| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library |
| Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances (Hapax - words occurring once) |
Chapter,Paragraph,Number
2502 IV, 1,38 | legea mozaică ca o instruire propedeutică în credinţa creştină(34) 2503 I, 2,13(15) | la care face referinţă propoziţia pomenită mai sus, învaţă 2504 Intro, 0,3 | există) lucrurile este o proprietate înnăscută a raţiunii sale, 2505 VI, 2,78 | poziţie asupra unor chestiuni propriu-zis filozofice, nici să impună 2506 IV, 1,42 | factus sum; et nondum feci propter quod factus sum".(42) Aşadar, 2507 VII, 2,97 | trebui să fie în stare să propună din nou problema fiinţei 2508 V, 1,54 | au fost elaborate şi se propuneau nu de către teologi, avându-şi 2509 Intro, 0,6 | caracterul fragmentar al unor propuneri care ridică efemerul la 2510 Conclu, 0,103 | pe care Paul al VI-lea a propus-o ca unul din scopurile fundamentale 2511 IV, 1,38 | Cristos înviat care trebuia propusă într-o întâlnire personală 2512 I, 1,8 | ţinând cont de principiile propuse de Conciliul Tridentin, 2513 IV, 1,41 | ea au altoit bogăţia care provenea din Revelaţie. Întâlnirea 2514 IV, 1,36 | convingerile populare de provenienţă în general stoică. Cu siguranţă 2515 III, 2,34(29) | pot contrazice niciodată "provenind în aceeaşi măsură din Cuvântul 2516 II, 1,16 | evenimentelor, prezenţa lucrătoare a Providenţei. În legătură cu aceasta 2517 VI, 1,72 | mergi împotriva planului providenţial al lui Dumnezeu, care conduce 2518 II, 1,18 | suverană şi totodată iubirea providenţială în stăpânirea lumii.~Când 2519 IV, 3,47 | progresiv la una din multele provincii ale ştiinţei umane; sub 2520 Intro, 0,5 | cu adevăruri parţiale şi provizorii, fără a mai încerca să pună 2521 VII, 2,98 | credincioşilor. În faţa provocărilor contemporane în câmp social, 2522 III, 1,26 | absurdului, nici la întrebările provocatoare care se regăsesc în cartea 2523 VI, 1,71 | romani în trecere, iudei şi prozeliţi, cretani şi arabi, îi auzim 2524 IV, 1,38 | semnul unui discernământ prudent, este amintit sfântul Iustin: 2525 V, 1,49 | Motivul profund al acestei prudenţe stă în faptul că filozofia, 2526 II, 1,17 | mozaic este adăugată de psalmistul când se roagă spunând: " 2527 Conclu, 0,108(132)| Maria Maica lui Dumnezeu, Pseudo-Epifaniu: PG 43,493. 2528 Conclu, 0,100 | mult de o sută de ani de la publicarea enciclicei Aeterni Patris 2529 VII, 1,81 | mai are vreun sens să-ţi pui întrebarea despre sens. 2530 IV, 1,40 | însuşi: "Din cauza aceasta, punându-mi-se în faţă învăţătura catolică, 2531 II, 2,21 | răzbunării continue a îndoielii. Punându-şi încrederea în Dumnezeu, 2532 VII, 1,91 | iraţionaliste, în vreme ce critica punea în evidenţă deşertăciunea 2533 III, 1,26 | cartea lui Iob pentru ca să punem la îndoială sensul vieţii. 2534 VII, 1,91 | care au dus la o radicală punere în discuţie a postulatelor 2535 II, 2,23 | mântuitor al Tatălui la pura logică umană este destinată 2536 VII, 1,88 | deoparte pentru a face loc purei şi simplei realităţi de 2537 VI, 2,76 | subiectiv, care constă în purificarea raţiunii prin credinţă. 2538 Conclu, 0,100 | de examinare critică şi purificatoare, fie de stimul pentru a 2539 V, 1,49 | tulburând simplitatea şi puritatea credinţei poporului lui 2540 VII, 1,89 | 89. Purtător de nu mai puţine pericole 2541 II, 1,17 | lumea lor fiecare, sunt puşi într-un raport unic. În 2542 IV, 1,36 | păgâni, primii creştini nu puteau în discursurile lor să facă 2543 IV, 3,46 | ci şi la tentaţia unei puteri demiurgice asupra naturii 2544 VI, 2,75 | proprii, slujindu-se numai de puterile raţiunii. În ciuda conştiinţei 2545 V, 2,63 | această scrisoare enciclică, puternicul interes pe care Biserică 2546 V, 1,55 | latent se pot recunoaşte în puţina consideraţie care se acordă 2547 IV, 1,40 | tocmai pentru că ele nu putuseră să fie demonstrate".(38) 2548 II, 2,21 | creat ca "cercetător" (cf. Qoh 1,13), a cărui misiune este 2549 III, 1,24(22) | Ut te semper desiderando quaererent et inveniendo quiescerent": 2550 I, 2,14 | fi gândit (quiddam maius quam cogitari possit) (...). 2551 I, 2,14 | mare decât poate fi gândit (quiddam maius quam cogitari possit) (...). 2552 III, 1,24(22) | quaererent et inveniendo quiescerent": Missale Romanum.~ 2553 I, 2,14 | ceva mai mare (non solum es quo maius cogitari nequit); 2554 IV, 2,44 | înăuntrul său că omne verum a quocumque dicatur a Spiritu Sancto 2555 IV, 1,42 | et nondum feci propter quod factus sum".(42) Aşadar, 2556 Intro, 0,6 | oboselii unei cercetări răbdătoare asupra a ceea ce merită 2557 V, 1,49 | metodologiilor specifice. În fond, rădăcina autonomiei de care se bucură 2558 VII, 1,85 | Tocmai această adâncire a rădăcinilor în tradiţie este ceea ce 2559 II, 2,23 | către corinteni pune cu radicalitate dilema aceasta. Fiul lui 2560 IV, 3,48 | privirea pe noutatea şi radicalitatea fiinţei.