Chapter,Paragraph,Number

2002 VI,  1,67          |       disciplină care are rolul de a da motivaţie credinţei (cf. 1Pt 3,15),
2003 IV,  1,38          |              înţelegerea credinţei şi a motivaţiilor sale. Dimpotrivă. Astfel,
2004 IV,  1,42          |                 un sens, de a descoperi motivele care să le permită tuturor
2005  V,  2,63          |                         63. În virtutea motivelor exprimate, mi s-a părut
2006 II,  1,17          |              piatră ulterioară la acest mozaic este adăugată de psalmistul
2007 IV,  1,38          |          filozofia în analogie cu legea mozaică ca o instruire propedeutică
2008 IV,  3,47          |              redus progresiv la una din multele provincii ale ştiinţei umane;
2009 IV,  3,47          |           voinţei sale. Roadele acestei multiple activităţi a omului, prea
2010  V,  1,51          |             Dumnezeu.~Apoi astăzi, prin multiplicarea sistemelor, a metodelor,
2011 Conclu,  0,101     |             Poporului lui Dumnezeu prin multiplicitatea sa de cunoaşteri şi culturi
2012  V,  1,55          |                 vrea ca filozofia să se mulţumească cu sarcini mai modeste,
2013 Conclu,  0,105     |                 teologice. Doresc să le mulţumesc pentru slujirea lor eclezială.
2014 Intro,  0,5        |               falsă modestie, acesta se mulţumeşte cu adevăruri parţiale şi
2015 VII,  2,92         |               prin Revelaţie, fără a se mulţumi cu oprirea la stadii intermediare.
2016 IV,  3,47          |            produce, adică de rezultatul muncii mâinilor sale şi, mai mult
2017 III,  1,24         |              intime din el. Literatura, muzica, pictura, sculptura, arhitectura
2018 VI,  1,74          |              Peter J. Caadaev, Vladimir N. Losski. Evident, referindu-mă
2019 II,  2,23          |               cugetătorul acestei lumi? N-a dovedit oare Dumnezeu de
2020 IV,  1,41          |                 sale. Nu erau gânditori naivi. Tocmai pentru că trăiau
2021 VII,  2,94         |               se reduce cu siguranţă la naraţiunea unor simple evenimente istorice
2022 VI,  1,66          |               mântuirii atât în manieră narativă cât şi, mai ales, în formă
2023 Conclu,  0,108     |                mijlocirea Aceleia care, născând adevărul şi păstrându-l
2024 VI,  2,75          |                epocile care au precedat naşterea Răscumpărătorului şi, după
2025 Intro,  0,3        |              care diferitele legislaţii naţionale şi internaţionale se inspiră
2026 IV,  2,43(45)      |              Cum enim gratia non tollat naturam sed perficiat".~
2027 II,  2,23          |               împotriva căruia poate să naufragieze, dar dincolo de care poate
2028 VI,  1,74          |            numele sfântului Grigore din Nazianz şi sfântului Augustin, pentru
2029 VII,  1,81         |              potenţiali distrugători ai neamului omenesc.~(98) ~Cuvântul
2030 II,  2,22          |               toate: Creatorul. În urma neascultării prin care omul a ales să
2031 II,  2,21          |             unei înţelegeri până atunci neaşteptată.~Efortul căutării nu era
2032 III,  2,29         |                 sau ar crede absolut de neatins. Numai perspectiva de a
2033 VI,  1,73          |             descoperă orizonturi noi şi nebănuite.~
2034 II,  1,18          |        ameninţare pentru viaţă. De fapt nebunul se înşală că ar cunoaşte
2035 II,  1,18          |             prin a se găsi în condiţia "nebunului". Pentru Biblie, în nebunia
2036 IV,  1,37          |                 credincioşi, lipsiţi de necesarul spirit critic. Pe urmele
2037 VII,  1,86         |                   86. Insistenţa asupra necesităţii unui raport strâns de continuitate
2038 IV,  1,38          |              sunt o lume "analfabetă şi necioplită", rezultă nedreaptă şi ocazională.(31)
2039  I,  2,14          |                o determină să lărgească necontenit spaţiile ştiinţei proprii
2040  I,  2,13(15)      |              complet supusă la adevărul necreat, noi suntem ţinuţi, când
2041 VII,  1,80         |                 este absolutul: nu este necreată, nici nu s-a născut de la
2042  V,  2,58          |          momentul acela în largă măsură necunoscute, şi s-au constituit noi
2043 Intro,  0,5        |              cedat locul unui pluralism nediferenţiat, fundamentat pe teza că
2044 IV,  1,38          |                 şi necioplită", rezultă nedreaptă şi ocazională.(31) Explicaţia
2045 IV,  1,41          |              speculaţiei. De aceea este nedrept şi reductiv să limităm lucrarea
2046 II,  2,21          |                 este de a nu lăsa nimic neexplorat în ciuda răzbunării continue
2047 IV,  3,45          |            transformat progresiv într-o nefastă separare. În urma unui excesiv
2048 Intro,  0,6        |          credinţa. De fapt, nu se poate nega că perioada aceasta de schimbări
2049 Intro,  0,6        |              riscă să fie deformate sau negate".(4) Prin prezenta scrisoare,
2050 VII,  1,91         |               uneori pozitiv şi alteori negativ, cât şi pentru că nu există
2051  V,  1,52          |                lor, în forme eronate şi negative. Astfel au fost cenzurate
2052 VII,  1,85         |                 din ea, filozoful nu va neglija să se arate fidel exigenţei
2053 Intro,  0,5        |             ajuns nu trebuie să ducă la neglijarea faptului că aceeaşi raţiune,
2054  I,  2,14          |               în puterea sa, fără ca să neglijeze ceva. În sprijinul acestei
2055 IV,  3,45          |           separări a fost şi cea a unei neîncrederi mereu mai puternică faţă
2056 Conclu,  0,106     |      componentelor sale, însufleţite şi neînsufleţite, cu complexele lor structuri
2057  I,  2,15          |             poruncesc eu astăzi nu este neînţeleasă de tine şi nu este departe.
2058  V,  2,61          |                plus, trebuie să adăugăm neînţelegerea care s-a creat mai ales
2059 II,  2,23          |            recunoască autotranscendenţa neîntreruptă a omului spre adevăr, ajutată
2060  I,  1,11          |    conţinuturile sale datorită acţiunii neîntrerupte a Spiritului Sfânt (cf.
2061 IV,  3,48          |           fiinţei.~De aceea, să nu pară nelalocul său apelul meu puternic
2062 Intro,  0,2        |              Acum vedem într-o oglindă, nelămurit; dar atunci va fi faţă în
2063 III,  2,28         |               mod constant de frică sau nelinişte. Aşadar, omul poate fi definit
