Chapter,Paragraph,Number

 501 VI,  2,79          |                 legitimă; însă, în ceea ce-o priveşte, raţiunea nu va
 502 III,  2,33(28)     |          existenţă. În special, când de ce-ul lucrurilor este cercetat
 503 VII,  2,93         |               care se dăruieşte fără să ceară ceva în schimb. În perspectiva
 504 III,  2,31         |                  cine ar fi în stare să cearnă critic numeroasele rezultate
 505 Intro,  0,5        |                 legitimă a poziţiilor a cedat locul unui pluralism nediferenţiat,
 506 III,  2,29         |               va găsi un răspuns, şi nu cedează în faţa insucceselor. El
 507  I,  2,14          |              sărmanul de mine, unul din ceilalţi fii sărmani ai Evei, îndepărtaţi
 508 VII,  2,97         |             tradiţii filozofice, şi ale celei mai recente, evitând să
 509 IV,  1,41          |               fost supusă de fascinaţia celeilalte; ea a avut loc în intimitatea
 510 IV,  2,43          |             ocazia celui de-al şaptelea centenar de la moartea doctorului
 511 IV,  2,43          |            culturii universale. Punctul central şi aproape miezul soluţiei
 512 VI,  2,76          |          filozofie evenimentul istoric, centru al Revelaţiei creştine.
 513  V,  1,52          |                negative. Astfel au fost cenzurate în mod simetric: pe de o
 514 IV,  3,47          |              cel puţin parţial, într-un cerc consecvent şi indirect al
 515 III,  2,33(28)     |                de ce-ul lucrurilor este cercetat în integralitatea căutării
 516 II,  2,21          |               că Dumnezeu l-a creat ca "cercetător" (cf. Qoh 1,13), a cărui
 517  V,  2,58          |               progrese mari şi numeroşi cercetători au introdus cu curaj tradiţia
 518 II,  2,23          |             înţelepciunii revelate rupe cercul schemelor noastre obişnuite
 519 IV,  1,38          |                la convertirea inimii şi cererea Botezului. Dar lucrul acesta
 520 VII,  1,91         |                distrugătoare a oricărei certitudini, ignorând distincţiile necesare,
 521 IV,  1,42          |               cuvinte, totuşi siguranţa certitudinii lor nu este deloc modificată.
 522 VII,  1,91         |             dintre ele, de fapt, timpul certitudinilor ar fi în mod iremediabil
 523 III,  1,24         |        pornească în vestirea kerigmei: "Cetăţeni atenieni - spuse - văd că
 524  I,  1,10          |               cf. Bar 3,38), pentru a-i chema şi a-i primi la împărtăşire
 525 VI,  1,71          |               şi, în acelaşi timp, este chemare la adevărul întreg. În întâlnirea
 526 VI,  2,76          |                ar fi posibilitatea unei chemări supranaturale a omului şi
 527  I,  2,13          |                 şi îi descoperă măreţia chemării proprii",(18)( care este
 528 III,  1,26         |             pentru ca să înţelegem că o chestiune aşa de dramatică cum este
 529 III,  2,29         |                 adevărului din domeniul chestiunilor definitive. Setea de adevăr
 530 VI,  1,72          |          moştenirea marilor culturi ale Chinei, Japoniei şi a altor ţări
 531 III,  2            |                              Diferitele chipuri ale adevărului uman~
 532 VII,  2,92(109)    |                1,1). De fapt, mysterium Christi în globalitatea sa cere
 533 II,  1,19          |              puterea elementelor (...), ciclul anilor şi poziţia aştrilor,
 534 IV,  1,37          |                  Vedeţi să nu vă înşele cineva cu filozofie şi momeală
 535 III,  1,24         |                 Pe acela pe care voi îl cinstiţi fără să-l cunoaşteţi, pe
 536 VI,  1,73          |           parcurgă. Din acest raport de circularitate cu cuvântul lui Dumnezeu
 537 VI,  1,73          |              filozofie va fi sub semnul circularităţii. Pentru teologie, punct
 538 VII,  2,95         |               stare să arate cum, de la circumstanţele istorice şi contingente
 539 VI,  1,71          |       ţinuturile Libiei, din apropierea Cirenei, precum şi romani în trecere,
 540  V,  1,53          |             prin afirmaţia solemnă deja citată: "există două ordine de
 541 VI,  1,74          |              care alte nume ar putea fi citate, nu intenţionez să confirm
 542 II,  1,19          |               carte a naturii", pe care citind-o, cu instrumentele specifice
 543 Conclu,  0,105     |           Bonaventura, care introducând cititorul în Itinerarium mentis in
 544 VII,  2,97         |               după modelul societăţilor civile, cu greu ar putea evita
 545 II,  1,16          |         Israelului, dar şi comoara unor civilizaţii şi culturi deja dispărute.
 546 VII,  2,99         |                 poate contribui mult la clarificarea raportului dintre adevăr
 547 VII,  2,96(113)    |               atunci când este mai mult clarificată şi mai bine înţeleasă. Credincioşii
 548 III,  2,33         |                 de o prietenie sinceră. Clima de suspiciune şi de neîncredere,
 549 III,  2,33(28)     |              existenţei, la fiecare din clipele sale, la etapele sale de
 550 IV,  2,43          |              sale; mai mult, a ştiut să coboare în profunzime şi să precizeze
 551  V,  1,52(57)      |                DS 459-460; SIXT V, Bula Coeli et terrae Creator (5 ianuarie
 552 II,  1,20          |                permite să ajungă în mod coerent la obiectul său de cunoaştere
 553 Intro,  0,6        |           naturală în capacităţile sale cognitive şi să oferim filozofiei
 554 VII,  2,96         |                 îşi menţin valoarea lor cognoscibilă universală şi, în consecinţă,
 555 VI,  1,67          |            faptului că există adevăruri cognoscibile în mod natural, şi deci
 556  V,  1,53          |               presupusă de Revelaţie, a cognoscibilităţii naturale a existenţei lui
 557 II,  1,19          |             studiul ştiinţelor naturale coincidea în mare parte cu ştiinţa
 558 Conclu,  0,104     |             lumina unei clare şi oneste colaborări a creştinilor cu credincioşii
 559 VII,  1,82(99)     |                I,16,1; SF. BONAVENTURA, Coll. in Hex., 3,8,1.~
 560 IV,  1,37          |                  când le atrage atenţia Colosenilor: "Vedeţi să nu vă înşele
 561 II,  2,23          |             Cristos răstignit şi înviat colţul de stâncă împotriva căruia
 562  V,  2,60(84)      |                   750-751. Cf. şi unele comentarii despre filozofia sfântului
 563 VII,  1,91         |                                  91. În comentariul liniilor de gândire amintite
 564 II,  1,16          |             credinţa Israelului, dar şi comoara unor civilizaţii şi culturi
 565 VI,  1,72          |             patrimoniu bogat elementele compatibile cu credinţa lor astfel încât
 566  V,  2,60          |              spes constituie aproape un compendiu de antropologie biblică,
 567 Conclu,  0,104     |              cere angajamentul atent şi competent al filozofilor credincioşi
 568  V,  1,55          |               teologul, în absenţa unei competenţe filozofice, se lasă condiţionat
 569 Intro,  0,6        |                      6. Sigură datorită competenţei care derivă din faptul că