~De aceea, să nu 2561 IV, 3,46 | 46. Radicalizările mai influente sunt cunoscute 2562 IV, 3,45 | gânditori, poziţiile s-au radicalizat, ajungând de fapt la o filozofie 2563 VI, 1,72 | contact cu arii culturale rămase până acum în afara mediului 2564 II, 1,16 | acoperământul ei şi sub ramurile ei va petrece. Va scăpa 2565 VII, 1,80 | datorată materiei, ci este o rană care provine din exprimarea 2566 I, 1,11 | Dumnezeu, după ce în mai multe rânduri şi în mai multe feluri a 2567 Intro, 0,6 | care ridică efemerul la rangul de valoare, înşelând asupra 2568 II, 2,22 | bărbat şi orice femeie, rănind raţiunea care de atunci 2569 V, 1,51 | opera unei raţiuni umane rănită şi slăbită de păcat. De 2570 III, 2,30 | util să facem o referinţă rapidă la aceste diferite forme 2571 Intro, 0,6 | perioada aceasta de schimbări rapide şi complexe nu expune mai 2572 IV, 1,37 | cuvintele apostolului, dacă le raportăm la diferitele forme de esoterism 2573 III, 2,35 | considerăm în primul rând raporturile dintre credinţă şi filozofie 2574 VII, 1,91 | Acest termen, folosit nu rareori în contexte între ele foarte 2575 IV, 1,40 | să fie mai întâi luată în râs credinţa, iar mai apoi să 2576 II, 2,22 | evenimentul mântuirii care a răscumpărat raţiunea de slăbiciunea 2577 VI, 2,75 | care au precedat naşterea Răscumpărătorului şi, după ea, în regiunile 2578 Conclu, 0,104 | păcii sau la convieţuirea raselor şi culturilor - găsesc o 2579 IV, 1,38 | După ce a dat jos barierele rasiale, sociale şi sexuale, creştinismul 2580 Conclu, 0,108 | adevărată parabolă capabilă să răspândească lumină asupra reflecţiei 2581 V, 1,49 | datului revelat şi când se răspândesc teorii false şi partinice 2582 VI, 1,72 | acum în afara mediului de răspândire a creştinismului, datorii 2583 VII, 1,88 | contemporane au contribuit la răspândirea mentalităţii ştiinţiste, 2584 III, 2,33(28) | integralitatea căutării răspunsului ultim şi mai satisfăcător, 2585 VI, 2,76 | legitimă, dar nu trebuie să fie răstălmăcită: prin ea nu se vrea să se 2586 Intro, 0,5 | cercetarea filozofică să se rătăcească în nisipurile mişcătoare 2587 Intro, 0,5 | impresia unei mişcări care rătăceşte printre valuri: în timp 2588 IV, 1,42 | raţional că este de neînţeles (rationabiliter comprehendit incomprehensibile 2589 V, 1,52 | raţiunii; pe de altă parte, raţionalism-ul(61) şi ontologism-ul,(62) 2590 IV, 3,46 | umane.~Ca urmare a crizei raţionalismului a căpătat contur, în fine, 2591 I, 1,8 | revelaţiei lui Dumnezeu. Critica raţionalistă, care în timpul acela se 2592 III, 2,31 | acumulate sau în virtutea unui raţionament succesiv. Cu toate acestea, 2593 II, 2,22 | au devenit "zadarnice" şi raţionamentele strâmbe şi îndreptate către 2594 VI, 1,68 | profunzime conştiinţa şi puterea raţionamentului său. Cu alte cuvinte, aceasta 2595 II, 1,19 | Autorul afirmă că, tocmai raţionând asupra naturii, se poate 2596 I, 2,14 | gândirea spre acesta cu râvnă şi adesea, şi uneori mi 2597 IV, 1,42 | lăsat de o parte, dacă el a răzbătut deja gândind până la acesta, 2598 II, 2,21 | nimic neexplorat în ciuda răzbunării continue a îndoielii. Punându-şi 2599 III, 2,33(28) | care este partea lui cea rea? (Sir 18,7) [...] Aceste 2600 VII, 1,91 | începând din secolul trecut, reacţii care au dus la o radicală 2601 V, 1,49 | este obligaţia lui de a reacţiona într-un mod clar şi puternic 2602 VII, 1,91 | de altfel, cu greu s-ar readuce la o viziune unitară. Mi 2603 II, 1,16 | culturile Orientului antic sunt readuse la viaţă în paginile acestea 2604 III, 1,25 | este vorba de adevăr. Am reafirmat convingerea aceasta în scrisoarea 2605 IV, 2,44 | adevăr fără rezerve, în realismul lui a ştiut să-i recunoască 2606 VII, 2,96 | este rezolvabilă. Valoarea realistă a multor concepte, de altfel, 2607 IV, 2,44 | introduce în cunoaşterea realităţilor divine. Teologia lui permite 2608 III, 1,25 | adevărate pot desăvârşi persoana realizând natura acesteia. Acest adevăr 2609 VI, 1,72 | îmbogăţită prin achiziţiile realizate în apropierea de astăzi 2610 V, 1,55 | raţiune pe care o arată recentele dezvoltări ale multor studii 2611 VI, 1,74 | condusă de gânditori mai recenţi, între care îmi place să 2612 VII, 2,92 | mereu în faţa datoriei de a recepta instanţele variatelor culturi 2613 VII, 2,96 | nici nu ar putea să fie receptate de culturi diferite de cele 2614 Conclu, 0,104 | credincioşi în stare să recepteze aşteptările, deschiderile 2615 V, 1,55 | Bisericii într-o astfel de reciprocitate încât cei trei nu pot subzista 2616 VII, 2,99 | punct de vedere uman.(121) Reciprocitatea care se creează între disciplinele 2617 V, 2,60 | candidaţii la preoţie; sunt recomandări care se pot extinde mai 2618 IV, 1,38 | înţelepciune care constă în rectitudinea sufletului şi a cuvântului 2619 III, 2,28 | întotdeauna, trebuie să recunoaştem, cercetarea adevărului se 2620 Conclu, 0,104 | înaltelor valori umane, deşi nu recunosc încă Izvorul acestora, nici 2621 VII, 2,98 | priveşte teologia morală. Recuperarea filozofiei este urgentă 2622 III, 2,31 | acele adevăruri să fie "recuperate" în baza experienţei acumulate 2623 III, 1,26 | sens. Nu este necesar să recurgem la filozofii absurdului, 2624 VII, 1,89 | pe care le face, exclude recursul la reflecţiile teoretice 2625 V, 1,54(67) | Scrisoarea enciclică Divini Redemptoris (19 martie 1937): AAS 29 ( 2626 IV, 2,43 | care gânditorii creştini redescopereau tezaurele filozofiei antice, 2627 VII, 1,85 | filozofi se fac promotorii redescoperirii rolului determinant al tradiţiei 2628 I, 2,15 | Noli foras ire, in te ipsum redi. In interiore homine habitabit 2629 V, 2,59 | nu a fost unicul semn de redresare a gândirii filozofice în 2630 VII, 2,97 | pericolul unui astfel de reducţionism.