2064 III,  1,24         |             canale prin care se exprimă neliniştea acestei căutări. Filozofia
2065 III,  1,27         |                 care să dea certitudine nemaisupusă îndoielii.~În decursul secolelor,
2066 II,  2,23          |                care poate da în oceanul nemărginit al adevărului. Aici se vede
2067 VI,  1,66          |               morale, unde se face apel nemijlocit la concepte ca: lege morală,
2068 IV,  1,39          |                 ce priveşte concepte ca nemurire, suflet, îndumnezeirea omului
2069 VII,  1,80         |             fiinţa sa, libertatea sa şi nemurirea sufletului său. De vreme
2070 III,  1,26         |              despre sensul vieţii şi al nemuririi.~
2071 IV,  2,43          |                acesta tendinţa negativă nenaturală a lumii şi a valorilor sale,
2072 IV,  1,40          |                 a gândirii platonice şi neoplatonice, merită o menţionare aparte
2073 VII,  1,88         |             exprima în pozitivism şi în neopozitivism, care considerau lipsite
2074  V,  2,59          |               59. Reînnoirea tomistă şi neotomistă, în orice caz, nu a fost
2075  V,  2,61          |                filozofiei. Cu uimire şi neplăcere trebuie să constat că nu
2076  I,  2,14          |             solum es quo maius cogitari nequit); ci tu eşti ceva mai mare
2077  I,  1,12          |            personale rămâne o enigmă de nerezolvat. Unde ar putea omul să caute
2078 IV,  1,38          |             până în momentul acela încă nerezolvată, cu privire la sensul vieţii,
2079 VII,  2,94         |             cursul secolelor, menţinând neschimbată semnificaţia lor originară.
2080 VII,  2,92         |              această doctrină sigură şi neschimbătoare, care trebuie să fie respectată
2081 VI,  1,71          |             creştinii îi oferă adevărul neschimbător al lui Dumnezeu, revelat
2082 III,  2,28         |                 înnăscută a raţiunii şi nestatornicia inimii întunecă şi deviază
2083  I,  1,10          |                 Revelaţie, Dumnezeu cel nevăzut (cf. Col 1,15; 1Tim 1,17),
2084  I,  1,12          |            durerii, ale suferinţei, ale nevinovăţiei şi ale morţii, dacă nu în
2085 III,  1,27         |                 admite sau nu, se simte nevoia de a ancora existenţa proprie
2086 VI,  1,74          |             personalităţi ca John Henry Newman, Antonio Rosmini, Jacques
2087  I,  1,9           |             naturală le poate înţelege, ni se propune să vedem misterele
2088 VII,  1,81         |               în diversele expresii ale nihilismului.~Urmarea acestui lucru este
2089 IV,  2,43          |                   raţiunea omului nu se nimiceşte nici nu se degradează dându-şi
2090 IV,  3,46          |              nihilismul. Ca filozofie a nimicului, reuşeşte să-şi exercite
2091 II,  1,17          |              număr sunt mai multe decât nisipul, dacă le cred sfârşite,
2092 Intro,  0,5        |          filozofică să se rătăcească în nisipurile mişcătoare ale unui scepticism
2093 VI,  2,76          |          păcatul originar. Acestea sunt nişte sarcini care provoacă raţiunea
2094 Conclu,  0,106     |            îndeosebi în secolul acesta, niveluri care continuă să ne uimească.
2095 IV,  1,41          |                în stare să se înalţe la nivelurile mai înalte de reflecţie,
2096 IV,  1,39          |           numele desemna partea cea mai nobilă şi adevăratul apogeu al
2097 II,  1,17          |                 în lucrul acesta constă nobleţea lui. O piatră ulterioară
2098 Conclu,  0,108(132)|                                      He noera tes pisteos trapeza": Omilie
2099  I,  2,15          |            filozof şi teolog Augustin: "Noli foras ire, in te ipsum redi.
2100 III,  2,34         |                  exprimat în principiul non-contradicţiei. Revelaţia dă certitudinea
2101 IV,  1,42          |                 videndum factus sum; et nondum feci propter quod factus
2102 III,  2,29         |           tocmai aşa se întâmplă în mod normal în cercetarea ştiinţifică.
2103  V,  1,52          |            astăzi un punct de referinţă normativ pentru o corectă şi coerentă
2104  V,  1,55          |              întemeiate sunt asumate ca normative pentru cercetarea teologică.
2105 Intro,  0,4        |             plus, să ne gândim la unele norme morale fundamentale care
2106 III,  2,34(29)     |             dacă este efectuată conform normelor morale, nu va fi niciodată
2107 III,  1,24         |                este semănată dorinţa şi nostalgia după Dumnezeu. Aminteşte
2108 III,  2,33         |            experimentează ca dorinţă şi nostalgie.~
2109  V,  2,61          |                 În primul rând, trebuie notată neîncrederea în raţiune
2110 VII,  1,88         |             produse ale emotivităţii şi noţiunea de fiinţă este pusă deoparte
2111 VI,  1,71          |                deschise spre acceptarea noului. Care este explicaţia acestor
2112  I,  2,14          |         deschide un adevărat orizont de noutate şi pentru ştiinţa filozofică.
2113 II,  2,23          |             decisivă la acceptarea unei noutăţi radicale: "Dumnezeu a ales
2114  I,  2,14          |                 de găsit. Dar, pentru a nu-mi ocupa mintea în zadar cu
2115  V,  1,56          |        capacitatea raţiunii umane şi să nu-şi fixeze scopuri prea modeste
2116 Intro,  0,4        |                progreselor ştiinţei, un nucleu de cunoştinţe filozofice
2117 VI,  2,79          |               dacă nu este gândită este nulă".(95) Şi în continuare: "
2118 II,  1,17          |        gândurile tale, cât de mare este numărul lor, o Dumnezeule; dacă
2119 VI,  1,74          |            autori, alături de care alte nume ar putea fi citate, nu intenţionez
2120 IV,  1,38          |                  Clement din Alexandria numea Evanghelia "filozofia adevărată",(33)
2121  V,  2,58          |                a făcut progrese mari şi numeroşi cercetători au introdus
2122 IV,  1,38          |                 ajungă la ea. La noi se numesc filozofi cei care iubesc
2123 Conclu,  0,103(125)|          Exortaţia apostolică Evangelii nuntiandi (8 decembrie 1975), 20;
2124  V,  1,54(71)      |        teologiei eliberării" Libertatis nuntius (6 august 1984), VII-X:
2125 VII,  2,96(112)    |           catolici pentru a ajunge la o oarece cunoaştere şi înţelegere
2126 VII,  1,87         |                 tinde să se prezinte de obicei sub o formă de "modernism".