 570 IV,  2,44          |               prezenţa altor două forme complementare ale înţelepciunii: cea filozofică,
 571 Intro,  0,3        |          într-un orizont ce evidenţiază complementaritatea diferitelor culturi în care
 572 III,  2,33         |                că termenii problemei se completează progresiv. Omul, prin natura
 573 Conclu,  0,106     |        însufleţite şi neînsufleţite, cu complexele lor structuri atomice şi
 574 VII,  1,83         |            revelat.~Dacă insist atât pe componenta metafizică, se datorează
 575 Conclu,  0,106     |       varietăţii incredibil de bogate a componentelor sale, însufleţite şi neînsufleţite,
 576 Conclu,  0,100     |             culturilor şi în orientarea comportamentelor personale şi sociale este
 577 III,  2,30         |          personală şi îşi reglementează comportamentul său. Aici ar trebui să se
 578 Conclu,  0,105     |               activitate profesorală să comporte o pregătire ştiinţifică
 579 IV,  1,42          |               neînţeles (rationabiliter comprehendit incomprehensibile esse)
 580 Conclu,  0,104     |         dezvolta o reflecţie care va fi comprehensibilă şi judicioasă şi pentru
 581 III,  2,29         |              abstracţie de aşa ceva, ar compromite existenţa. În fine, este
 582 VII,  2,96(112)    |                 consens general au fost compuşi de-a lungul multor secole
 583 VI,  1,66          |                 mod critic şi universal comunicabil. Fără aportul filozofiei,
 584 VI,  1,71          |             care le dezvoltă oamenii şi comunicărilor reciproce a modelelor de
 585 VII,  2,94         |              despre Dumnezeu, care este comunicată de Dumnezeu însuşi prin
 586 VII,  2,97         |             sale ontologice, cauzale şi comunicative. Ea găseşte puterea şi perenitatea
 587 VII,  2,94         |               autentic pe care vor să-l comunice textele, deşi în limitele
 588  V,  1,54          |               filozofiei marxiste şi al comunismului ateu.(67)~Ulterior, papa
 589  V,  2,61          |                 ale omului, pentru a-şi concentra atenţia asupra unor probleme
 590 Intro,  0,6        |                 continui acea reflecţie concentrând atenţia asupra însăşi temei
 591 Intro,  0,3        |         exercitat-o şi în felurile de a concepe existenţa din care trăieşte
 592 II,  1,16          |                 puţin bunul israelit nu concepea cunoaşterea prin parametrii
 593 VI,  1,73          |               în discursul teologic, un concept sau altul sau un fragment
 594 VI,  1,65          |           teologului nu numai să expună conceptele şi termenii prin care Biserica
 595  V,  1,51          |              sistemelor, a metodelor, a conceptelor şi argumentelor filozofice,
 596  V,  1,50          |               compatibilitatea sau nu a concepţiilor de fond, pe care le susţin
 597 VII,  2,92         |           mijloci apoi în ele, printr-o conceptualizare coerentă, conţinutul credinţei.
 598 VI,  2,76          |            situează chestiuni cum ar fi conceptul unui Dumnezeu personal,
 599 VII,  1,83         |        metafizica permite fundamentarea conceptului de demnitate a persoanei
 600 IV,  3,45          |                 patristică şi medievală concepuse şi actualizase ca o unitate
 601 VI,  1,70          |           venetici; dimpotrivă, sunteţi concetăţeni ai sfinţilor şi casnicii
 602 VII,  2,95         |                 întrebarea cum se poate concilia caracterul absolut şi universal
 603 VII,  2,96         |       conceptual folosit în definiţiile conciliare. Deja veneratul meu predecesor
 604 IV,  2,43          |              profetice, a fost acela al concilierii dintre caracterul secular
 605  I,  2,14          |               14. Învăţătura celor două Concilii din Vatican deschide un
 606 VII,  2,96(112)    |             numai că a fost folosită în Conciliile Ecumenice, dar a primit
 607  V,  2,62(87)      |         sollicitudo, Sesiunea a VIII-a: Conciliorum Oecumenicorum Decreta, 1991,
 608  V,  1,55(72)      |                 DS 3016. De aici trăgea concluzia practică: "Credincioşii
 609 III,  2,33         |                oferindu-i posibilitatea concretă de a vedea realizat scopul
 610  V,  2,57          |             filozofice, indicând şi căi concrete de urmat. În sensul acesta,
 611 VI,  2,75          |             punct de vedere istoric s-a concretizat în epocile care au precedat
 612  V,  1,55(72)      |                pe atât de autoritare, a condamnat deja eroarea aceasta, afirmând
 613  V,  1,55(72)      |           credinţei, mai ales dacă sunt condamnate de Biserică, dar sunt ţinuţi
 614 VII,  2,94         |                propriu prin admirabila "condescendenţă" ce oglindeşte logica Întrupării.(110)
 615 II,  2,21          |               Reflectând asupra acestei condiţii personale, omul biblic a
 616 II,  1,18          |               pentru a putea exprima în condiţiile cele mai bune propria natură.
 617 VI,  1,67(90)      |                                Căutarea condiţiilor în care omul îşi pune singur
 618 VII,  2,95         |               adevărului cu inevitabila condiţionare istorică şi culturală a
 619 VII,  2,95         |                 merge dincolo de aceste condiţionări.~Cu limbajul său istoric
 620  V,  1,55          |          competenţe filozofice, se lasă condiţionat în mod acritic de afirmaţii
 621 VII,  1,89         |       antropologia însăşi este puternic condiţionată, prin propunerea concepţii
 622  I,  2,13          |               Revelaţie. Ele servesc la conducerea mai în profunzime a căutării
 623 VII,  1,86         |               atent nici la coerenţa şi conexiunea lor sistematică nici la
 624 VI,  1,67          |                  Acestora, Revelaţia le conferă plinătate de sens, orientându-le
 625 IV,  1,40(38)      |                           SF. AUGUSTIN, Confesiuni VI,5,7: CCL 27,77-78.~
 626 III,  1,25(24)     |                                         Confessiones, X,23,33: CCL 27,173.~
 627 VI,  1,74          |               citate, nu intenţionez să confirm orice aspect al gândirii
 628 III,  2,30         |              evidenţe imediate sau sunt confirmate pe cale experimentală. Aceasta
 629 VI,  1,71          |               extrinseci care nu-i sunt conforme. Dimpotrivă, vestea pe care
 630 IV,  2,44          |                divină. Ea cunoaşte prin conformitatea cu natura lucrului, presupune
 631 Intro,  0,6        |               mă adresez vouă, veneraţi confraţi întru episcopat, cu care
 632 VI,  2,79          |                 punct de legătură şi de confruntare între gândirea filozofică
 633 VI,  1,74          |              avantaje considerabile din confruntarea cu datele credinţei. Un
 634 IV,  2,43          |                a dat-o la problema noii confruntări dintre raţiune şi credinţă
 635 VI,  1,70          |                  Procesul întâlnirii şi confruntării cu culturile este o experienţă
 636 VII,  2,98         |                pentru care fiecare este confruntat cu adevărul său, diferit