~Dacă intellectus fidei 2631 IV, 1,41 | De aceea este nedrept şi reductiv să limităm lucrarea lor 2632 VII, 2,97 | într-o schemă inadecvată, reductivă, şi lipsită de incisivitatea 2633 IV, 3,48 | în pericolul grav de a fi redusă la mit sau superstiţie. 2634 III, 2,31 | sfârşit, cine ar putea să refacă drumurile experienţei şi 2635 II, 1,19 | greceşti, la care pare să se refere în contextul acesta, Autorul 2636 VI, 1,74 | Vladimir N. Losski. Evident, referindu-mă la aceşti autori, alături 2637 IV, 1,39 | argumenta şi a-i răspunde. Referindu-se la nu puţine elemente din 2638 VII, 1,83 | Cuvântul lui Dumnezeu face referinţe continue la ceea ce depăşeşte 2639 VI, 1,65 | termenii prin care Biserica reflectează şi elaborează învăţătura 2640 II, 2,22 | din moment ce poate să reflecteze asupra ei în mod critic, 2641 Intro, 0,4 | într-o formă generică şi nu reflexă. Aceste cunoştinţe, tocmai 2642 VI, 1,64 | întrucât este o elaborare reflexivă şi ştiinţifică a înţelegerii 2643 I, 1,12 | divină pe care primul Adam o refuzase (cf. Rom 5,12-15). Prin 2644 VII, 2,97 | comportament, a fost deja refuzat şi respins;(114) cu toate 2645 VII, 1,81 | de toate, ca filozofia să regăsească dimensiunea ei sapienţială 2646 II, 1,17 | ascundă lucrurile, iar mărirea regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul" ( 2647 V, 2,62(87) | LATERAN V, Bula Apostolici regimini sollicitudo, Sesiunea a 2648 V, 1,52(58) | LATERAN V, Bula Apostolici regiminis, DS 1440.~ 2649 V, 2,61 | unor probleme speciale şi regionale, uneori chiar pur formale. 2650 Intro, 0,3 | internaţionale se inspiră în reglementarea vieţii sociale.~ 2651 III, 2,30 | propria viaţă personală şi îşi reglementează comportamentul său. Aici 2652 V, 1,49 | procedeze conform metodelor şi regulilor sale; altfel nu ar exista 2653 VII, 1,82 | obiectiv, prin acea adaequatio rei et intellectus la care se 2654 Conclu, 0,100 | mi s-a părut necesar să reiau din nou şi într-un mod mai 2655 Conclu, 0,105 | dispoziţiilor succesive, din care reiese sarcina care trebuie respectată 2656 V, 2,57 | principiile fundamentale pentru o reînnoire autentică a gândirii filozofice, 2657 V, 2,58 | sunt fiii unei astfel de reînnoiri a filozofiei tomiste. Biserica 2658 Intro, 0,6 | se angajeze cu un curaj reînnoit în actualizarea planului 2659 VII, 1,81 | tehnice a omenirii cere o reînnoită şi acută conştiinţă a valorilor 2660 V, 2,59 | credinţei în lumina unei reînnoite înţelegeri a conştiinţei 2661 III, 1,24 | 24. Evanghelistul Luca relatează în Faptele apostolilor că, 2662 VII, 2,99 | doctrinar şi, mai ales, relaţiei dintre adevărul transcendent 2663 VI, 1,66 | limbajul despre Dumnezeu, relaţiile personale în sânul Sfintei 2664 III, 2,30(27) | VATICAN II, Declaraţia asupra relaţiilor Bisericii cu religiile necreştine 2665 VII, 1,82 | radical fenomenistă sau relativistă ar fi inadecvată pentru 2666 VII, 1,86 | opresc asupra lor pentru a releva erorile lor şi riscurile 2667 IV, 1,42 | filozofic educată devine şi mai relevant sub impulsul interpretării 2668 VII, 1,81 | una dintre datele cele mai relevante ale condiţiei noastre actuale 2669 VII, 2,98 | enciclică Veritatis splendor am relevat că multe probleme prezente 2670 I, 1,10 | istoria mântuirii scot în relief şi confirmă învăţătura şi 2671 IV, 1,36 | legătura dintre raţiune şi religie. Lărgind privirea spre principiile 2672 IV, 1,36 | altfel decât marea parte a religiilor cosmice, era politeistă, 2673 I, 2,15(21) | De vera religione, XXXIX,72; CCL 32,234.~ 2674 V, 1,52(59) | Congregationis Episcoporum et Religiosorum subscriptae (26 aprilie 2675 I, 1,8 | 8. Reluând aproape ad litteram învăţătura 2676 V, 2,57 | filozofiei. Marele pontif a reluat şi dezvoltat învăţătura 2677 V, 2,60 | acele pagini, pe care am reluat-o în prima mea scrisoare enciclică 2678 Intro, 0,3 | umană. Între acestea se remarcă filozofia, care contribuie 2679 VII, 1,88 | poziţie şi iată că aceasta renaşte sub hainele noi ale ştiinţismului. 2680 VII, 1,82 | aportul filozofiei care să nu renege posibilitatea unei cunoaşteri 2681 I, 2,15 | Acestui text îi face un ecou renumitul gând al sfântului filozof 2682 IV, 1,36 | pus în evidenţă aluziile repetate la convingerile populare 2683 Intro, 0,4 | uimire omul ar cădea în repetiţie şi, puţin câte puţin, nu 2684 VII, 2,97 | recente, evitând să cadă în repetiţii sterile de scheme învechite. 