| Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library |
| Ioannes Paulus PP. II Fides et Ratio IntraText - Concordances (Hapax - words occurring once) |
Chapter,Paragraph,Number
3002 V, 1,55 | reciprocitate încât cei trei nu pot subzista într-un mod independent.(76)~ 3003 II, 1,18 | că totul este rodul unui succes personal; a treia se întemeiază 3004 VII, 1,88 | simplei realităţi de fapt. Succesele incontestabile ale cercetării 3005 VI, 1,73 | acestuia aprofundată treptat în succesiunea generaţiilor. Deoarece, 3006 III, 2,31 | virtutea unui raţionament succesiv. Cu toate acestea, în viaţa 3007 Conclu, 0,105 | şi a dispoziţiilor succesive, din care reiese sarcina 3008 Intro, 0,6 | de la adevăr, preferând succesul în prezent în locul oboselii 3009 VI, 2,77 | pe care ea trebuie să le sufere.~Datorită contribuţiei sale 3010 IV, 1,39 | platonică asumată în teologie a suferit transformări profunde, îndeosebi 3011 IV, 1,39 | priveşte concepte ca nemurire, suflet, îndumnezeirea omului şi 3012 VII, 2,92 | profund cunoscută, şi ca sufletele să fie în ea mai deplin 3013 V, 2,60(84) | della Societŕ ?San Tommaso' sulla dottrina dell'anima in S. 3014 VII, 1,90(106) | aparentă, orice libertate superficială şi unilaterală, orice libertate 3015 VII, 1,88 | care se bazează pe analogii superficiale, lipsite de temei raţional. 3016 I, 1,9 | confundă, nici unul nu-l face superfluu pe celălalt: "Există două 3017 V, 2,60 | motivează demnitatea şi superioritatea sa în raport cu restul creaţiei 3018 IV, 3,48 | de a fi redusă la mit sau superstiţie. În acelaşi fel, o raţiune 3019 IV, 1,36 | concepţia despre divinitate. Superstiţiile au fost recunoscute ca atare 3020 V, 1,52 | idolatrie şi de esoterism superstiţios, conţinute în tezele astrologice;(57) 3021 II, 2,23 | vadă în propria slăbiciune supoziţia puterii sale; dar sfântul 3022 VI, 1,67 | Cunoaşterea lor constituie o supoziţie necesară pentru a accepta 3023 V, 1,50 | îi revine să arate care supoziţii şi concluzii filozofice 3024 II, 1,20 | valorificată, dar nu este supraapreciată. De fapt, ceea ce ea atinge 3025 V, 1,55(72) | mărturiseşte că este o virtute supranaturală, prin care sub inspiraţie 3026 IV, 2,43 | dăuneze cu ceva exigenţelor supreme şi inflexibile ale ordinii 3027 VI, 2,77 | aplicat pentru a indica o supunere servilă sau un rol pur funcţional 3028 I, 2,13(15) | prestăm, prin credinţă, supunerea deplină a inteligenţei şi 3029 VI, 2,76 | filozofii îi sunt cu uşurinţă supuşi. Deja sfântul Paul şi părinţii 3030 II, 1,16 | prin puncte de pornire de o surprinzătoare claritate. Lucrul acesta 3031 III, 2,33 | prietenie sinceră. Clima de suspiciune şi de neîncredere, care 3032 II, 1,17 | ce nu poate fi depăşită, suspină către bogăţia infinită care 3033 I, 2,14 | am sperat, şi unde-mi stă suspinul? (...) Doamne, tu nu eşti 3034 V, 1,52 | privire la teoriile care susţineau preexistenţa sufletelor,(56) 3035 VII, 1,85 | Evanghelie şi ei nu se pot sustrage datoriei de a o pune în 3036 VII, 1,88 | reflecţiei umane, căreia îi sunt sustrase acele probleme de fond pe 3037 Conclu, 0,100 | 100. La mai mult de o sută de ani de la publicarea 3038 II, 1,18 | recunoască transcendenţa suverană şi totodată iubirea providenţială 3039 II, 2,22 | strămoşii noştri că ar deveni suverani şi autonomi, şi că ar putea 3040 VII, 1,85 | aceea, însuşindu-mi ceea ce suveranii pontifi de câteva generaţii 3041 VII, 2,92 | la cuvintele rostite de suveranul pontif Ioan al XXIII-lea 3042 VII, 1,80(97) | CONCILIUL ECUMENIC DIN CALCEDON, Symbolum, Definitio: DS 302.