 637 Intro,  0,1        |               le găsim în scrierile lui Confucius şi Lao-Tze ca şi în predica
 638 IV,  1,37          |                viaţă, putea să fie uşor confundată cu o cunoaştere de tip superior,
 639 VII,  1,80         |            într-un raport reciproc fără confuzie.(97)~
 640 IV,  2,44          |                în limitele care îi sunt congenitale, de a cerceta realitatea;
 641 IV,  2,43(46)      |            participanţii la al IX - lea Congres Tomistic Internaţional (
 642  V,  2,60(84)      |               ai partecipanti dell'VIII Congresso Tomistico Internazionale
 643 VI,  1,67(90)      |        Scrisoare către participanţii la Congresul Internaţional de Teologie
 644  V,  2,59          |                 în fine, au încercat să conjuge exigenţele credinţei în
 645 IV,  2,44(48)      |             septem dona Spiritus Sancti connumeratur".~
 646 Conclu,  0,105     |           acelora care vor trebui să se consacre cercetării şi predării teologiei.
 647 VII,  1,89         |          întemeiate pe principii etice. Consecinţele practice care derivă din
 648 IV,  3,47          |             puţin parţial, într-un cerc consecvent şi indirect al efectelor
 649 VI,  1,74          |         filozofică care a tras avantaje considerabile din confruntarea cu datele
 650 III,  2,35         |            ştiinţa filozofică. De aceea considerăm în primul rând raporturile
 651 VII,  2,96         |                                     96. Consideraţia aceasta permite să întrevedem
 652  V,  1,55          |               exegeze mai ample care să consimtă accesul, împreună cu întreaga
 653  V,  1,52(56)      |                       Cf. SINODUL DE LA CONSTANTINOPOL, DS 403.~
 654  V,  2,61          |                 şi neplăcere trebuie să constat că nu puţini teologi împărtăşesc
 655 VII,  1,88         |                 adus în ele.~Trebuie să constatăm, din păcate, că ceea ce
 656 IV,  3,47          |                În lucrul acesta pare să constea actul principal al dramei
 657 IV,  3,46          |               Mai mult: unii dintre ei, conştienţi de posibilităţile sădite
 658  V,  1,49          |            conştientă de "statutul" ei "constitutiv" nu poate să nu respecte
 659 VII,  1,81         |                care este religiozitatea constitutivă a oricărei persoane. O filozofie
 660  V,  1,51          |              raţiunii, cu limitele sale constitutive şi istorice, cu atât mai
 661 Intro,  0,6        |               mai ales când se verifică constrângerea de a constata caracterul
 662  V,  2,62          |                 importanţa unei armonii constructive între ştiinţa filozofică
 663 II,  2,23          |                 încercare a minţii de a construi în baza unor argumentări
 664 Intro,  0,6        |                unui temei pe care să se construiască existenţa personală şi socială
 665 Conclu,  0,107     |                 se introduce în adevăr, construindu-şi locuinţa proprie la umbra
 666 Intro,  0,5        |                 În felul acesta au fost construite sisteme de gândire complexe,
 667 VII,  1,91         |               afective ale cunoaşterii, contactul existenţial cu analiza libertăţii.
 668 VII,  1,90         |                mod inevitabil pierderea contactului cu adevărul obiectiv şi,
 669 IV,  2,43          |     intelectuală a celui care nu admite contaminarea creştinismului cu filozofia
 670 VII,  1,89         |               despre democraţie care nu contemplă referinţa la fundamentele
 671  I,  2,15          |           bucuria deplină şi durabilă a contemplării lui Dumnezeu Unul şi Întreit.~
 672 II,  2,23          |            Vorbind limbajul filozofilor contemporani lui, Paul ajunge la culmea
 673 IV,  3,46          |                exercite atracţia asupra contemporanilor noştri. Cei care o urmează
 674 VII,  1,91         |         ignorând distincţiile necesare, contestă şi certitudinile credinţei.~
 675 VII,  1,86         |           limbajului lor specific şi al contextului în care au apărut ajută
 676 VII,  2,95         |              circumstanţele istorice şi contingente în care textele s-au maturizat,
 677 III,  1,24         |                 de a se înălţa deasupra contingentului pentru a merge spre infinit.~
 678 VI,  1,74          |            găsească astăzi şi în viitor continuatorii şi cultivatorii săi spre
 679 Intro,  0,6        |           prezenta scrisoare, doresc să continui acea reflecţie concentrând
 680  I,  1,10          |         lucrările şi luminează misterul conţinut în ele. Însă profunzimea
 681  V,  1,52          |                 şi credinţă. Învăţătura conţinută în acel text a caracterizat
 682 VI,  1,69          |                 caracterul universal al conţinutului credinţei. În plus, nu trebuie
 683 Intro,  0,4        |           afirmaţiilor şi organicitatea conţinuturilor, a unei ştiinţe sistematice.
 684 III,  2,33(28)     |            omenirii, propune din nou şi continuu întrebarea serioasă ce-l
 685 VII,  1,90         |                  mai înainte de a fi în contradicţie cu exigenţele şi conţinuturile
 686 Intro,  0,4        |             exemplu, la principiile non contradicţiei, finalităţii, cauzalităţii,
 687 Intro,  0,5        |             doctrine diferite, chiar şi contradictorii între ele. În orizontul
 688 VI,  1,72          |                 tradiţii, ceea ce ar fi contrar naturii însăşi a spiritului
 689 VI,  1,71          |            Dumnezeu. Evanghelia nu este contrară acestei sau acelei culturi
 690 VI,  2,77          |          trebuie să le sufere.~Datorită contribuţiei sale indispensabile şi nobile,
 691 VI,  2,75          |                clar ilegitimă: a refuza contribuţiile de adevăr ale revelaţiei
 692 VII,  2,97         |          fiinţei conform exigenţelor şi contribuţiilor întregii tradiţii filozofice,
 693  V,  1,49          |               el tinde printr-un proces controlabil din punct de vedere raţional.
 694 VI,  1,68          |               umană este mult mai puţin controlată de reguli decât în cel Vechi.
 695 III,  2,31         |               modernă? Cine ar putea să controleze de unul singur fluxul informaţiilor,
 696 VII,  1,91         |             ajungă singur să-şi asigure controlul deplin al destinului său.~
 697 IV,  3,46          |               raţionalismului a căpătat contur, în fine, nihilismul. Ca
 698 VII,  1,81         |                omului, îndemnându-le să conveargă spre un scop şi un sens
 699 IV,  1,41          |                cu Revelaţia. Conştiinţa convergenţelor nu întuneca în ei recunoaşterea
 700 IV,  1,38          |              conducă pe interlocutor la convertirea inimii şi cererea Botezului.
 701 Conclu,  0,104     |                la problema păcii sau la convieţuirea raselor şi culturilor -
 702 III,  2,32         |           argumentări lungi pentru a fi convingătoare, din moment ce vorbeşte
 703  V,  1,56          |              astfel avocatul convins şi convingător al raţiunii.~
 704 VI,  2,79          |                credincioşii pentru a se convinge mai de aproape că profunzimea