2127 VI,  1,69          |                   69. Probabil se poate obiecta că în situaţia actuală teologul,
2128 IV,  2,44          |                 a ştiut să-i recunoască obiectivitatea. Filozofia lui este într-adevăr
2129 VII,  2,97         |             unilateral "de jos", cum se obişnuieşte a se spune azi, sau o ecleziologie,
2130 II,  2,23          |              s-ar voi să i se impună şi obligă la deschidere către universalitatea
2131 VI,  1,71          |               ceea ce îi aparţine şi ar obliga-o să-şi asume forme extrinseci
2132  I,  1,8           |                 raţiunii. Faptul acesta obligase Conciliul să afirme cu tărie
2133 VII,  1,83         |           convins că aceasta este calea obligatorie pentru a depăşi situaţia
2134 Intro,  0,6        |            succesul în prezent în locul oboselii unei cercetări răbdătoare
2135 Conclu,  0,103     |      evanghelizării.(125) În timp ce nu obosesc să amintesc urgenţa unei
2136  V,  1,51          |                dacă deja este destul de obositor să recunoşti capacităţile
2137 III,  2,29         |                 fine, este suficient să observăm viaţa de zi cu zi pentru
2138 II,  2,21          |                se întemeiază numai pe o observaţie atentă a omului, a lumii
2139 III,  2,29         |               dintre noi poartă în sine obsesia unor întrebări esenţiale
2140 Conclu,  0,108     |              poată fi eliberat de orice obstacol prin mijlocirea Aceleia
2141 II,  1,16          |                 străbate mai iute, fără obstacole şi până la capăt, dacă inserează
2142 VI,  1,70          |             universalitatea vestirii şi obstacolele care derivă din diversitatea
2143 Intro,  0,4        |                 a fi împărtăşite în mod obştesc. Acestea şi alte teme arată
2144 VII,  1,82         |          cunoaştere, de altfel, care să obţină adevărul obiectiv, prin
2145 VI,  1,74          |            slujba omului a rezultatelor obţinute. Sperăm ca această mare
2146 III,  2,33(28)     |               am exprimat-o în diferite ocazii. "Ce este omul şi la ce
2147 IV,  1,38          |       necioplită", rezultă nedreaptă şi ocazională.(31) Explicaţia dezinteresului
2148 IV,  1,40          |         filozofice şi teologice pe care Occidentul a cunoscut-o vreodată. Tare
2149 II,  2,23          |             dincolo de care poate da în oceanul nemărginit al adevărului.
2150 VI,  1,64          |          sarcini specifice, nu poate să ocolească raportarea la filozofiile
2151 III,  2,28         |               întâmplă că omul chiar îl ocoleşte când abia începe să-l întrevadă,
2152 III,  1,27         |                     27. Nimeni nu poate ocoli întrebările acestea, nici
2153 IV,  2,43          |                 radical al Evangheliei, ocolind în felul acesta tendinţa
2154 III,  1,26         |                existăm, este imposibila ocolire a morţii noastre. În faţa
2155 III,  1,26         |            aceea a sensului nu poate fi ocolită.(26) La toate acestea se
2156 II,  1,16          |               şi întru mărirea ei se va odihni" (14,21-27).~Pentru autorul
2157  V,  2,62(87)      |          Sesiunea a VIII-a: Conciliorum Oecumenicorum Decreta, 1991, 605-606.~
2158 IV,  1,38          |                întâlnirea cu Evanghelia oferea un răspuns atât de satisfăcător
2159 III,  2,33(28)     |            căuta liber soluţia ce poate oferi un sens întreg vieţii. De
2160 Intro,  0,6        |       capacităţile sale cognitive şi să oferim filozofiei o provocare pentru
2161 VI,  2,79          |            exclusivă. Adevărul revelat, oferind plinătatea de lumină asupra
2162 III,  2,33         |         creştină îi vine în întâmpinare oferindu-i posibilitatea concretă de
2163 VI,  1,70          |                 Cristos devine, acum, o ofertă universală: nu mai este
2164  V,  1,52(62)      |             SACRA CONGREGATIONIS SANCTI OFFICII, Decretul Errores ontologistarum (
2165 VI,  2,76          |              facă aluzie la o filozofie oficială a Bisericii, de vreme ce
2166 VII,  2,97(114)    |               Cf. CONGREGAŢIA SFÂNTULUI OFICIU, Declaraţia Lamentabili (
2167 VII,  2,94         |          admirabila "condescendenţă" ce oglindeşte logica Întrupării.(110)
2168 VII,  1,81         |                distrugători ai neamului omenesc.~(98) ~Cuvântul lui Dumnezeu
2169 III,  2,32         |                credinţa rezultă deseori omeneşte mai bogată decât simpla
2170 III,  1,24         |                a întocmit toate ginţile omeneşti, ca să locuiască întreagă
2171 Conclu,  0,108(132)|             noera tes pisteos trapeza": Omilie spre lauda sfintei Maria
2172 IV,  2,44          |                Convins înăuntrul său că omne verum a quocumque dicatur
2173 Conclu,  0,105(128)|                      Prologus, 4: Opera omnia, Florenţa 1891, t. V,296.~
2174 VII,  1,90(106)    |       atenţionare: exigenţa unui raport onest în privinţa adevărului,
2175 Conclu,  0,104     |                 în lumina unei clare şi oneste colaborări a creştinilor
2176 IV,  2,43          |               în a aborda probleme noi, onestitatea intelectuală a celui care
2177 VII,  1,82         |          afirmări cu un caracter precis ontologic. Autorii inspiraţi, de fapt,
2178 VII,  2,97         |          realitatea în structurile sale ontologice, cauzale şi comunicative.
2179  V,  1,52          |            parte, raţionalism-ul(61) şi ontologism-ul,(62) deoarece atribuiau
2180  V,  1,52(62)      |               OFFICII, Decretul Errores ontologistarum (18 septembrie 1861), DS
2181  V,  2,58          |      metodologiei istorice, cunoaşterea operei sfântului Toma a făcut progrese
2182 VII,  2,96(113)    |               trebuie, deci, să fugă de opinia care consideră că formulele
2183 Intro,  0,5        |             acesta, totul este redus la opinie. Se dă impresia unei mişcări
2184 VI,  1,65          |         afirmaţiilor Magisteriului şi a opiniilor marilor maeştri ai teologiei:
2185 Conclu,  0,104     |                 şi condus cu o prudenţă oportună, nu exclude pe nimeni: nici
2186 Conclu,  0,101     |                datoria mea să subliniez oportunitatea ca şi filozofia, pentru
2187 VII,  1,86         |                  consider oportun să mă opresc asupra lor pentru a releva
2188 VI,  1,69          |                 este datoria de a nu se opri doar la cazul singular şi
2189 VII,  1,83         |            fundament. Nu se poate să ne oprim doar la experienţă; chiar