2685 III, 1,24 | filozofilor era plin de statui reprezentând diferiţi idoli. Un altar 2686 IV, 3,46 | a ajuns la apogeu. Unii reprezentanţi ai idealismului au căutat 2687 IV, 1,40 | privilegiat, Augustin le reproşa că, deşi au cunoscut scopul 2688 I, 2,15 | suprem, el, în vreme ce respectă autonomia creaturii şi libertatea 2689 Intro, 0,4 | sistem filozofic, chiar respectat fiind mereu în întregime 2690 III, 1,25 | Dacă există dreptul de a fi respectaţi în drumul propriu de cercetare 2691 IV, 1,36 | cultelor misterice concepte mai respectuoase ale transcendenţei divine.~ 2692 III, 1,25 | descoperă că este fals, îl respinge; în schimb, dacă poate să 2693 VII, 2,97 | a fost deja refuzat şi respins;(114) cu toate acestea, 2694 V, 1,54 | nu trebuiau pur şi simplu respinse, ci examinate critic: "Acum 2695 Conclu, 0,105 | îndreaptă şi la cei care sunt responsabili de formarea la preoţie, 2696 V, 1,50 | pune Magisteriul în faţa responsabilităţii de a exprima judecata sa 2697 I, 1,12 | Cristos, deci, nu mai este restrâns la un domeniu teritorial 2698 V, 1,51 | de a depăşi limitele prea restrânse în care este concepută reflecţia 2699 V, 2,60 | superioritatea sa în raport cu restul creaţiei şi se arată capacitatea 2700 VII, 1,86 | recunoscut şi în abuzul retoric de termeni filozofici în 2701 V, 1,55 | raţională.(72)~Nu lipsesc nici retrageri periculoase în fideism, 2702 II, 1,18 | căuta să atingă dar fără să reuşească. Pornind de la această formă 2703 I, 2,14 | altele în care aş fi putut să reuşesc, am dorit să o îndepărtez 2704 IV, 1,40 | frecventaţi mai înainte nu reuşiseră să-l determine. Motivul 2705 IV, 1,40 | şi teologice în care se revărsau curentele gândirii greceşti 2706 II, 2,23 | Dumnezeu a ales pentru a revela taina planului său de mântuire 2707 V, 2,60 | care este noul Adam, tocmai revelând misterul Tatălui şi a iubirii 2708 I, 1,10 | timp, plinătatea întregii Revelaţii".(8)~ 2709 I, 1,9 | care Dumnezeu a voit să o reveleze în istorie şi într-o manieră 2710 VII, 1,83 | şi empiricul, şi vreau să revendic puterea pe care o are omul 2711 III, 2,35 | de referinţă la care vom reveni, pentru a stabili raportul 2712 VII, 1,91 | fericire şi de libertate, nu a rezistat, până acolo că una din ameninţările 2713 VII, 2,96 | aşadar, există, dar este rezolvabilă. Valoarea realistă a multor 2714 II, 1,17 | întrebare care încă nu a fost rezolvată.~ 2715 VI, 2,76 | care cu greu ar putea fi rezolvate dacă nu se iau în consideraţie 2716 VII, 1,87 | tradiţiei, ar trebui eventual ridicate. Forma aceasta de modernism, 2717 IV, 1,37 | sfântul Irineu şi Tertulian, ridicau rezerve la rândul lor în 2718 Intro, 0,4 | filozofică" care pretinde să ridice propria viziune cu efect 2719 Intro, 0,4 | a unei forme de gândire riguroase şi la zidirea în felul acesta, 2720 VI, 2,75 | Argumentarea dezvoltată conform riguroaselor criterii raţionale, este 2721 IV, 3,48 | sentimentul şi experienţa, riscând să nu mai fie o propunere 2722 II, 1,18 | acestea, omul se expune riscului falimentului şi sfârşeşte 2723 VII, 1,86 | a releva erorile lor şi riscurile care derivă din ele pentru 2724 VII, 1,86 | apărut ajută la depăşirea riscurilor eclectismului şi permite 2725 V, 1,56 | orice fel de izolare şi să rişte cu plăcere pentru tot ceea 2726 IV, 3,47 | al efectelor sale, aceste roade se îndreaptă împotriva omului. 2727 II, 1,17 | adăugată de psalmistul când se roagă spunând: "Cât de adânci 2728 I, 2,14 | dintre inteligenţele cele mai rodnice şi semnificative din istoria 2729 VII, 1,85 | promotorii redescoperirii rolului determinant al tradiţiei 2730 Conclu, 0,108 | pentru totdeauna.~Dată la Roma, în "Sfântul Petru", 14 2731 V, 1,54 | universal al pontifului roman,(70) a trebuit să intervină 2732 VI, 1,74 | John Henry Newman, Antonio Rosmini, Jacques Maritain, Etienne 2733 VII, 2,92(109) | crucii, care atunci, când rostea aceste cuvinte, era de acum 2734 IV, 1,42 | cine să explice cum ştie şi rosteşte ea însăşi, despre care omul 2735 I, 1,11 | siguranţă, acesta a fost rostit o dată pentru totdeauna 2736 VII, 2,92 | perspectiva aceasta, la cuvintele rostite de suveranul pontif Ioan 2737 III, 1,24 | Sfântă când, invitând la rugăciune pentru toţi cei care nu 2738 Conclu, 0,108 | îndreptat spre Aceea pe care rugăciunea Bisericii o invocă drept 2739 II, 2,23 | Profunzimea înţelepciunii revelate rupe cercul schemelor noastre 2740 VI, 1,71 | la Ierusalim în ziua de Rusalii. Ascultându-i pe apostoli, 2741 II, 2,23 | pe lume, ca să-i facă de ruşine pe cei înţelepţi (...); 2742 V, 2,60(84) | fundamentalis institutionis sacerdotalis (6 ianuarie 1970), 70-75: 2743 V, 1,52(59) | Eugenio Bautain ex mandato Sacrae Congregationis Episcoporum 2744 I, 2,13 | suntem trimişi la orizontul sacramental al Revelaţiei şi, în special, 2745 VII, 1,89 | sensul suferinţei şi al sacrificiului, al vieţii şi al morţii.~ 2746 II, 1,19 | stare să filozofeze, textul sacrul face un pas înainte de mare 2747 VII, 2,92 | corespunde "dinamismului sădit în credinţa însăşi" şi că 2748 II, 1,16 | său în preajma ei şi se va sălăşlui întru odihna bunătăţilor. 2749 II, 1,16 | uşile ei ascultă. Cel care sălăşluieşte aproape de casa ei va împlânta 2750 II, 1,19 | şi instinctul animalelor sălbatice" (Înţ 7,17.19-20), într-un 2751 V, 2,57 | fiecare drepturile proprii şi salvgardează demnitatea lor".