 705 IV,  1,36          |           evidenţă aluziile repetate la convingerile populare de provenienţă
 706 Conclu,  0,108     |            filozofiei adevărate şi erau convinşi că trebuie philosophari
 707 IV,  1,42          |              departe; mai mult, ea este copleşită de constatarea că puterea
 708 IV,  2,44(50)      |              din Ambrosiaster, In prima Cor 12,3: PL 17,258.~
 709  V,  1,51          |                exigenţa autocriticii, a corectării unor eventuale erori şi
 710 IV,  3,48          |         credinţei trebuie să aibă drept corespondent curajul raţiunii.~
 711 VII,  2,92         |          prezentată într-un mod care să corespundă la exigenţele timpului nostru".(107)~
 712 VII,  2,92         |               să amintim că lucrarea sa corespunde "dinamismului sădit în credinţa
 713 IV,  1,36          |            intra într-o dezvoltare care corespundea exigenţelor raţiunii universale.
 714 Conclu,  0,105     |                 o pregătire ştiinţifică corespunzătoare, să se prezinte într-o manieră
 715 VI,  1,67          |           împreună cu actul de credinţă corespunzător, teologia fundamentală va
 716 II,  2,23          |         Începutul primei Scrisori către corinteni pune cu radicalitate dilema
 717 VII,  2,99         |           cateheză, de fapt, nu este un corp de adevăruri conceptuale,
 718 VI,  1,70          |      unificatorul amândurora, care prin corpul său a dărâmat zidul despărţitor" (
 719 Conclu,  0,105     |                 şi adecvată pregătire a corpului profesoral destinat să predea
 720 II,  1,16          |               în pereţii ei, va întinde cortul său în preajma ei şi se
 721 IV,  1,36          |                marea parte a religiilor cosmice, era politeistă, ajungând
 722  I,  1,12          |             constituie contextul nostru cotidian, fără de care nu am reuşi
 723 III,  1,25         |              este adevărul. Chiar viaţa cotidiană arată în ce măsură fiecare
 724 Conclu,  0,106(131)|            Discurs la Universitatea din Cracovia cu ocazia aniversării a
 725  V,  2,61          |                 înţelepciunii populare, creând legătura necesară cu vestirea
 726 VII,  2,92         |       guvernează, stimulează şi face să crească (cf. Ef 4,15) atât teologia
 727 II,  2,22          |           autonomie faţă de Cel care îl crease, uşurinţa aceasta de a urca
 728 III,  1,25         |              este unica fiinţă în toată creaţia vizibilă care nu numai că
 729 Intro,  0,1        |       deosebească, în mijlocul întregii creaţii, definindu-se drept "om"
 730 IV,  1,38          |                 înţelepciunea care este creatoarea şi învăţătoarea oricărui
 731 IV,  1,41          |               şi a fost întâlnire între creatură şi Creatorul său. Trecând
 732 VII,  1,80         |        esenţială de Dumnezeu a oricărei creaturi - inclusiv omul - duce la
 733  I,  2,15          |             vreme ce respectă autonomia creaturii şi libertatea sa, o angajează
 734 III                |              CAPITOLUL III~INTELLEGO UT CREDAM~
 735  V,  1,55(72)      |                cu ajutorul harului, noi credem ca adevărate lucrurile revelate
 736  I,  2,13          |              absolute, aduce cu sine şi credibilitatea faţă de conţinuturile pe
 737 VI,  1,66          |                este necesar ca raţiunea credinciosului să aibă o cunoaştere naturală,
 738 III,  2,33         |                depăşind stadiul simplei credinţe, ea introduce omul în acea
 739 II                 |                            CAPITOLUL II~CREDO UT INTELLEGAM~
 740 Conclu,  0,106     |                 furnizează o cunoaştere crescândă a universului în ansamblul
 741 VI,  1,69          |            Alţii apoi, ca urmare a unei crescute sensibilităţi în raport
 742 III,  2,31         |            trăiască singur. Se naşte şi creşte într-o familie, pentru a
 743 III,  2,33(28)     |                sale, la etapele sale de creştere şi decisive ca şi la momentele
 744 III,  2,31         |              instinctiv, crede. Oricum, creşterea şi maturizarea personală
 745 IV,  1,38          |            rasiale, sociale şi sexuale, creştinismul a vestit încă de la începuturile
 746 II,  2,23          |                            23. Raportul creştinului cu filozofia, aşadar, cere
 747 VI,  1,71          |            trecere, iudei şi prozeliţi, cretani şi arabi, îi auzim vorbind
 748 IV,  1,36          |                 legătură cu ceea ce era crezut. Prima care a avut un avantaj
 749 III,  2,31         |               viaţa omului, adevărurile crezute pur şi simplu rămân mult
 750 VII,  2,97         |                 speculativă necesară. O cristologie, de exemplu, care ar porni
 751 Intro,  0,2(1)     |                 părtaşi la misiunea lui Cristos-profet şi, în virtutea misiunii
 752 VII,  2,98         |              fixa, într-un mod autonom, criteriile binelui şi răului şi acţiunea
 753 II,  2,23          |        acceptarea în "nebunia" Crucii a criticii spontane a tuturor celor
 754 II,  2,23          |             moartea lui Isus Cristos pe cruce. De fapt, aici orice încercare
 755 Conclu,  0,108     |           sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, a anului 1998, al douăzecelea
 756 VII,  2,92(109)    |            leagă, în afară de scandalum Crucis, şi de tot ceea ce Cristos
 757 Conclu,  0,101     |              schimbul respectivelor lor cuceriri. Teologia, care a primit
 758 VII,  1,91         |          acrediteze iluzia că, datorită cuceririlor ştiinţifice şi tehnice,
 759 II,  1,16          |             capăt, dacă inserează cu un cuget drept căutarea sa în orizontul
 760  I,  2,14          |              mintea în zadar cu această cugetare care să mă împiedice de
 761 II,  2,23          |               Unde-i cărturarul? Unde-i cugetătorul acestei lumi? N-a dovedit
 762 Conclu,  0,101(123)|                ca şi cum ar fi o simplă culegere de concepte proprii personale;
 763 IV,  2,44          |               şi transcendent, a atins "culmile pe care inteligenţa umană
 764  I,  2,15          |                 rodul matur sau punctul culminant al unei gândiri elaborate
 765  V,  2,60          |        semnificaţie filozofică expresia culminantă din acele pagini, pe care
 766 IV,  1,36          |            început au opus miturilor şi cultelor misterice concepte mai respectuoase
 767 VII,  1,84         |               cuprins în limbaj. Există cultivatori ai unor asemenea ştiinţe
 768 VI,  1,74          |                 viitor continuatorii şi cultivatorii săi spre binele Bisericii
 769 Conclu,  0,104     |             nimeni: nici pe cei care au cultul înaltelor valori umane,
 770 VI,  2,78          |             Revelaţie fără să umilească cumva drumul propriu al raţiunii.~
 771  I,  1,9           |      principiului lor, pentru că în una cunoaştem cu raţiunea naturală, în
 772 III,  1,24         |               voi îl cinstiţi fără să-l cunoaşteţi, pe acela vi-l vestesc eu" (
 773 binec              |               cunoaşte pe el pentru ca, cunoscându-l şi iubindu-l, să poată ajunge