2190 II,  1,18          |                omului este un drum fără oprire; a doua se naşte din convingerea
2191 VII,  2,92         |         Revelaţie, fără a se mulţumi cu oprirea la stadii intermediare.
2192  V,  2,60(83)      |              despre formarea la preoţie Optatm totius, 15.~
2193 VII,  1,91         |         dramatic al acestei experienţe, optimismul raţionalist care vedea în
2194 Conclu,  0,104     |               acestora, nici pe care se opun Bisericii şi o persecută
2195  V,  1,52          |         catolici au simţit datoria de a opune o filozofie a lor la variatele
2196 IV,  3,46          |               până când a atins poziţii opuse în mod explicit. În secolul
2197 VI,  1,72          |              transmise mai ales pe cale orală.~
2198  V,  2,62          |               şi cea teologică. Această orânduire a studiilor a influenţat,
2199 VII,  1,81         |               mijloace tehnice nu ar fi orânduite spre un scop nu numai utilitarist,
2200 III,  1,24         |                  Paul a ajuns la Atena. Oraşul filozofilor era plin de
2201 IV,  1,41          |               putea să iasă din impasul orb al miturilor, pentru a se
2202 II,  2,22          |               la un principiu superior. Orbirea mândriei i-a înşelat pe
2203 III,  2,34(29)     |              executoare foarte atentă a ordinelor lui Dumnezeu" după cum scrie
2204 IV,  1,40          |            credinţa, iar mai apoi să se ordone necesitatea de a crede tot
2205 VII,  1,89         |          deliberărilor luate treptat de organele instituţionale. Mai mult:
2206 Intro,  0,4        |                logică a afirmaţiilor şi organicitatea conţinuturilor, a unei ştiinţe
2207  V,  2,59          |               Au fost din aceia care au organizat sinteze de un aşa înalt
2208 VI,  1,65          |                         65. Teologia se organizează ca ştiinţă a credinţei în
2209 VII,  1,82         |                 mod obiectiv adevărate, oricât ar fi de perfecţionabilă
2210  I,  2,15          |               Isus din Nazaret, permite oricui să accepte "misterul" vieţii
2211 Intro,  0,5        |                 modernă, uitând de a-şi orienta cercetarea sa asupra fiinţei,
2212 IV,  3,47          |               orientate - sau cel puţin orientabile - ca "raţiune instrumentală"
2213 VI,  1,74          |                  Edith Stein şi, în cel oriental, oameni de ştiinţă de statura
2214 VI,  1,72          |       apropierea de astăzi de culturile orientale şi va afla în această moştenire
2215 VI,  1,67          |              conferă plinătate de sens, orientându-le spre bogăţia misterului
2216 IV,  3,47          |             forme de raţionalitate sunt orientate - sau cel puţin orientabile -
2217 VII,  2,98         |               ales aici şi acum; suntem orientaţi să acordăm conştiinţei individului
2218 Intro,  0,3        |             existenţa din care trăieşte Orientul. De fapt, orice popor are
2219 IV,  1,38(31)      |                                         ORIGEN, Contra lui Celsus, 3,55;
2220 VI,  1,70          |            realizează unificarea în mod original şi suprem prin participarea
2221 Conclu,  0,105     |              una din bogăţiile cele mai originale ale tradiţiei creştine în
2222 VI,  1,72          |          legitimă a specificităţii şi a originalităţii gândirii indiene cu ideea
2223 VI,  1,69          |                 decât unei filozofii de origine greacă şi eurocentrică.
2224 VI,  1,67          |               credinţă, ca să descopere orizonturile la care de una singură nu
2225 Intro,  0,4        |             numeau cei din antichitate, orthňs logos, recta ratio.~
2226 VI,  2,76          |              secole din urmă au părăsit ortodoxia creştină.~
2227 VII,  1,88         |               Trebuie să constatăm, din păcate, că ceea ce ţine de întrebarea
2228 Conclu,  0,104     |         problema ecologică, la problema păcii sau la convieţuirea raselor
2229 IV,  1,36          |         cunoaştere naturală, în religia păgână, decăzuse în idolatrie (
2230 IV,  1,36          |             Pentru a se face înţeles de păgâni, primii creştini nu puteau
2231  I,  2,13          |               rămâne Euharistia printre pâinile obişnuite".(17)~În concluzie,
2232 VII,  1,88         |         începuturile existenţei sale pe pământ, şi le-a pus în mod constant.
2233 VI,  1,71          |             Pont şi Asia, din Frigia şi Pamfilia, din Egipt şi ţinuturile
2234 VII,  1,80         |                relativism, materialism, panteism.~Convingerea fundamentală
2235 IV,  3,48          |                fiinţei.~De aceea, să nu pară nelalocul său apelul meu
2236 Conclu,  0,108     |                 însăşi este o adevărată parabolă capabilă să răspândească
2237 II,  2,23          |            culmea învăţăturii sale şi a paradoxului pe care vrea să-l exprime: "
2238  V,  2,59          |                  Deja mai înainte şi în paralel cu invitaţia papei Leon
2239 II,  1,16          |               concepea cunoaşterea prin parametrii specifici epocii moderne,
2240 VI,  2,76          |               aceste secole din urmă au părăsit ortodoxia creştină.~
2241  I,  1,11          |                 lui Dumnezeu un drum de parcurs în întregime, astfel încât
2242 III,  2,34(29)     |               scrie în scrisoarea către părintele Benedetto Castelli din 21
2243 IV,  1,41          |        inserează noutatea înfăptuită de părinţi. Au acceptat în întregime
2244 VII,  1,89         |                baza votului majorităţii parlamentare.(105)~Este clară consecinţa
2245 IV,  3,48          |         respectul autonomiei reciproce. Parresia credinţei trebuie să aibă
2246 Intro,  0,4        |                cu alţi semeni ai săi şi părtaşă la destinul lor. De aici
2247  V,  2,60(84)      |                 1177-1189; "Discorso ai partecipanti dell'VIII Congresso Tomistico
2248 VII,  1,85         |           întrucât comportă o apropiere parţială faţă de adevăr cu consecinţa
2249 VI,  1,70          |                 original şi suprem prin participarea la misterul său. Această
2250 VII,  1,82         |        îndreptată nu numai spre aspecte particulare şi relative - fie că sunt
2251  V,  1,55          |                 odinioară revin, dar cu particularităţi noi. Nu este vorba doar
2252  V,  1,49          |              răspândesc teorii false şi partinice care seamănă erori grave,