(79)~ 2752 III, 1,26(26) | II-LEA, Scrisoarea apostolică Salvifici doloris (11 februarie 1984), 2753 V, 2,60(84) | Internazionale della Societŕ ?San Tommaso' sulla dottrina 2754 binec | fraţi întru episcopat, ~sănătate şi binecuvântare apostolică!~ 2755 IV, 2,44 | quocumque dicatur a Spiritu Sancto est,(50) sfântul Toma a 2756 VI, 2,79(95) | AUGUSTIN, De praedestinatione sanctorum, 2,5; PL 44,963.~ 2757 I, 2,13(16) | solemnitatea Preasfântului Trup şi Sânge al lui Cristos.~ 2758 VI, 1,70 | aţi devenit apropiaţi prin sângele lui Cristos. Da, el este 2759 VI, 1,66 | relaţiile personale în sânul Sfintei Treimi, acţiunea 2760 IV, 2,43 | VI-lea, cu ocazia celui de-al şaptelea centenar de la moartea doctorului 2761 VII, 1,88 | raţional. Lucrul acesta duce la sărăcirea reflecţiei umane, căreia 2762 IV, 3,48 | raţiunea cât şi credinţa au sărăcit şi au devenit slabe una 2763 Conclu, 0,108 | Sfântul Petru", 14 septembrie, sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, 2764 VII, 2,92 | exigenţa unităţii, în vederea sarcinilor actuale ale teologiei, este 2765 I, 2,14 | mine, unul din ceilalţi fii sărmani ai Evei, îndepărtaţi de 2766 I, 2,14 | de dânsa (...). Dar, vai, sărmanul de mine, unul din ceilalţi 2767 III, 1,27 | pot fi atrăgătoare, dar nu satisfac. Pentru toţi soseşte momentul 2768 VII, 1,87 | se arată incapabilă de a satisface exigenţele de adevăr la 2769 I, 1,10 | astfel încât lucrările săvârşite de Dumnezeu în istoria mântuirii 2770 II, 2,23 | consideră "nebunie" şi "scandal". Vorbind limbajul filozofilor 2771 VII, 2,92(109) | întreg se leagă, în afară de scandalum Crucis, şi de tot ceea ce 2772 Intro, 0,5 | personale şi sociale. În fine, a scăzut speranţa de a putea primi 2773 V, 1,54 | tentaţiei raţionaliste. În scenariul acesta trebuie aşezate intervenţiile 2774 IV, 3,45 | o neîncredere generală, sceptică şi agnostică, fie pentru 2775 VII, 2,97 | acesta, s-ar cădea într-o schemă inadecvată, reductivă, şi 2776 VII, 2,97 | în repetiţii sterile de scheme învechite. Filozofia fiinţei, 2777 II, 2,23 | înţelepciunii revelate rupe cercul schemelor noastre obişnuite de gândire, 2778 VII, 2,98 | către raţiunea umană, se schimbă inevitabil şi concepţia 2779 Intro, 0,4 | poate recunoaşte, în ciuda schimbării timpurilor şi a progreselor 2780 IV, 3,47 | că în cultura modernă s-a schimbat rolul filozofiei. De la 2781 VII, 2,96(113) | numai aproximările sale schimbătoare care sunt, într-un anumit 2782 Conclu, 0,101 | filozofie şi teologie şi din schimbul respectivelor lor cuceriri. 2783 III, 2,29 | sufletul propriu cel puţin schiţa unor răspunsuri relative. 2784 Intro, 0,3 | privitoare la sensul vieţii şi la schiţarea unui răspuns: de aceea, 2785 II, 2,22 | slăbiciunea ei, eliberând-o de sclavia în care ea însăşi s-a făcut 2786 IV, 1,41 | mult. De fapt, au reuşit să scoată la lumină în întregime ceea 2787 IV, 1,42 | 42. În teologia scolastică rolul raţiunii filozofic 2788 V, 2,61 | aprecieri, nu numai a filozofiei scolastice, dar mai în general a studiului 2789 V, 2,58 | sfântul Toma şi alţi autori scolastici au căpătat un nou elan. 2790 IV, 1,41 | Occident au intrat în raport cu şcolile filozofice. Lucrul acesta 2791 IV, 1,38 | Practicarea ei şi frecventarea şcolilor le păruse primilor creştini 2792 IV, 3,47 | contemplarea adevărului şi căutarea scopului ultim şi a sensului vieţii, 2793 Conclu, 0,103 | VI-lea a propus-o ca unul din scopurile fundamentale ale evanghelizării.(125) 2794 I, 1,10 | Dumnezeu în istoria mântuirii scot în relief şi confirmă învăţătura 2795 V, 2,57 | credinţei. Sfântul Toma, scria el, "chiar în momentul în 2796 VI, 1,74 | ca mari filozofi, lăsând scrieri de o atât de înaltă valoare 2797 IV, 1,37 | urmele sfântului Paul, alţi scriitori din primele secole, îndeosebi 2798 V, 1,55 | tinde să facă din lectura Scripturilor Sacre şi a exegezei sale 2799 VII, 2,93 | primul rând, a textelor scripturistice, apoi a celor în care se 2800 II, 2,22 | Paul, în primul capitol al Scrisorii sale către romani, ne ajută 2801 II, 2,23 | Noul Testament, mai ales în scrisorile sfântului Paul, un aspect 2802 Intro, 0,6 | motiv ulterior mă face să scriu aceste reflecţii. În scrisoarea 2803 Intro, 0,1 | Cunoaşte-te pe tine însuţi era sculptat pe arhitrava templului din 2804 III, 1,24 | Literatura, muzica, pictura, sculptura, arhitectura şi oricare 2805 I, 2,13 | credinţei".(14) Prin această scurtă dar densă afirmaţie, este 2806 II, 2,21 | Efortul căutării nu era scutit, pentru Autorul sacru, de 2807 V, 1,49 | false şi partinice care seamănă erori grave, tulburând simplitatea 2808 I, 2,13 | venit pentru a ne explica secretele lui Dumnezeu;(13) şi totuşi, 2809 I, 2,13(16) | Secvenţa din solemnitatea Preasfântului 2810 IV, 2,43(45) | gratia non tollat naturam sed perficiat".~ 2811 III, 1,24 | adânci ale inimii omului este semănată dorinţa şi nostalgia după 2812 Intro, 0,4 | lume, în relaţie cu alţi semeni ai săi şi părtaşă la destinul 2813 Conclu, 0,105 | destinat să predea filozofia în Seminarii ca şi în Facultăţile ecleziastice.