 774 IV,  1,40          |          teologice pe care Occidentul a cunoscut-o vreodată. Tare prin istoria
 775 Intro,  0,4        |        înainteze în realizarea de sine. Cunoştinţele fundamentale izvorăsc din
 776 III,  2,32         |                fiecare se încredinţează cunoştinţelor dobândite de alte persoane.
 777 VII,  1,90(106)    |                  8,32): "Aceste cuvinte cuprind o exigenţă fundamentală
 778 VI,  1,74          |              manifestă şi în cercetarea curajoasă condusă de gânditori mai
 779 IV,  1,38          |        sufletului şi a cuvântului şi în curăţia vieţii, ea este pregătită
 780 Intro,  0,5        |                 ştiinţe aşa de mari s-a curbat asupra ei însăşi devenind,
 781  V,  1,55          |             acum în limbajul şi cultura curentă, dar lipsite de o suficientă
 782 Intro,  0,4        |                 teme arată că, în afara curentelor de gândire, există un ansamblu
 783 II,  1,16          |           mintea pentru a descoperi, în curgerea evenimentelor, prezenţa
 784  V,  2,62          |             este o întâmplare faptul că curriculum studiilor teologice este
 785 IV,  1,40          |                 să cred într-un mod mai cuviincios şi aproape fără nici un
 786 II,  2,23          |                 caută. Nu înţelepciunea cuvintelor, dar Cuvântul Înţelepciunii
 787  V,  2,60(84)      |        apostolică postsinodală Pastores dabo vobis (25 martie 1992),
 788 Intro,  0,6        |            adevărul credinţei, putem să dăm iarăşi omului din timpul
 789 IV,  2,43          |         nimiceşte nici nu se degradează dându-şi asentimentul la conţinuturile
 790  I,  2,14          |               nu o dorea şi se apăra de dânsa (...). Dar, vai, sărmanul
 791 IV,  1,38          |            decât o oportunitate. Pentru dânşii, datoria primordială şi
 792  I,  1,11          |               încredinţat omului despre dânsul şi despre viaţa lui se inserează,
 793 VI,  1,70          |                de misterul pascal. Isus dărâmă zidurile despărţitoare şi
 794 VI,  1,70          |                  care prin corpul său a dărâmat zidul despărţitor" (2,13-
 795 VII,  1,80         |               însuşească o logică ce să dărâme barierele în care ea însăşi
 796 Conclu,  0,105     |                fără capacitatea de a se dărui bucuriei, activitatea desfăcută
 797 III,  2,32         |                 aceasta care ştie să se dăruiască, omul găseşte certitudinea
 798 VII,  2,93         |                 exprime iubirea care se dăruieşte fără să ceară ceva în schimb.
 799 III,  2,32         |                 într-un raport trăit de dăruire şi de fidelitate faţă de
 800  I,  2,13          |              acestuia. Adevărul acesta, dăruit omului şi care nu se mai
 801 IV,  2,44          |         Înţelepciunea enumerată printre darurile Duhului Sfânt este deosebită
 802 IV,  2,43          |            miezul soluţiei pe care el a dat-o la problema noii confruntări
 803 IV,  1,37          |          momeală deşartă, întemeiată pe datina oamenilor, pe stihiile lumii,
 804 Conclu,  0,105     |                 să se înfăptuiască prin datoratul discernământ în faţa exigenţelor
 805  V,  1,49          |            ameninţă înţelegerea justă a datului revelat şi când se răspândesc
 806 IV,  2,43          |              sale, fără ca de altfel să dăuneze cu ceva exigenţelor supreme
 807 IV,  2,43          |                 VI-lea, cu ocazia celui de-al şaptelea centenar de la
 808 II,  1,17          |            regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul" (Prov 25,2). Dumnezeu şi
 809 VI,  1,71          |                 oare galileeni? Cum dar de-i auzim fiecare în limba noastră,
 810  V,  2,61          |          observa, în materie, o anumită decădere datorată unei minore aprecieri,
 811 IV,  1,36          |            naturală, în religia păgână, decăzuse în idolatrie (cf. Rom 1,
 812 VII,  1,88         |              imaginarului. Nu mai puţin decepţionantă este apropierea acestui
 813 IV,  1,40          |                filozofice, dar toate îl decepţionaseră. Când în faţa lui se prezentă
 814 IV,  1,38          |                 tema adevărului. În mod decisiv era depăşit caracterul elitist
 815 III,  2,33(28)     |             etapele sale de creştere şi decisive ca şi la momentele sale
 816 III,  2,33         |             adevărat pentru fiecare din deciziile sale. Căutarea sa tinde
 817  V,  1,55(72)      |                de altă parte, Conciliul declară că raţiunea niciodată "nu
 818 III,  2,34(29)     |                              Galilei] a declarat în mod explicit că cele
 819  V,  2,62(87)      |               Conciliorum Oecumenicorum Decreta, 1991, 605-606.~
 820  V,  2,57          |             pontifical de nivelul acela dedicat în întregime filozofiei.
 821  V,  2,60          |                  căruia trebuie să i se dedice candidaţii la preoţie; sunt
 822 VII,  2,96(112)    |            cunoaştere a creaţiei; şi în deducţia acestor cunoştinţe, adevărul
 823  V,  1,49          |         lacunele unui discurs filozofic deficitar. În schimb, este obligaţia
 824 IV,  1,39          |                 cu totul nouă, întrucât definea reflecţia pe care o face
 825 Intro,  0,1        |              mijlocul întregii creaţii, definindu-se drept "om" tocmai pentru
 826 VII,  2,95         |          cultura perioadei în care sunt definite, formulează un adevăr stabil
 827 VI,  1,66          |               vină etc., care primesc o definiţie a lor la nivelul eticii
 828 VII,  2,96         |        limbajului conceptual folosit în definiţiile conciliare. Deja veneratul
 829 VII,  1,80(97)     |                 DIN CALCEDON, Symbolum, Definitio: DS 302.~
 830 VII,  2,96(113)    |               sunt, într-un anumit fel, deformări şi alterări ale aceluiaşi (
 831 Intro,  0,6        |           contextul actual riscă să fie deformate sau negate".(4) Prin prezenta