2253 IV,  1,38          |                frecventarea şcolilor le păruse primilor creştini mai degrabă
2254  V,  1,54(66)      |                Cf. Scrisoarea enciclică Pascendi dominici gregis (8 septembrie
2255 VII,  1,81         |              instrumentale, fără nici o pasiune autentică pentru căutarea
2256  V,  2,60(84)      |                 apostolică postsinodală Pastores dabo vobis (25 martie 1992),
2257 Conclu,  0,108     |               care, născând adevărul şi păstrându-l în inima ei, l-a împărtăşit
2258 IV,  1,38          |          sfântul Iustin: acesta, deşi a păstrat şi după convertire o mare
2259 VI,  1,71          |              împiedică pe aceştia să-şi păstreze propria identitate culturală.
2260  I,  1,12          |                care izvorăşte din taina patimii, morţii şi învierii lui
2261  V,  2,60          |                 Dumnezeu, întemeiaţi pe patrimoniul filozofic pururi valabil,
2262 VI,  1,69          |            simplu valoarea universală a patrimoniului filozofic acceptat de Biserică.~
2263  I,  1,8           |          biblice şi a întregii tradiţii patristice. În primul Conciliu Vatican,
2264  V,  1,54          |               şi uman şi de a-l face să pătrundă în minţile oamenilor. Dimpotrivă,
2265 IV,  1,42          |            necesare, deşi ele nu pot fi pătrunse în acest fel cu intelectul
2266 II,  2,22          |                apreciem mai bine cât de pătrunzătoare este reflecţia din cărţile
2267 II,  2,22          |                 că, în importantul text paulin, se afirmă capacitatea metafizică
2268 VI,  1,67          |                I, recuperând învăţătura paulină (cf. Rom 1,19-20), atrăsese
2269 VI,  1,74          |               lui Vladimir S. Soloviev, Pavel A. Florenski, Peter J. Caadaev,
2270  V,  2,57          |              vedere atât practic cât şi pedagogic; prima dintre toate fiind
2271 Intro,  0,2        |              viaţa omului, ea s-a făcut pelerină pe străzile lumii pentru
2272 VI,  1,71          |                 la care au fost martori pelerinii prezenţi la Ierusalim în
2273  I,  2,13(17)      |                                         Pensées, 789 (ed. L. Brunscvicg).~
2274  I,  2,13          |                 semnificaţia ei permite perceperea profunzimii misterului.
2275 IV,  1,41          |             reflecţie, dând temei solid perceperii fiinţei, transcendentului
2276  I,  1,9           |                  aceasta se sprijină pe percepţia simţurilor, pe experienţă
2277 IV,  3,48          |            analizele aprofundate despre percepţie şi experienţă, despre imaginar
2278 Conclu,  0,100     |               influenţă, nu întotdeauna percepută într-o manieră clară, şi
2279  V,  1,55(72)      |                 intrinsec al lucrurilor percepute prin lumina naturală a raţiunii,
2280 Intro,  0,6        |         gândirea şi cultura prin apelul peren la căutarea adevărului,
2281 VII,  2,96         |           probleme: aceea a validităţii perene a limbajului conceptual
2282 VII,  2,97         |     comunicative. Ea găseşte puterea şi perenitatea sa în faptul că se întemeiază
2283 II,  1,16          |               ei va împlânta ţăruşii în pereţii ei, va întinde cortul său
2284  V,  2,57          |                 cuvine, distinge în mod perfect credinţa de raţiune, le
2285 VII,  1,82         |              adevărate, oricât ar fi de perfecţionabilă mereu. Ceea ce s-a spus
2286 VI,  2,75          |                 voinţa, nu distruge dar perfecţionează liberul arbitru al oricărui
2287 III,  2,32         |          cunoaştere, care trebuie să se perfecţioneze progresiv prin evidenţa
2288 IV,  2,43(45)      |           gratia non tollat naturam sed perficiat".~
2289 VII,  1,88         |                              88. Un alt pericol de luat în seamă este ştiinţismul.
2290 VII,  1,89         |               Purtător de nu mai puţine pericole este pragmatismul, atitudine
2291 IV,  3,46          |                au prezentat credinţa ca periculoasă şi alienantă pentru dezvoltarea
2292  V,  1,55          |               Nu lipsesc nici retrageri periculoase în fideism, care nu recunoaşte
2293 VII,  2,95         |             deşi arătând uneori cultura perioadei în care sunt definite, formulează
2294 VII,  2,96(112)    |              datorită căreia nu ne este permis să ne îndepărtăm de ea":
2295  I,  2,13          |               căutării adevărului şi la permisiunea ca mintea să poată în mod
2296 IV,  1,42          |           descoperi motivele care să le permită tuturor să ajungă la o anumită
2297 Conclu,  0,104     |             care se opun Bisericii şi o persecută în diferite feluri".(126)
2298 Intro,  0,6        |          aspecte ale adevărului, dar şi persoanelor care sunt în căutare, pentru
2299 IV,  3,48          |         imaginar şi inconştient, despre personalitate şi intersubiectivitate,
2300 VI,  1,74          |        menţionez, în mediul occidental, personalităţi ca John Henry Newman, Antonio
2301 VI,  1,74          |           Soloviev, Pavel A. Florenski, Peter J. Caadaev, Vladimir N.
2302 II,  1,16          |                ei şi sub ramurile ei va petrece. Va scăpa sub ea de fierbinţeală
2303 Conclu,  0,108     |               Dată la Roma, în "Sfântul Petru", 14 septembrie, sărbătoarea
2304 Conclu,  0,108     |                erau convinşi că trebuie philosophari in Maria.~Fie ca Scaunul
2305 II,  1,17          |           acesta constă nobleţea lui. O piatră ulterioară la acest mozaic
2306  V,  1,54          |         afirmaţiile false se ascunde un pic de adevăr, fie, în sfârşit,
2307 III,  1,24         |                 el. Literatura, muzica, pictura, sculptura, arhitectura
2308 VII,  1,90         |             unesc împreună sau împreună pier într-un mod vrednic de milă.(106)~
2309  V,  1,56          |                 de urmat: trebuie să nu pierdem pasiunea pentru adevărul
2310 VII,  1,90         |              comportă în mod inevitabil pierderea contactului cu adevărul
2311  V,  2,61          |             filozofiei.~La baza acestei pierderi de interes stau motive diferite.
2312 IV,  3,46          |               cedeze, nu doar la logica pieţei, ci şi la tentaţia unei
2313 Conclu,  0,106     |         încurajării mele faţă de aceşti pionieri valoroşi ai cercetării ştiinţifice,
2314 Conclu,  0,108(132)|                            He noera tes pisteos trapeza": Omilie spre lauda
2315 VI,  2,76          |            întâmplător acesta a devenit pivotul filozofiei istoriei, care