(130) 2814 V, 2,60 | fie astfel predate încât seminariştii să fie călăuziţi în primul 2815 I, 1,10 | învăţătura şi realităţile semnificate prin cuvinte, iar cuvintele 2816 VII, 1,84 | din acest motiv mai puţin semnificativi - realitatea divină şi transcendentă.(103)~ 2817 III, 1,24(22) | Ut te semper desiderando quaererent et 2818 II, 2,22 | depăşi cu uşurinţă datul sensibil pentru a ajunge la originea 2819 VI, 1,69 | ca urmare a unei crescute sensibilităţi în raport cu relaţia dintre 2820 IV, 3,48 | de raţiune, a subliniat sentimentul şi experienţa, riscând să 2821 Intro, 0,6 | care depinde viitorul, la senzaţia de a fi private de autentice 2822 IV, 3,46 | doar o oportunitate pentru senzaţii şi experienţe în care efemerul 2823 II, 2,22 | mărginită în limita cunoaşterii senzoriale, din moment ce poate să 2824 VI, 1,70 | Cristos, cad barierele ce separă diferite culturi. Făgăduinţa 2825 IV, 3,45 | progresiv într-o nefastă separare. În urma unui excesiv spirit 2826 II, 1,16 | majoritatea cazurilor către separarea ştiinţei. Cu toate acestea, 2827 IV, 2,44(48) | infusionem habetur, unde inter septem dona Spiritus Sancti connumeratur".~ 2828 VII, 1,80 | explicită cât şi implicită, o serie de elemente care permit 2829 VII, 2,96 | trebuie să se ţină cont în mod serios de sensul pe care cuvintele 2830 I, 2,13 | prezente în Revelaţie. Ele servesc la conducerea mai în profunzime 2831 VII, 1,86 | asemenea instrumentalizare nu serveşte căutării adevărului şi nu 2832 IV, 3,47 | raţiune instrumentală" spre a servi unor scopuri utilitariste, 2833 VI, 2,77 | pentru a indica o supunere servilă sau un rol pur funcţional 2834 VI, 2,77 | care s-a făcut referinţă, a servit în cursul istoriei pentru 2835 V, 2,62(87) | Apostolici regimini sollicitudo, Sesiunea a VIII-a: Conciliorum Oecumenicorum 2836 III, 2,29 | chestiunilor definitive. Setea de adevăr este atât de înrădăcinată 2837 IV, 3,48 | morţii poate deveni un apel sever, pentru orice gânditor, 2838 IV, 1,38 | barierele rasiale, sociale şi sexuale, creştinismul a vestit încă 2839 II, 1,17 | decât nisipul, dacă le cred sfârşite, cu tine mai sunt încă" ( 2840 Intro, 0,1 | sunt prezente în scrierile sfinte ale Israelului, dar apar 2841 VI, 1,66 | adevărul divin, "propus nouă în Sfintele Scripturi, interpretate 2842 VII, 2,98 | în mod necesar legată de sfinţenia creştină şi de exerciţiul 2843 IV, 1,40 | şi ajutat de o minunată sfinţenie a vieţii, el a fost capabil 2844 VI, 1,70 | sunteţi concetăţeni ai sfinţilor şi casnicii lui Dumnezeu" ( 2845 VII, 1,80 | creată nu este suficientă sieşi, orice iluzie de autonomie, 2846 Conclu, 0,106 | cercetările lor; să fie aşadar siguri de respectul pe care ea 2847 II, 2,22 | binelui şi al răului" (2,17). Simbolul este clar: omul nu era în 2848 V, 1,52 | au fost cenzurate în mod simetric: pe de o parte, fideism-ul(59) 2849 Conclu, 0,106 | urmăreşte cu atenţie şi simpatie cercetările lor; să fie 2850 IV, 1,41 | Biserica?"(40), este un simptom clar al conştiinţei critice 2851 Intro, 0,5 | dintre cele mai răspândite simptome ale neîncrederii în adevăr 2852 IV, 1,40 | faţă învăţătura catolică, simţeam că în aceasta mi se impunea 2853 III, 2,32 | deoarece spune ceea ce noi deja simţim şi face evident ceea ce 2854 Intro, 0,6 | personală şi socială se face simţită într-o manieră presantă 2855 VII, 2,92 | necesară pentru un dialog sincer şi autentic între persoane. 2856 VII, 1,90 | putere sau la disperarea singurătăţii. După ce i-ai luat omului 2857 V, 1,52(56) | Cf. SINODUL DE LA CONSTANTINOPOL, DS 2858 V, 1,53 | credinţei. Conciliul Vatican I, sintetizând şi afirmând din nou într-un 2859 V, 2,59 | aceia care au organizat sinteze de un aşa înalt profil încât 2860 Conclu, 0,105 | filozofică, fie aceasta în sintonie sau, dimpotrivă, în opoziţie 2861 Conclu, 0,100 | din nou şi într-un mod mai sistematic discursul despre tema raportului 2862 Intro, 0,4 | conţinuturilor, a unei ştiinţe sistematice. Graţie acestui proces, 2863 V, 1,52 | nu uităm de textele mai sistematizate împotriva unor teze ale 2864 V, 1,51 | astăzi, prin multiplicarea sistemelor, a metodelor, a conceptelor 2865 VII, 2,98 | universale a binelui într-o situaţie determinată şi exprimarea 2866 VII, 1,91 | prezint un cadru complet al situaţiei actuale a filozofiei: de 2867 II, 1,20 | său de cunoaştere şi să-l situeze în acea ordine supremă în 2868 V, 1,52(57) | LA BRAGA I, DS 459-460; SIXT V, Bula Coeli et terrae 2869 II, 2,23 | ezită să afirme: "Când sunt slab, atunci sunt tare" (2Cor 2870 IV, 1,38 | puternic, dar din moment ce slăbeşte atacul sofisticii şi dezarmează 2871 II, 2,23 | refuză să vadă în propria slăbiciune supoziţia puterii sale; 2872 II, 2,22 | răscumpărat raţiunea de slăbiciunea ei, eliberând-o de sclavia 2873 VI, 2,75 | limitelor grave datorate slăbiciunii înnăscute a raţiunii umane, 2874 VI, 1,74 | adevărului şi în folosirea în slujba omului a rezultatelor obţinute. 2875 Intro, 0,4 | originea şi căreia trebuie să-i slujească în formă coerentă.