 832 VII,  1,81         |            cădea în pericolul grav de a degrada raţiunea la funcţiuni doar
 833 IV,  2,43          |                 se nimiceşte nici nu se degradează dându-şi asentimentul la
 834 Intro,  0,1        |                 arhitrava templului din Delfi, spre mărturia unui adevăr
 835 VII,  1,89         |                sunt de fapt subordonate deliberărilor luate treptat de organele
 836 VII,  2,97         |            angajamentul ulterior şi mai delicat şi exigent este înţelegerea
 837 VII,  1,91         |           există un consens aici asupra delicatei probleme a delimitării variatelor
 838 VII,  1,91         |             asupra delicatei probleme a delimitării variatelor epoci istorice.
 839  V,  2,60(84)      |                Tomistico Internazionale della Societŕ ?San Tommaso' sulla
 840 VII,  1,91         |           tehnice, omul, în calitate de demiurg, poate să ajungă singur
 841 IV,  3,46          |                 la tentaţia unei puteri demiurgice asupra naturii şi asupra
 842 VII,  1,83         |            fundamentarea conceptului de demnitate a persoanei în virtutea
 843 IV,  3,47          |             fost întunecarea adevăratei demnităţi a raţiunii, care nu a mai
 844 VII,  1,89         |              treptat o concepţie despre democraţie care nu contemplă referinţa
 845 IV,  1,40          |      înşelăciune, să cred ceea ce nu se demonstra, ori că ceva exista, dar
 846 III,  1,24         |                 diferite timpuri omul a demonstrat că ştie să dea glas acestei
 847 IV,  1,40          |               că ele nu putuseră să fie demonstrate".(38) Aceloraşi platonici,
 848 VI,  1,66          |         cunoaştere în mod conceptual şi demonstrativ. De aceea, teologia dogmatică
 849 VI,  1,66          |              cât şi, mai ales, în formă demonstrativă. Adică, trebuie să o facă
 850  I,  2,13          |                 Prin această scurtă dar densă afirmaţie, este indicat
 851 VII,  1,80         |             despre lume cu o importantă densitate filozofică. Creştinii au
 852 VI,  2,76          |            expresia filozofia creştină. Denumirea este de la sine legitimă,
 853 II,  2,21          |                 care cartea Proverbelor denunţă oboseala datorată încercării
 854 Intro,  0,4        |              coerente de ordin logic şi deontologic, atunci poate să fie numită
 855 VI,  1,71          |                poartă cu sine ceva ce-l deosebeşte în mijlocul naturii: deschiderea
 856 VI,  1,67          |         Dumnezeu, la posibilitatea de a deosebi revelaţia lui Dumnezeu de
 857 Intro,  0,5        |               asupra acestei activităţi deosebite a raţiunii. Mă determină
 858 III,  2,33         |               acestei căutări. De fapt, depăşind stadiul simplei credinţe,
 859 VII,  1,86         |                 care au apărut ajută la depăşirea riscurilor eclectismului
 860 II,  1,17          |       experienţa limitei ce nu poate fi depăşită, suspină către bogăţia infinită
 861 VII,  1,80         |               de autonomie, care ignoră dependenţa esenţială de Dumnezeu a
 862  V,  2,61          |            gândirea sa, lucrul acesta a depins de faptul că directivele
 863 IV,  3,46          |              dezvoltarea raţionalităţii depline. Nu le-a fost teamă să se
 864 VI,  1,72          |                mai diferite. Al doilea, derivând din primul, constă în aceasta:
 865 Intro,  0,5        |          condiţionările.~Din aceasta au derivat diferite forme de agnosticism
 866 VII,  1,86         |              să-şi asume idei singulare derivate din filozofii diferite,
 867 VI,  1,72          |            credinţa lor astfel încât să derive din ele o îmbogăţire a gândirii
 868  V,  1,52          |             Magisteriului s-a auzit mai des începând din jumătatea secolului
 869 IV,  1,37          |                 cu filozofie şi momeală deşartă, întemeiată pe datina oamenilor,
 870 III,  1,25         |            numai valorile adevărate pot desăvârşi persoana realizând natura
 871 III,  2,32         |               arată din intimitatea ei. Desăvârşirea omului, de fapt, nu constă
 872 IV,  1,38          |             Doctrina Mântuitorului este desăvârşită în sine însăşi şi nu are
 873 IV,  1,37          |                 rezervată pentru câţiva desăvârşiţi. Fără îndoială că la acest
 874 Conclu,  0,106     |          studiilor, spre întrebări care deschid calea spre mister".(131)~
 875  V,  2,59          |                de la analiza imanenţei, deschidea drumul către transcendent;
 876 VI,  1,70          |                  poartă în ele mărturia deschiderii tipice a omului spre universal
 877 Conclu,  0,104     |               să recepteze aşteptările, deschiderile şi problematicile acestui
 878 Conclu,  0,101     |                 a văzut în felul acesta deschizându-se noi orizonturi ale unor
 879 VI,  2,76          |                 nu ar fi fost niciodată descoperite de ea, dacă ar fi fost lăsată
 880 VI,  2,76          |         importanţa sa, chiar şi în faţa descurajatoarei constatări că nu puţini
 881 II,  2,21          |             truda, cel credincios nu se descurajează. Puterea pentru a continua
 882 IV,  1,39          |          filozofia aristotelică, numele desemna partea cea mai nobilă şi
 883 VII,  1,91         |               critica punea în evidenţă deşertăciunea exigenţei de autofundamentare
 884 Conclu,  0,105     |             dărui bucuriei, activitatea desfăcută de religiozitate, cunoaşterea
 885 IV,  2,44          |            rolul pe care Duhul Sfânt îl desfăşoară în a face ca ştiinţa umană
 886 IV,  3,47          |                scopuri utilitariste, de desfătare sau de putere.~Cât este
 887 III,  1,24(22)     |                            Ut te semper desiderando quaererent et inveniendo