2316  V,  1,56          |               de izolare şi să rişte cu plăcere pentru tot ceea ce este
2317  I,  1,7           |                  dar acum revelat: "I-a plăcut lui Dumnezeu, în bunătatea
2318 Conclu,  0,104     |            adevărată şi în acelaşi timp planetară de care astăzi omenirea
2319 II,  2,21          |                încercării de a înţelege planurile misterioase ale lui Dumnezeu (
2320 II,  2,22          |          Genezei descrie într-o manieră plastică această condiţie a omului,
2321 Intro,  0,1        |            tratatele filozofice ale lui Platon şi Aristotel. Sunt întrebări
2322 IV,  1,40          |                 încreştinare a gândirii platonice şi neoplatonice, merită
2323 IV,  1,40          |             demonstrate".(38) Aceloraşi platonici, la care se făcea referinţă
2324  I,  1,12          |               pe care mintea omenească, plecând de la sine, niciodată nu
2325 III,  1,24         |                  Oraşul filozofilor era plin de statui reprezentând diferiţi
2326 VI,  1,67          |          Acestora, Revelaţia le conferă plinătate de sens, orientându-le spre
2327 Intro,  0,5        |           poziţiilor a cedat locul unui pluralism nediferenţiat, fundamentat
2328 Conclu,  0,105     |                 suficientă lectura fără pocăinţă, cunoaşterea fără devoţiune,
2329 Intro,  0,1        |              cele care ies la iveală în poemele lui Homer şi în tragediile
2330 III,  2,33(28)     |                 cum o arată bine geniul poetic din orice timp şi din orice
2331 IV,  1,36          |            aflat prima lor formulare în poezie. Teogoniile rămân, până
2332 VI,  1,73          |            mişcându-se între aceşti doi poli - cuvântul lui Dumnezeu
2333 IV,  1,36          |                 religiilor cosmice, era politeistă, ajungând până la divinizarea
2334  I,  2,13(15)      |               face referinţă propoziţia pomenită mai sus, învaţă că ascultarea
2335 VI,  2,75          |             filozofie, mai sus pe scurt pomenite, se pot distinge diferite
2336 II,  2,22          |                 centrul căreia se afla "pomul cunoaşterii binelui şi al
2337 VI,  1,71          |                Iudeea şi Capadocia, din Pont şi Asia, din Frigia şi Pamfilia,
2338 VII,  1,85         |          însuşindu-mi ceea ce suveranii pontifi de câteva generaţii nu încetează
2339 Conclu,  0,108     |                 1998, al douăzecelea al pontificatului meu.~Ioan Paul al II-lea~
2340  V,  2,60(84)      |            sfântului Toma: "Discorso al Pontificio Ateneo Internazionale Angelicum" (
2341  V,  1,54          |                magisteriul universal al pontifului roman,(70) a trebuit să
2342 VI,  1,70          |                care îngăduie celor două popoare să devină "unul". Cei care
2343 VI,  1,70          |    transformarea care s-a creat printre Popoarele păgâne după ce au ajuns
2344 Conclu,  0,103     |                care se reflectă cultura popoarelor. O filozofie, care, sub
2345 II,  2,22          |             filozofică printr-un limbaj popular, apostolul exprimă un adevăr
2346  V,  2,61          |                expresii de înţelepciune populară. Lucrul acesta constituie
2347  V,  1,53          |         raţiunea şi credinţa. Conciliul pornea de la exigenţa fundamentală,
2348 III,  1,24         |               bază comună de la care să pornească în vestirea kerigmei: "Cetăţeni
2349 VII,  2,97         |        cristologie, de exemplu, care ar porni unilateral "de jos", cum
2350 IV,  3,47          |             tocmai acelea care conţin o porţiune specială a genialităţii
2351 Conclu,  0,108     |            Scaunul Înţelepciunii să fie portul sigur pentru cei care fac
2352  I,  2,15          |               Porunca aceasta care ţi-o poruncesc eu astăzi nu este neînţeleasă
2353  I,  2,15          |               tehnocratice; este ultima posibilitate care este oferită de Dumnezeu
2354 IV,  3,46          |                dintre ei, conştienţi de posibilităţile sădite în progresul tehnologic,
2355 VII,  1,84         |             lăsând deoparte verificarea posibilităţilor raţiunii de a descoperi
2356 IV,  1,38          |                înţelepciune şi face tot posibilul ca să ajungă la ea. La noi
2357  I,  2,14          |             quiddam maius quam cogitari possit) (...). Iar dacă nu ai fi
2358 VII,  1,91         |              ceea ce este calificat ca "post-modern" este uneori pozitiv şi
2359 VII,  1,91         |                gândire care fac apel la post-modernitate merită o atenţie adecvată.
2360 VII,  1,91         |          anumiţi gânditori drept epoca "post-modernităţii". Acest termen, folosit
2361  V,  2,60(84)      |               496; Exortaţia apostolică postsinodală Pastores dabo vobis (25
2362 III,  2,34         |                 adevărului este deja un postulat fundamental al raţiunii
2363 VII,  1,85         |           discursul lor în baza acestor postulate şi în coerentă continuitate
2364 Intro,  0,3        |               fi verificată chiar şi în postulatele din care diferitele legislaţii
2365 VII,  1,91         |           radicală punere în discuţie a postulatelor considerate ca indiscutabile.
2366 VII,  1,81         |               chiar să se transforme în potenţiali distrugători ai neamului
2367 Conclu,  0,106     |         caracteristică şi peste care nu poţi trece a persoanei umane.
2368 Conclu,  0,100     |           acestor motive, am considerat potrivit şi necesar să subliniez
2369 II,  1,19          |                        ciclul anilor şi poziţia aştrilor, natura animalelor
2370 IV,  3,46          |             creştină, până când a atins poziţii opuse în mod explicit. În
2371 Intro,  0,5        |                 Pluralitatea legitimă a poziţiilor a cedat locul unui pluralism
2372  V,  2,61          |               de mai multe ori valoarea pozitivă a cercetării ştiinţifice
2373 VII,  1,88         |              aceeaşi idee se exprima în pozitivism şi în neopozitivism, care
2374 VII,  2,94         |             fapte naturale, cum ar vrea pozitivismul istoricist.(111) Textele
2375 IV,  1,38          |                imediată şi nici uşoară. Practicarea ei şi frecventarea şcolilor
2376 VII,  1,89         |           principii etice. Consecinţele practice care derivă din această
2377 VI,  2,79(95)      |                        SF. AUGUSTIN, De praedestinatione sanctorum, 2,5; PL 44,963.~