~În sensul 2876 V, 1,54 | datoria sa specifică de a sluji magisteriul universal al 2877 Intro, 0,2(1) | însăşi, împreună cu el, slujim adevărul divin în Biserică. 2878 VI, 2,75 | conform legilor sale proprii, slujindu-se numai de puterile raţiunii. 2879 VII, 2,99 | Biserică este în primul rând o slujire a vestirii credinţei şi 2880 VI, 2,77 | ştiinţele experimentale ca "slujitoare" ale "filozofiei prime". 2881 IV, 2,43 | scris predecesorul meu, Slujitorul lui Dumnezeu Paul al VI-lea, 2882 V, 1,50 | îndeplinirea unei diaconii smerite dar ferme, pe care orice 2883 III, 2,32 | nimeni şi nimic nu-i poate smulge această certitudine. Nici 2884 VII, 1,83 | comportamente eronate răspândite în societatea noastră.~ 2885 VII, 2,97 | elaborată doar după modelul societăţilor civile, cu greu ar putea 2886 V, 2,60(84) | Tomistico Internazionale della Societŕ ?San Tommaso' sulla dottrina 2887 II, 1,16 | vorbi cu pricepere; Cel care socoteşte căile ei în inima sa şi 2888 III, 1,26 | decisivă din moartea lui Socrate şi a rămas marcată de ea 2889 IV, 1,38 | moment ce slăbeşte atacul sofisticii şi dezarmează atacurile 2890 Intro, 0,1 | tragediile lui Euripide şi Sofocle ca şi în tratatele filozofice 2891 V, 1,53 | şi încheia prin afirmaţia solemnă deja citată: "există două 2892 I, 2,13(16) | Secvenţa din solemnitatea Preasfântului Trup şi Sânge 2893 III, 2,33(28) | inteligenţa şi voinţa omului sunt solicitate aici pentru a căuta liber 2894 IV, 1,41 | de reflecţie, dând temei solid perceperii fiinţei, transcendentului 2895 V, 2,60 | cu scopul de a garanta o solidă formare filozofică, mai 2896 V, 2,60 | dobândirea unei cunoaşteri solide şi coerente a omului, a 2897 V, 2,62(87) | Bula Apostolici regimini sollicitudo, Sesiunea a VIII-a: Conciliorum 2898 VI, 1,74 | statura lui Vladimir S. Soloviev, Pavel A. Florenski, Peter 2899 I, 2,14 | gândit ceva mai mare (non solum es quo maius cogitari nequit); 2900 Conclu, 0,104 | culturilor - găsesc o posibilă soluţie în lumina unei clare şi 2901 IV, 2,43 | central şi aproape miezul soluţiei pe care el a dat-o la problema 2902 VII, 2,93 | numai în parte noi, a căror soluţionare coerentă nu va putea fi 2903 III, 1,27 | nu satisfac. Pentru toţi soseşte momentul în care, se admite 2904 Intro, 0,4 | trebuie subliniat că în spatele unui singur termen se ascund 2905 II, 2,21 | raţiunii sale să intre în spaţii infinite, primind posibilitatea 2906 VII, 1,87 | caz, în ciuda distanţei spaţii-temporale, recunoscute şi apreciate 2907 I, 2,14 | să lărgească necontenit spaţiile ştiinţei proprii până când 2908 VI, 2,79(96) | Idem, De fide, spe et caritate, 7; CCL, 64, 2909 V, 1,56 | împărţită în multe câmpuri de specialitate, e greu să recunoşti acel 2910 V, 1,51 | filozofice, deseori extrem de specializate, un discernământ critic 2911 V, 2,60 | tărie de mai multe ori şi specificate în alte documente magisteriale 2912 II, 1,16 | cunoaşterea prin parametrii specifici epocii moderne, îndreptată 2913 II, 1,16 | contribuţia sa originală.~Care? Specificitatea ce caracterizează textul 2914 VI, 2,76 | fapt domeniul raţional.~Speculând asupra acestor conţinuturi, 2915 IV, 1,37 | îndoială că la acest gen de speculaţii esoterice se referă sfântul 2916 Conclu, 0,105 | la suprafaţă caracterul speculativ şi practic al ştiinţei teologice. 2917 VI, 1,74 | a rezultatelor obţinute. Sperăm ca această mare tradiţie 2918 I, 2,14 | ţinteam? La ce am ajuns? Ce am sperat, şi unde-mi stă suspinul? (...) 2919 III, 1,26 | dacă îi este îngăduit să spere într-o viaţă de apoi sau 2920 VII, 1,83 | transcendentului, acolo i se deschide o spirală spre dimensiunea metafizică 2921 IV, 2,44 | verum a quocumque dicatur a Spiritu Sancto est,(50) sfântul 2922 VII, 1,83 | virtutea condiţiei sale spirituale. Persoana, în mod deosebit, 2923 VII, 1,83 | interioritatea omului şi spiritualitatea sa, este necesar ca reflecţia 2924 Conclu, 0,105 | maestru al gândirii şi al spiritualităţii, sfântul Bonaventura, care 2925 IV, 2,44(48) | unde inter septem dona Spiritus Sancti connumeratur".~ 2926 VI, 1,72 | Gândul meu se îndreaptă spontan spre meleagurile Orientului, 2927 II, 2,23 | nebunia" Crucii a criticii spontane a tuturor celor care se 2928 VII, 1,81 | nu fac altceva decât să sporească dubiul radical, care sfârşeşte 2929 VI, 1,70 | încât Biserica poate să spună cu sfântul Paul: "nu mai 2930 II, 1,17 | psalmistul când se roagă spunând: "Cât de adânci sunt pentru 2931 III, 1,24 | care nu cred, ne face să spunem: "Dumnezeule atotputernic 2932 III, 2,34(29) | sfântă şi natura, aceea ca spunere a Sfântului Spirit, şi aceasta 2933 IV, 3,47 | absolutizeze drumul acesta am spus-o încă din prima mea scrisoare 2934 III, 1,24 | kerigmei: "Cetăţeni atenieni - spuse - văd că voi sunteţi deosebit 2935 VII, 1,87 | istoricismului, în schimb, constă în stabilirea adevărului unei filozofii 2936 VII, 2,92 | se mulţumi cu oprirea la stadii intermediare. Este bine 2937 II, 1,19 | Aşadar se recunoaşte un prim stadiu al Revelaţiei divine, constituit 2938 III, 2,33 | căutări. De fapt, depăşind stadiul simplei credinţe, ea introduce 2939 II, 2,23 | răstignit şi înviat colţul de stâncă împotriva căruia poate să 2940 Conclu, 0,107 | l-au convins că el este stăpân absolut pe sine, că poate 2941 IV, 2,43 | angelic: "Fără îndoială, Toma stăpânea în cel mai înalt grad curajul 2942 I, 2,13(15) | Dumnezeu ca de creatorul şi stăpânul său şi raţiunea creată este 2943 V, 1,55 | sfânt, unit cu Păstorii săi, stăruie de-a pururi în învăţătura 2944 III, 1,24 | întreagă faţa pământului, statornicindu-le timpurile hotărâte şi graniţele 2945 III, 1,24 | filozofilor era plin de statui reprezentând diferiţi idoli. 