 888 VI,  1,70          |            pascal. Isus dărâmă zidurile despărţitoare şi realizează unificarea
 889 VI,  1,70          |              corpul său a dărâmat zidul despărţitor" (2,13-14).~În lumina acestui
 890 III,  2,35         |          decursul istoriei. De aici vom desprinde câteva principii, care constituie
 891 VII,  2,92(109)    |             într-o legătură necesară cu despuierea lui Cristos prin patima
 892 Conclu,  0,105     |         pregătire a corpului profesoral destinat să predea filozofia în Seminarii
 893 VI,  1,71          |               ce aşteaptă de la fiecare destinatar adeziunea credinţei, nu-i
 894 VII,  1,91         |             asigure controlul deplin al destinului său.~
 895 VII,  1,91         |                 provizoriu şi trecător. Destui autori, în critica lor distrugătoare
 896 VII,  1,85         |       promotorii redescoperirii rolului determinant al tradiţiei pentru o formă
 897 Conclu,  0,107     |                 putea să fie niciodată. Determinantă pentru realizarea sa va
 898 VII,  2,96(113)    |               pot arăta adevărul în mod determinat, dar numai aproximările
 899 VII,  2,98         |                 binelui într-o situaţie determinată şi exprimarea în felul acesta
 900  V,  1,55          |                cercetarea unor sectoare determinate ale ştiinţei umane sau a
 901 IV,  2,43          |            aparte în acest lung drum îl deţine sfântul Toma, nu numai pentru
 902 Conclu,  0,105     |                în Itinerarium mentis in Deum îl invită să-şi dea seama
 903  I,  2,15          |            drumul adevărului. Cuvintele Deuteronomului se pot aplica bine la situaţia
 904 Intro,  0,5        |                 curbat asupra ei însăşi devenind, zi de zi, incapabilă de
 905 Conclu,  0,102     |                 medierii unei filozofii devenită şi înţelepciune adevărată,
 906  V,  1,54          |            adăuga, oricum, că astfel de deviaţii nu trebuiau pur şi simplu
 907  V,  1,52          |               ca aceste filozofii să nu devieze, la rândul lor, în forme
 908 Conclu,  0,105     |              pocăinţă, cunoaşterea fără devoţiune, căutarea fără elanul uimirii,
 909 VI,  1,70          |           condiţia de a verifica foarte devreme universalitatea vestirii
 910  V,  2,63          |            filozofică care să nu fie în dezacord cu credinţa. Datoria mea
 911 IV,  1,38          |           slăbeşte atacul sofisticii şi dezarmează atacurile trădătoare împotriva
 912  V,  1,52          |      Conţinuturile pozitive ale acestei dezbateri au fost formalizate în constituţia
 913  V,  2,61          |               teologi împărtăşesc acest dezinteres pentru studiul filozofiei.~
 914 IV,  2,44          |              iubit adevărul într-un fel dezinteresat. L-a căutat oriunde putea
 915 IV,  1,38          |              ocazională.(31) Explicaţia dezinteresului lor iniţial trebuie căutată
 916  I,  2,14          |                 fugea în toate părţile, deznădăjduind, în cele din urmă am dorit
 917 VI,  1,71          |               eliberare de orice fel de dezordine introdusă de păcat şi, în
 918 VII,  1,80         |             care provine din exprimarea dezordonată a libertăţii umane. În fine,
 919 VII,  2,98         |          conştiinţa etică a omului este dezorientată. În scrisoarea enciclică
 920 VII,  1,81         |             curând ar putea să se arate dezumanizante, şi mai mult chiar să se
 921  I,  1,10          |             Însă profunzimea adevărului dezvăluit prin Revelaţie, atât despre
 922 II,  2,22          |                din cărţile sapienţiale. Dezvoltând o argumentare filozofică
 923 IV,  3,48          |                dacă sunt aprofundaţi şi dezvoltaţi în integritatea minţii şi
 924 Intro,  0,2        |              mod cu totul special: este diaconia adevărului.(1) Datorită
 925  V,  1             |         Discernământul Magisteriului ca diaconie a adevărului~
 926  V,  1,50          |        adevărului" în îndeplinirea unei diaconii smerite dar ferme, pe care
 927 IV,  3,46          |              Isus Cristos, în structuri dialectice care pot fi înţelese în
 928 IV,  1,38(32)      |                                         Dialogul cu Trifon, 8,1: PG 6,492.~
 929 III,  1,24         |               Dumnezeu, fie şi numai pe dibuite, şi să-l afle, căci nu este
 930 IV,  2,44          |               că omne verum a quocumque dicatur a Spiritu Sancto est,(50)
 931 VII,  2,96(112)    |                 pe principii şi noţiuni dictate de o adevărată cunoaştere
 932 III,  2,29         |     experimentează că, în definitiv, nu diferă de răspunsurile la care
 933  I,  2,13          |                opiniile obişnuite, fără diferenţă exterioară. Tot la fel rămâne
 934 IV,  1,41          |                elementele comune cât şi diferenţele pe care le prezentau în
 935 IV,  1,41          |            întuneca în ei recunoaşterea diferenţelor.~
 936 VI,  1,72          |                 se închidă în ceea ce o diferenţiază şi să se afirme prin opoziţia
 937  I,  1,9           |                 mod efectiv de o ordine diferită de cea a cunoaşterii filozofice.
 938 Intro,  0,3        |          evidenţiază complementaritatea diferitelor culturi în care omul trăieşte.~
 939 III,  1,24         |             plin de statui reprezentând diferiţi idoli. Un altar îi atrase
 940 VII,  1,81         |        cunoaşterii. Tocmai aceasta face dificilă şi deseori zadarnică cercetarea
 941 VII,  1,85         |                 lui Dumnezeu, pot părea dificile pentru mulţi care simt situaţia
 942  I,  2,14          |                 a început, cu o anumită dificultate, să se impună treptat celui
 943  V,  2,62          |                mare încredere că aceste dificultăţi vor fi depăşite printr-o
 944 Conclu,  0,102(124)|            despre libertatea religioasă Dignitatis humanae, 1-3.~