~ 3043 Conclu, 0,105(128)| Opera omnia, Florenţa 1891, t. V,296.~ 3044 V, 1,53 | Dumnezeu, care revelează tainele şi comunică credinţa, a 3045 II, 1,17 | sunt pentru mine gândurile tale, cât de mare este numărul 3046 IV, 1,38 | Deoarece "filozofia tânjeşte după acea înţelepciune care 3047 VI, 1,72 | Chinei, Japoniei şi a altor ţări din Asia, ca şi pentru bogăţiile 3048 II, 1,16 | aproape de casa ei va împlânta ţăruşii în pereţii ei, va întinde 3049 VI, 1,71 | este în acelaşi timp fiu şi tată al culturii în care este 3050 VII, 1,88 | după care ceea ce în mod tehnic se poate face devine prin 3051 Intro, 0,5 | trebuie să fie dominat de tehnică. Astfel s-a întâmplat că, 3052 I, 2,15 | strâmtorile unei logici tehnocratice; este ultima posibilitate 3053 Conclu, 0,106 | achiziţiile ştiinţifice şi tehnologice se alătură valorilor filozofice 3054 VII, 1,88 | cercetării ştiinţifice şi ale tehnologiei contemporane au contribuit 3055 VI, 2,76 | înclinată să se închidă. Aceste tematici lărgesc de fapt domeniul 3056 VII, 1,83 | la ceva absolut, ultim, temeinic. Aceasta este o exigenţă 3057 VII, 1,81 | cunoaşterii ştiinţifice temeinicia şi limita lor, dar se va 3058 Intro, 0,6 | temei adevărului şi asupra temeiului său în raport cu credinţa. 3059 III, 1,24 | fapt, umblând şi privind templele voastre, am găsit şi un 3060 Intro, 0,1 | era sculptat pe arhitrava templului din Delfi, spre mărturia 3061 IV, 1,41 | părinţii totuşi nu s-au temut să recunoască atât elementele 3062 IV, 2,43 | ocolind în felul acesta tendinţa negativă nenaturală a lumii 3063 IV, 3,47 | munca intelectului său, de tendinţele voinţei sale. Roadele acestei 3064 III, 2,32 | observa în lucrul acesta o tensiune semnificativă: pe de o parte, 3065 V, 1,54 | punând în gardă împotriva tentaţiei raţionaliste. În scenariul 3066 V, 1,55 | teologie revin la suprafaţă tentaţiile de odinioară. În unele teologii 3067 IV, 1,36 | lor formulare în poezie. Teogoniile rămân, până astăzi, prima 3068 VI, 2,76 | prin credinţă. Ca virtute teologală, ea eliberează raţiunea 3069 III, 1,25 | decât cercetarea în domeniul teoretic este cea din domeniul practic: 3070 VII, 1,89 | recursul la reflecţiile teoretice sau la aprecierile întemeiate 3071 IV, 3,46 | noştri. Cei care o urmează teoretizează cercetarea ca scop în sine, 3072 VI, 2,75 | îndepărtează în mod clar teoria aşa zisei filozofii "separate", 3073 II, 1,16 | verse în marea grandioasă a teoriei cunoaşterii contribuţia 3074 V, 1,49 | revelat şi când se răspândesc teorii false şi partinice care 3075 V, 1,52 | declaraţiile cu privire la teoriile care susţineau preexistenţa 3076 VII, 1,81 | despre sens. Pluralitatea teoriilor care îşi dispută răspunsul 3077 VI, 2,79 | Această filozofie va fi terenul de întâlnire între culturi 3078 VII, 1,91 | anumit mod o confirmare în teribila experienţă a răului care 3079 I, 1,12 | este restrâns la un domeniu teritorial şi cultural, dar se deschide 3080 VI, 1,65 | eventual atât noţiunile cât şi terminologia, pentru a ajunge la interpretări 3081 V, 1,55 | şi împotriva abandonării terminologiei tradiţionale.(77)~ 3082 V, 1,52(57) | 460; SIXT V, Bula Coeli et terrae Creator (5 ianuarie 1586): 3083 I, 1,11(9) | Scrisoarea apostolică Tertio millennio adveniente (10 3084 Conclu, 0,108(132)| He noera tes pisteos trapeza": Omilie 3085 VII, 1,81 | care pare să constituie ţesătura însăşi a existenţei, nu 3086 VII, 1,80 | putea explica din lectura textului sacru; oricum, ceea ce se 3087 III, 2,31 | care omenirea a acumulat tezaure de înţelepciune şi de religiozitate? 