,  1,86     |          şi al contextului în care au apărut ajută la depăşirea
92 VII,  1,88     |           tehnologiei contemporane au contribuit la răspândirea
93 VII,  1,91     |       secolul trecut, reacţii care au dus la o radicală punere
94 VII,  1,91     |     indiscutabile. În felul acesta au luat naştere curente iraţionaliste,
95 VII,  2,96(112)|          printr-un consens general au fost compuşi de-a lungul
96 VII,  2,96     |           diferite de cele în care au fost gândite şi elaborate.
97 VII,  2,99     |   teologice şi rezultatele la care au ajuns diferitele curente
98 Conclu,  0,104 |           nimeni: nici pe cei care au cultul înaltelor valori