2378  V,  2,61          |                formarea pastorală şi în praeparatio fidei. În fine, nu se poate
2379 IV,  1,41(40)      |                                      De praescriptorum haereticorum, VII,9: SC
2380 IV,  2,44(48)      |                             Cf. I,1,6: "Praeterea, haec doctrina per studium
2381 Intro,  0,5        |                fi apreciată cu criterii pragmatice bazate în mod esenţial pe
2382 Intro,  0,6        |                  pentru ca omenirea, în pragul mileniului trei al erei
2383 Intro,  0,6        |             viaţă până aproape de malul prăpastiei, fără să ştie spre ce se
2384 II,  1,16          |                va întinde cortul său în preajma ei şi se va sălăşlui întru
2385 VI,  1,67(90)      |            pentru teologia fundamentală preambulul necesar, pentru ca, şi astăzi,
2386  I,  2,13(16)      |               Secvenţa din solemnitatea Preasfântului Trup şi Sânge al lui Cristos.~
2387 VI,  2,79          |             conţinuturile Magisteriului precedent, intenţionez în această
2388  V,  1,53          |          filozofice şi transcendenţa şi precedenţa acelora faţă de acestea;
2389 VII,  1,85         |         teologică care a marcat epocile precedente, cât şi tradiţia perenă
2390 VI,  1,68          |              creştină fie învăţături şi precepte precise. Pentru a le aplica
2391 III,  2,30         |      adevărurile filozofice, trebuie să precizăm că ele nu se limitează doar
2392 IV,  2,43          |             coboare în profunzime şi să precizeze sensul unei astfel de raţionalităţii.
2393 VI,  1,71          |                 din apropierea Cirenei, precum şi romani în trecere, iudei
2394 Conclu,  0,105     |               se consacre cercetării şi predării teologiei. Să se străduiască
2395  V,  2,60          |                filozofice să fie astfel predate încât seminariştii să fie
2396 Conclu,  0,106     |              filozofi şi către cei care predau filozofia, pentru ca să
2397 Conclu,  0,105     |         corpului profesoral destinat să predea filozofia în Seminarii ca
2398 VII,  2,96         |          conciliare. Deja veneratul meu predecesor Pius al XII-lea în scrisoarea
2399  V,  1,54          |                ce au adus veneraţii mei predecesori constituie o contribuţie
2400 Intro,  0,5        |               iniţiativele analoage ale predecesorilor mei, doresc şi eu să arunc
2401 IV,  2,43          |            contextul acesta, ce a scris predecesorul meu, Slujitorul lui Dumnezeu
2402 Intro,  0,1        |           Confucius şi Lao-Tze ca şi în predica lui Tirthankara şi Buddha;
2403 II,  2,23          |           credinţă şi filozofie află în predicarea lui Cristos răstignit şi
2404 VI,  1,70          |                 încă de la începuturile predicării Evangheliei. Porunca lui
2405  V,  1,52          |                 teoriile care susţineau preexistenţa sufletelor,(56) ca şi cele
2406 VII,  1,87         |          aceasta de modernism, deoarece preferă ceea ce este actual în locul
2407 Intro,  0,6        |       îndepărtat privirea de la adevăr, preferând succesul în prezent în locul
2408 Intro,  0,5        |               de a cunoaşte adevărul, a preferat să sublinieze limitele şi
2409 VI,  1,69          |               trebui să se adreseze, de preferinţă, unor înţelepciuni tradiţionale,
2410  V,  2,60          |                 ales pentru cei care se pregătesc la studiile teologice. În
2411 IV,  1,38          |                 curăţia vieţii, ea este pregătită aşa cum trebuie pentru înţelepciune
2412 IV,  2,44(50)      |            Ibidem, I,II,109,1 ad 1 care preia cunoscuta frază din Ambrosiaster,
2413 II,  1,16          |                 în lectura, făcută fără prejudecăţi, a acestor pagini din Scriptură
2414 Intro,  0,4        |              este necesară o explicaţie preliminară. Împins de dorinţa de a
2415 Conclu,  0,105     |       responsabilitatea gravă faţă de o premergătoare şi adecvată pregătire a
2416 IV,  1,41(41)      |        părinţilor Bisericii în formarea preoţească (10 noiembrie 1989), 25:
2417 Intro,  0,6        |             face simţită într-o manieră presantă mai ales când se verifică
2418 Conclu,  0,105     |          desfăşoare munca lor în lumina prescripţiilor Conciliului Vatican II (129)
2419 Intro,  0,1        |          sensului ce din totdeauna face presiuni în inima omului: de fapt,
2420  I,  2,13(15)      |             Dumnezeu se revelează, să-i prestăm, prin credinţă, supunerea
2421 Intro,  0,5        |                 exclusiv, pornind de la presupoziţia că el se manifestă în mod
2422  V,  1,53          |               la exigenţa fundamentală, presupusă de Revelaţie, a cognoscibilităţii
2423 VII,  1,90         |              i-ai luat omului adevărul, pretenţia de a-l face liber este o
2424 VII,  1,91         |          imanenţei, care stă în centrul pretenţiei raţionaliste, a provocat,
2425  V,  1,51          |                a filozofiei nu poate să pretindă în mod legitim de a îmbrăţişa
2426 Intro,  0,4        |                mândrie filozofică" care pretinde să ridice propria viziune
2427 IV,  1,37          |                 de a pune problema care pretindea să subordoneze adevărul
2428  V,  1,54          |                constituie o contribuţie preţioasă care nu poate fi uitată.~
2429 IV,  3,48          |                manifestă uneori germeni preţioşi de gândire, care, dacă sunt
2430 III,  1,24         |             adevăr pe care Biserica l-a preţuit întotdeauna: în profunzimile
2431 VII,  1,87         |             pentru omul contemporan, se prevalează numai de aserţiunile şi
2432 II,  2,22          |                originar al creaţiei era prevăzută capacitatea raţiunii de
2433  V,  2,62          |                de o perioadă în care se prevede un angajament special în
2434 IV,  1,40          |                referinţă la experienţă, prevesteau viitoarele dezvoltări ale
2435 VII,  1,86         |            tradiţia creştină doreşte să prevină pericolul care se ascunde
2436 III,  2,34(29)     |                care îl stimulează, care previne şi ajută intuiţiile sale,
2437 VII,  2,93         |                tinde teologia constă în prezentarea înţelegerii Revelaţiei şi
2438 VII,  2,92         |       fidelitate, să fie aprofundată şi prezentată într-un mod care să corespundă
2439 IV,  1,41          |               şi diferenţele pe care le prezentau în raport cu Revelaţia.