3088 V, 1,55 | Sfânta Scriptură constituie tezaurul unic al cuvântului lui Dumnezeu 3089 V, 1,54 | teologi ai eliberării, a tezelor şi metodologiilor ce derivă 3090 V, 2,60(84) | 366-368; Decretul Sacra Theologia (20 ianuarie 1972): AAS 3091 I, 2,15 | aceasta: "Porunca aceasta care ţi-o poruncesc eu astăzi nu este 3092 III, 1,24 | diferite feluri şi în diferite timpuri omul a demonstrat că ştie 3093 III, 1,24 | pământului, statornicindu-le timpurile hotărâte şi graniţele lor 3094 Intro, 0,4 | recunoaşte, în ciuda schimbării timpurilor şi a progreselor ştiinţei, 3095 V, 2,61 | special viaţa Bisericilor tinere a îngăduit să se descopere, 3096 Intro, 0,6 | complexe nu expune mai ales tinerele generaţii, cărora le aparţine 3097 I, 2,14 | Ce am săvârşit? Încotro ţinteam? La ce am ajuns? Ce am sperat, 3098 VI, 1,71 | şi Pamfilia, din Egipt şi ţinuturile Libiei, din apropierea Cirenei, 3099 IV, 1,37 | confundată cu o cunoaştere de tip superior, ezoteric, rezervată 3100 VI, 2,76 | raţiunea de prezumţie, ispită tipică căreia filozofii îi sunt 3101 VI, 1,70 | ele mărturia deschiderii tipice a omului spre universal 3102 Intro, 0,1 | Lao-Tze ca şi în predica lui Tirthankara şi Buddha; tot ele sunt 3103 V, 1,52(57) | Cf. CONCILIUL DE LA TOLEDO I, DS 205; CONCILIUL DE 3104 IV, 2,43(45) | 2: "Cum enim gratia non tollat naturam sed perficiat".~ 3105 IV, 2,43(46) | participanţii la al IX - lea Congres Tomistic Internaţional (29 septembrie 3106 V, 2,60(84) | partecipanti dell'VIII Congresso Tomistico Internazionale della Societŕ ? 3107 VII, 1,91 | trăiască într-un orizont de totală absenţă a sensului, sub 3108 IV, 3,46 | social, au ajuns la sisteme totalitare traumatice pentru omenire.~ 3109 V, 1,51 | mod legitim de a îmbrăţişa totalitatea adevărului, nici de a fi 3110 IV, 1,40 | crede tot felul de lucruri totalmente fabuloase şi extrem de absurde, 3111 IV, 1,38 | şi dezarmează atacurile trădătoare împotriva adevărului, a 3112 VI, 1,70 | culturile fac apel la valorile tradiţiilor antice, poartă cu sine - 3113 V, 1,56 | al vieţii pe care în mod tradiţional filozofia l-a căutat.~Cu 3114 V, 1,52 | parte, fideism-ul(59) şi tradiţionalism-ul radical,(60) datorită neîncrederii 3115 V, 1,52(60) | Decretul Theses contra traditionalismum Augustini Bonnetty (11 iunie 3116 Intro, 0,6 | Astfel se întâmplă că mulţi trag după ei propria viaţă până 3117 V, 1,55(72) | Ibidem, IV: DS 3016. De aici trăgea concluzia practică: "Credincioşii 3118 Intro, 0,1 | poemele lui Homer şi în tragediile lui Euripide şi Sofocle 3119 VII, 1,80 | problema răului moral - cea mai tragică formă de rău - este abordată 3120 IV, 1,41 | naivi. Tocmai pentru că trăiau intens conţinutul credinţei, 3121 VI, 1,71 | Felul în care creştinii trăiesc credinţa este şi el pătruns 3122 I, 1,11 | Fiului lui Dumnezeu noi trăim şi anticipăm încă de pe 3123 VI, 1,70 | experienţă pe care Biserica a trăit-o încă de la începuturile 3124 I, 2,13 | libertatea personală este trăită într-o manieră deplină.(15) 3125 VII, 1,91 | tehnologic. Mai apoi a fost transferat în domeniul filozofic, rămânând 3126 VI, 1,70 | reflecţia noastră se lărgeşte la transformarea care s-a creat printre Popoarele 3127 VI, 2,77 | stare, dar totodată arată transformările necesare şi profunde pe 3128 IV, 3,45 | feluri de cunoaştere s-a transformat progresiv într-o nefastă 3129 VI, 1,72 | tradiţionale din Africa, transmise mai ales pe cale orală.~ 3130 VII, 2,94 | teologul le interpretează transmit înainte de toate o semnificaţie 3131 III, 2,28 | prezintă cu o astfel de transparenţă şi un caracter de consecinţă. 