 945 II,  2,23          |          corinteni pune cu radicalitate dilema aceasta. Fiul lui Dumnezeu
 946 VII,  1,89         |                care sunt exilate marile dileme etice, analizele existenţiale
 947 Conclu,  0,102     |            asupra importanţei şi asupra dimensiunilor adevărate ale gândirii filozofice,
 948 II,  2,22          |                 la Dumnezeu Creator s-a diminuat.~Cartea Genezei descrie
 949 VII,  2,97         |              creştine, este o filozofie dinamică care vede realitatea în
 950 II,  1,17          |                 mare şi comportă un aşa dinamism, încât inima omului, deşi
 951 VI,  1,72          |             aibă valoare de absolut. În dinamismul acestei căutări de eliberare
 952 VII,  2,92         |                 lucrarea sa corespunde "dinamismului sădit în credinţa însăşi"
 953 VII,  2,98         |               lumea contemporană derivă dintr-o "criză în privinţa adevărului.
 954 IV,  1,40          |            aparte părinţii capadocieni, Dionisie, zis Areopagitul, şi mai
 955 VI,  2,76          |              realizat fără contribuţia, directă sau indirectă, a credinţei
 956 II,  1,17          |            Proverbelor ne orientează în direcţia aceasta atunci când exclamă: "
 957  V,  2,60          |           pastorală, să se confrunte cu direcţiile contrare ale lumii contemporane
 958 II,  2,22          |                 omul nu era în stare să discearnă şi să hotărască de unul
 959 VI,  2,77          |          autoritatea Magisteriului şi a discernământului său, după cum am prezentat
 960 VI,  1,67          |              caracterului ei propriu de disciplină care are rolul de a da motivaţie
 961 Conclu,  0,100     |             teologie şi diferitele sale discipline. Din cauza acestor motive,
 962 IV,  3,45          |           spaţiu credinţei fie pentru a discredita orice posibilă referinţă
 963 VII,  1,88         |                Critica epistemologică a discreditat această poziţie şi iată
 964 IV,  1,36          |            primii creştini nu puteau în discursurile lor să facă trimiteri doar
 965  V,  1,49          |           puternic când teze filozofice discutabile ameninţă înţelegerea justă
 966 IV,  1,36          |                  Aceeaşi carte prezintă discuţia pe care a avut-o sfântul
 967 VII,  1,91         |                 la o radicală punere în discuţie a postulatelor considerate
 968  V,  2,58          |               curaj tradiţia tomistă în discuţiile despre problemele filozofice
 969  V,  2,62          |                 niciodată nu trebuie să dispară din Biserică.~
 970  V,  2,62          |            luterane germane. În schimb, dispariţia treptată a acestei metodologii
 971 II,  1,16          |             civilizaţii şi culturi deja dispărute. Ca şi cum ar fi vorba de
 972 VII,  1,90         |                 voinţă de putere sau la disperarea singurătăţii. După ce i-ai
 973 VII,  1,91         |           sfârşit de secol, este ispita disperării.~Rămâne totuşi adevărat
 974  V,  2,61          |          întotdeauna luate în vedere cu disponibilitatea demnă de dorit. În multe
 975 Conclu,  0,105     |       Conciliului Vatican II (129) şi a dispoziţiilor succesive, din care reiese
 976 II,  2,23          |               ce era de jos pe lume, şi dispreţuit, a ales Dumnezeu; cele ce
 977  V,  1,55          |         teologiei speculative, ca şi în dispreţul filozofiei clasice, din
 978  V,  2,58          |              Biserica a putut astfel să dispună, în cursul secolului al
 979 III,  1,25         |               închizându-se în sine dar dispunându-se să-l primească şi în dimensiunile
 980 VII,  1,85         |         aparţinem tradiţiei şi nu putem dispune de ea aşa cum voim. Tocmai
 981  V,  2,62          |                 influenţa exercitată de Disputationes metaphysicae ale lui Francisc
 982  V,  2,62          |                 sau la o acceptare fără distincţie a oricărei filozofii.~Am
 983 VII,  1,91         |          oricărei certitudini, ignorând distincţiile necesare, contestă şi certitudinile
 984 VII,  1,90         |              conduce progresiv sau la o distructivă voinţă de putere sau la
 985 VII,  1,80         |               omul - duce la drame care distrug căutarea raţională a armoniei
 986  I,  2,13          |              face abstracţie fără ca să distrugă semnul însuşi care îi este
 987 VII,  1,91         |           Destui autori, în critica lor distrugătoare a oricărei certitudini,
 988 VII,  1,81         |                transforme în potenţiali distrugători ai neamului omenesc.~(98) ~
 989 VI,  2,77          |                  s-ar profila pericolul distrugerii principiilor fundamentale
 990 IV,  3,45          |             speculaţiei, practic a fost distrus de sistemele care au îmbrăţişat
 991  V,  1,53          |            existe niciodată o adevărată divergenţă între credinţă şi raţiune:
 992 VI,  1,70          |             obstacolele care derivă din diversitatea culturilor. Un fragment
 993  V,  1,54(67)      |                XI, Scrisoarea enciclică Divini Redemptoris (19 martie 1937):
 994 IV,  1,36          |            politeistă, ajungând până la divinizarea lucrurilor şi a fenomenelor
 995 III,  2,33(28)     |                 şi stă la baza căutării divinului pe care el o face liber
 996 VI,  1,71          |                acesta nu creează nici o diviziune, pentru că poporul celor
 997 VII,  2,92         |                posibil să se depăşească diviziunile şi să se parcurgă împreună
 998  I,  2,14          |             unde-mi stă suspinul? (...) Doamne, tu nu eşti numai acela
 999 VI,  1,74          |              sfântului Augustin, pentru doctorii medievali, între care se
1000 VII,  2,99         |            dintre eveniment şi adevărul doctrinar şi, mai ales, relaţiei dintre
1001 III,  2,30         |                 nu se limitează doar la doctrinele, uneori trecătoare, ale