2440 VI,  1,71          |               au fost martori pelerinii prezenţi la Ierusalim în ziua de
2441 VII,  1,91         |        adineaori nu am avut intenţia să prezint un cadru complet al situaţiei
2442 VI,  2,76          |               ea eliberează raţiunea de prezumţie, ispită tipică căreia filozofii
2443 II,  1,20          |                 şi cum ar putea omul să priceapă calea lui?" (Prov 20,24).
2444 II,  2,23          |               doar înţelepciunea omului priceput, dar se cere o trecere decisivă
2445  I,  1,10          |             adresează oamenilor ca unor prieteni (cf. Ex 33,11; In 15,14-
2446 III,  2,33         |                 antici, care considerau prietenia drept unul din cele mai
2447 VI,  1,70          |          înţelege în ce fel comunitatea primară a înfruntat problema aceasta.
2448 II,  2,23          |             manieră adecvată.~Începutul primei Scrisori către corinteni
2449 IV,  3,45          |                  45. O dată cu apariţia primelor universităţi, teologia se
2450 IV,  1,38          |         frecventarea şcolilor le păruse primilor creştini mai degrabă o tulburare
2451 II,  2,21          |               intre în spaţii infinite, primind posibilitatea unei înţelegeri
2452 Intro,  0,6        |              sărăci slujirea pe care am primit-o. Afirmând din nou adevărul
2453 VI,  2,76          |              iau în consideraţie datele primite din Revelaţie. De exemplu,
2454 VII,  2,93         |                 Biserica sa. Angajament primordial al teologiei, în orizontul
2455 IV,  3,47          |            acesta pare să constea actul principal al dramei existenţei umane
2456 Intro,  0,6        |           viitorul, la senzaţia de a fi private de autentice puncte de referinţă.
2457 Conclu,  0,107     |                  107. Tuturor le cer să privească în profunzime la om, pe
2458 II,  1,16          |                iscoditor şi la căile ei priveghează; Cel care se uită pe ferestrele
2459 VI,  1,71          |        întâlnindu-se cu ea, ar voi să o priveze de ceea ce îi aparţine şi
2460 VII,  1,83         |           metafizica se pune ca mediere privilegiată în cercetarea teologică.
2461 VII,  2,98         |                 conştiinţei individului privilegiul de a fixa, într-un mod autonom,
2462  V,  1,55          |                                55. Dacă privim la condiţia noastră de azi,
2463 III,  1,24         |         privinţele. De fapt, umblând şi privind templele voastre, am găsit
2464 III,  1,24         |          deosebit de evlavioşi în toate privinţele. De fapt, umblând şi privind
2465 II,  1,16          |                sunt realităţi care sunt privite, analizate şi judecate prin
2466 Conclu,  0,104     |            aşteptările, deschiderile şi problematicile acestui moment istoric.
2467  V,  1,49          |               fi o filozofie care nu ar proceda în lumina raţiunii conform
2468 VI,  2,75          |          autonomă, care cu alte cuvinte procedează conform legilor sale proprii,
2469 VI,  1,64          |                  fie datorită unora din procedeele sale ca şi pentru a răspunde
2470  I,  1,10          |             prin cuvinte, iar cuvintele proclamă lucrările şi luminează misterul
2471  V,  2,59          |                concluzie, s-a continuat producerea de forme de speculaţie filozofică
2472 VII,  1,88         |          valorile sunt văzute ca simple produse ale emotivităţii şi noţiunea
2473 IV,  3,47          |               mult cu frică. Se teme că produsele sale, în mod natural nu
2474  I,  2,14(20)      |                                         Proemio şi nr. 1.15: PL 158,223-
2475 IV,  2,43          |             creştinismului cu filozofia profană, dar nici refuzul aprioric
2476 III,  2,34(29)     |          credinţa pentru că realităţile profane şi realităţile de credinţă
2477 III,  2,30         |          trecătoare, ale filozofilor de profesie. Fiecare om, cum am spus
2478 Conclu,  0,105     |           adecvată pregătire a corpului profesoral destinat să predea filozofia
2479 Conclu,  0,105     |           necesar ca această activitate profesorală să comporte o pregătire
2480 IV,  2,43          |             genialitatea intuiţiei sale profetice, a fost acela al concilierii
2481 III,  2,33(28)     |              orice popor, care, aproape profeţie a omenirii, propune din
2482  V,  2,59          |                 sinteze de un aşa înalt profil încât nu au nimic de invidiat
2483 VI,  2,77          |                 ca şi în celălalt, s-ar profila pericolul distrugerii principiilor
2484  I,  2,13          |      semnificaţia ei permite perceperea profunzimii misterului. Cristos în Euharistie
2485 III,  1,24         |                 preţuit întotdeauna: în profunzimile cele mai adânci ale inimii
2486 III,  1,25         |            semnificative, favorizând un progres autentic al omenirii întregi.~
2487 Intro,  0,4        |              schimbării timpurilor şi a progreselor ştiinţei, un nucleu de cunoştinţe
2488 VI,  1,71          |                rândul său, la modelarea progresivă a caracteristicilor acestuia.
2489 IV,  3,48          |               constatarea unei separări progresive între credinţă şi raţiunea
2490 VI,  1,74          |           acestor maeştri este de folos progresului în căutarea adevărului şi
2491 IV,  3,46          |               religii formând baza unor proiecte care, pe plan politic şi
2492  I,  2,15          |              înalţe privirea dincolo de proiectele proprii, îi este dată posibilitatea
2493 Conclu,  0,105(128)|                                         Prologus, 4: Opera omnia, Florenţa
2494 IV,  1,40          |                ca, printr-o îndrăzneaţă promitere a ştiinţei, să fie mai întâi
2495 VII,  1,85         |            actual, unii filozofi se fac promotorii redescoperirii rolului determinant
2496 Intro,  0,3        |              numeroase resurse pentru a promova progresul în cunoaşterea
2497  V,  1,51          |            primul rând spre provocarea, promovarea şi încurajarea gândirii
2498  V,  2,62          |                 a influenţat, uşurat şi promovat, chiar dacă într-un mod
2499 Conclu,  0,102     |           gândirii filozofice, Biserica promovează în acelaşi timp atât apărea
2500  V,  2,60          |               pentru a le da un răspuns prompt.(84)~
2501 VI,  1,66          |              propoziţiilor prin care se pronunţă învăţătura Bisericii, dar