3132 IV, 1,41 | limităm lucrarea lor doar la transpunerea adevărurilor credinţei în 3133 Conclu, 0,108(132)| He noera tes pisteos trapeza": Omilie spre lauda sfintei 3134 VI, 1,74 | căutare filozofică care a tras avantaje considerabile din 3135 II, 1,16 | nou glasul lor şi unele trăsături comune din culturile Orientului 3136 I, 1,8 | eronate şi foarte răspândite, trata despre negarea oricărei 3137 V, 2,59 | epistemologice pentru o tratare nouă a credinţei în lumina 3138 Intro, 0,1 | Euripide şi Sofocle ca şi în tratatele filozofice ale lui Platon 3139 V, 2,60 | filozofie. În paginile acelea se tratează despre valoarea persoanei 3140 IV, 3,46 | ajuns la sisteme totalitare traumatice pentru omenire.~În domeniul 3141 VII, 1,84 | crizei de încredere pe care o traversează timpul nostru în ceea ce 3142 IV, 1,42 | pentru ceea ce cunoaşte, trebuind totuşi să admită că nu a 3143 III, 2,30 | doar la doctrinele, uneori trecătoare, ale filozofilor de profesie. 3144 I, 1,11 | că "Biserica, pe măsura trecerii veacurilor, tinde mereu 3145 VI, 1,72 | întâlnire cu viitorul. În al treilea rând, se va avea grijă de 3146 VI, 1,66 | personale în sânul Sfintei Treimi, acţiunea creatoare a lui 3147 V, 2,62 | germane. În schimb, dispariţia treptată a acestei metodologii a 3148 IV, 1,37 | atitudinea de prudenţă pe care o trezeau în ei alte elemente ale 3149 VI, 1,74 | care se evidenţiază marea triadă a sfântului Anselm, sfântul 3150 I, 1,8 | principiile propuse de Conciliul Tridentin, constituţia Dei Verbum 3151 IV, 1,38(32) | Dialogul cu Trifon, 8,1: PG 6,492.~ 3152 I, 2,13 | ascuns la care mintea este trimisă şi de care nu poate face 3153 I, 2,13 | Într-un anumit fel suntem trimişi la orizontul sacramental 3154 I, 1,11 | morţi şi, în sfârşit, prin trimiterea Duhului adevărului, el împlineşte 3155 I, 2,13 | participa la misterul vieţii trinitare a lui Dumnezeu.(19)~ 3156 V, 1,52(61) | PIUS IX, Breve Eximiam tuam (15 iunie 1857), DS 2828- 3157 V, 1,49 | care seamănă erori grave, tulburând simplitatea şi puritatea 3158 IV, 1,38 | primilor creştini mai degrabă o tulburare decât o oportunitate. Pentru 3159 II, 2,22 | cunoaşte adevărul a fost tulburată de duşmănia faţă de Acela 3160 III, 1,26 | noastre. În faţa acestui dat tulburător se impune căutarea unui 3161 V, 1,54 | avându-şi originea "în afara turmei lui Cristos";(68) adăuga, 3162 IV, 1,42 | ceea ce se află deasupra tuturora? Din acest motiv, dacă celor 3163 VI, 1,70 | Porunca lui Cristos dată ucenicilor de a merge în toate locurile, " 3164 Conclu, 0,106 | niveluri care continuă să ne uimească. În exprimarea admiraţiei 3165 Intro, 0,4 | fundamentale izvorăsc din uimirea provocată în el de contemplarea 3166 Conclu, 0,105 | devoţiune, căutarea fără elanul uimirii, prudenţa fără capacitatea 3167 V, 2,60 | cu filozofia. Nu pot să uit, mai ales în contextul acestei 3168 VII, 1,90 | lăsa deoparte, de fapt, că uitarea fiinţei comportă în mod 3169 V, 1,55 | împotriva unei astfel de uitări a tradiţiei filozofice şi 3170 V, 1,54 | preţioasă care nu poate fi uitată.~ 3171 III, 1,25 | ştiinţelor, care au dus în ultimele secole la rezultate aşa 3172 IV, 3,46 | s-au opus diferite forme de umanism ateu, elaborate filozofic, 3173 VII, 1,90 | lui Dumnezeu, este negarea umanităţii omului şi a identităţii 3174 Conclu, 0,102 | clar semnificaţia umană şi umanizantă a cuvântului lui Dumnezeu. 