2946 VI, 1,74 | oriental, oameni de ştiinţă de statura lui Vladimir S. Soloviev, 2947 V, 1,49 | filozofie conştientă de "statutul" ei "constitutiv" nu poate 2948 Intro, 0,5 | căutarea adevărului ultim pare ştearsă. Fără îndoială filozofia 2949 VI, 1,74 | Maritain, Etienne Gilson, Edith Stein şi, în cel oriental, oameni 2950 VII, 1,90 | face loc posibilităţii de a şterge de pe faţa omului trăsăturile 2951 VII, 2,97 | evitând să cadă în repetiţii sterile de scheme învechite. Filozofia 2952 IV, 1,41 | intens conţinutul credinţei, ştiau să ajungă la formele cele 2953 IV, 1,37 | pe datina oamenilor, pe stihiile lumii, şi nu pe Cristos" ( 2954 VII, 1,88 | vieţii este considerat de ştiinţism ca făcând parte din domeniul 2955 VII, 1,88 | pericol de luat în seamă este ştiinţismul. Această concepţie filozofică 2956 VII, 1,88 | renaşte sub hainele noi ale ştiinţismului. În perspectiva aceasta, 2957 VII, 1,88 | aprecierea etică, mentalitatea ştiinţistă a reuşit să facă pe mulţi 2958 VII, 1,88 | răspândirea mentalităţii ştiinţiste, care pare să nu mai aibă 2959 IV, 1,36 | formele mitologice. După cum ştim, şi religia greacă, nu altfel 2960 IV, 1,38 | şi după convertire o mare stimă pentru filozofia greacă, 2961 V, 2,63 | Magisteriul de a discerne şi a stimula o gândire filozofică care 2962 V, 1,51 | 2,3); de aceea intervine stimulând reflecţia filozofică, ca 2963 VI, 1,73 | simplu; mai bine zis ea este stimulată să exploreze căile care 2964 VI, 1,71 | nimic, dar dimpotrivă sunt stimulate să se deschidă noutăţii 2965 VI, 2,76 | fără această influenţă stimulatoare a cuvântului lui Dumnezeu, 2966 VII, 1,85 | 85. Ştiu bine că aceste exigenţe, 2967 IV, 1,36 | de provenienţă în general stoică. Cu siguranţă lucrul acesta 2968 IV, 1,36 | anumiţi filozofi epicuriani şi stoici" (17,18). Analiza exegetică 2969 III, 1,24 | omul, dacă vrea, poate să-l străbată; el porneşte de la capacitatea 2970 IV, 1,38 | din aceste căi poate fi străbătută, cu condiţia de a conduce 2971 Conclu, 0,105 | predării teologiei. Să se străduiască să desfăşoare munca lor 2972 VI, 1,73 | cuvântul lui Dumnezeu, se străduieşte să ajungă la o mai bună 2973 VI, 1,70 | sfântul Paul: "nu mai sunteţi străini şi venetici; dimpotrivă, 2974 Conclu, 0,104 | O filozofie, în care să strălucească şi ceva din adevărul lui 2975 I, 1,10 | despre mântuirea omului ne străluceşte în Cristos, care este Mijlocitorul 2976 II, 2,22 | zadarnice" şi raţionamentele strâmbe şi îndreptate către falsitate ( 2977 II, 2,22 | mândriei i-a înşelat pe strămoşii noştri că ar deveni suverani 2978 VI, 2,76 | mult dincolo de graniţele strâmte între care ea ar fi înclinată 2979 I, 2,15 | cu caracter imanentist şi strâmtorile unei logici tehnocratice; 2980 Intro, 0,2 | ea s-a făcut pelerină pe străzile lumii pentru a vesti că 2981 V, 1,55(72) | dar sunt ţinuţi în mod strict să le considere mai degrabă 2982 IV, 1,38(33) | Stromate I,18,90,1; SC 30,115.~ 2983 VI, 1,66 | trebuie să fie în stare să structureze o atare cunoaştere în mod 2984 V, 1,55 | ale ştiinţei umane sau a structurilor sale.~În teologie revin 2985 VI, 1,67 | revelaţia lui Dumnezeu. În studierea Revelaţiei şi a credibilităţii 2986 IV, 2,44(48) | Praeterea, haec doctrina per studium acquiritur. Sapientia autem 2987 V, 2,62 | metaphysicae ale lui Francisc Suarez, care aveau loc până şi 2988 V, 1,55 | În plus, nu trebuie subestimat pericolul implicit în voinţa 2989 VI, 2,76 | creştină are două aspecte: unul subiectiv, care constă în purificarea 2990 IV, 3,47 | ajungerea la certitudinea subiectivă sau la utilitatea practică. 2991 VII, 2,98 | la o etică, deci, nici subiectivistă nici utilitaristă. Etica 2992 I, 2,13 | spirituală pentru a permite subiectului să înfăptuiască un act în 2993 I, 2,13 | ascunde în mister realităţi sublime".(16) Îi face ecou filozoful 2994 I, 1,8 | Conciliu Vatican, părinţii subliniaseră caracterul supranatural 2995 III, 2,32 | intim cu ele.~Trebuie să subliniem că adevărurile căutate în 2996 VI, 1,69 | acceptat de Biserică.~Aceste sublinieri, printre altele deja prezente 2997 Intro, 0,5 | adevărul, a preferat să sublinieze limitele şi condiţionările.~ 2998 IV, 2,43 | Dumnezeu Unul şi Întreit. Subliniind totuşi cu putere caracterul 2999 VII, 1,89 | ale omului sunt de fapt subordonate deliberărilor luate treptat 3000 IV, 1,37 | problema care pretindea să subordoneze adevărul Revelaţiei interpretării 3001 VII, 1,83 | speculativă să ajungă la substanţa spirituală şi la temeiul