3175 III, 1,24 | toate privinţele. De fapt, umblând şi privind templele voastre, 3176 Conclu, 0,107 | construindu-şi locuinţa proprie la umbra Înţelepciunii şi locuind 3177 VII, 1,84 | universală, atunci nu numai că umilesc raţiunea, dar se situează 3178 II, 1,16 | Ea nu intervine pentru a umili autonomia raţiunii sau pentru 3179 VII, 2,93 | acesta, devine înţelegerea umilirii (kenozei) lui Dumnezeu, 3180 V, 1,49 | de a interveni pentru a umple lacunele unui discurs filozofic 3181 I, 2,14 | ajuns? Ce am sperat, şi unde-mi stă suspinul? (...) Doamne, 3182 VII, 1,90 | libertatea, de fapt, sau se unesc împreună sau împreună pier 3183 Intro, 0,1 | cunoaşte pe sine însuşi în unicitatea sa şi, în acelaşi timp, 3184 VII, 1,89 | prin propunerea concepţii unidimensionale despre fiinţa umană, din 3185 VI, 1,70 | despărţitoare şi realizează unificarea în mod original şi suprem 3186 VII, 1,81 | şi ca instanţă ultimă a unificării cunoaşterii şi a lucrării 3187 VI, 1,70 | el este pacea noastră, unificatorul amândurora, care prin corpul 3188 VII, 1,90(106) | libertate superficială şi unilaterală, orice libertate care nu 3189 V, 1,55 | el, întregul popor sfânt, unit cu Păstorii săi, stăruie 3190 VI, 2,79 | este favorizată când este unită cu gândirea şi nu renunţă 3191 III, 2,34 | dă certitudinea acestei unităţi, arătând că Dumnezeul creator 3192 VII, 2,92 | concret astăzi exigenţa unităţii, în vederea sarcinilor actuale 3193 V, 1,56 | ultim şi grija de a-l căuta, unite cu curajul de a descoperi 3194 Intro, 0,5 | într-un anumit fel întregul univers al ştiinţei a fost cuprins. 3195 VI, 1,72 | criterii. Primul este cel al universalităţii spiritului uman, ale cărui 3196 Conclu, 0,106(131)| PAUL AL II-LEA, Discurs la Universitatea din Cracovia cu ocazia aniversării 3197 IV, 3,45 | dată cu apariţia primelor universităţi, teologia se confrunta mai 3198 V, 2,62 | care aveau loc până şi în universităţile luterane germane. În schimb, 3199 VI, 1,64 | credinţei, fie datorită unora din procedeele sale ca şi 3200 V, 1,52(57) | 44, Romae 1747, 176-179; URBAN AL VIII-LEA, Inscrutabilis 3201 II, 2,22 | crease, uşurinţa aceasta de a urca la Dumnezeu Creator s-a 3202 VII, 2,98 | a problemelor etice mai urgente, cere, din partea teologiei 3203 VII, 1,81 | expresii ale nihilismului.~Urmarea acestui lucru este faptul 3204 Conclu, 0,106 | în aceşti ani. Biserica urmăreşte cu atenţie şi simpatie cercetările 3205 III, 1,25 | necesar ca valorile alese şi urmate cu viaţa proprie să fie 3206 IV, 1,37 | necesarul spirit critic. Pe urmele sfântului Paul, alţi scriitori 3207 III, 2,33(28) | o argumentare pe care o urmez de mult timp şi pe care 3208 II, 2,23 | adevărul, încurcându-l în uscăciunile unuia dintre sistemele lor. 3209 II, 1,16 | uită pe ferestrele ei şi la uşile ei ascultă. Cel care sălăşluieşte 3210 IV, 1,38 | a fost imediată şi nici uşoară. Practicarea ei şi frecventarea 3211 V, 2,62 | studiilor a influenţat, uşurat şi promovat, chiar dacă 3212 VII, 1,81 | orânduite spre un scop nu numai utilitarist, în curând ar putea să se 3213 VII, 2,98 | nici subiectivistă nici utilitaristă. Etica cerută cu insistenţă 3214 IV, 3,47 | spre a servi unor scopuri utilitariste, de desfătare sau de putere.~ 3215 VI, 1,70 | revelează de o indubitabilă utilitate pentru om, în care se văd 3216 IV, 3,47 | certitudinea subiectivă sau la utilitatea practică. Consecinţa acestei 3217 VI, 1,73 | vorba pur şi simplu de a utiliza, în discursul teologic, 3218 VI, 2,77 | Expresia, astăzi cu greu utilizabilă datorită principiilor de 3219 II, 2,23 | radical pe care filozofii îl utilizau în reflecţiile lor despre 3220 V, 2,62 | de Conciliul Lateran al V-lea,(87) îşi are rădăcinile 3221 I, 2,14 | apăra de dânsa (...). Dar, vai, sărmanul de mine, unul 3222 VII, 2,96 | unei alte probleme: aceea a validităţii perene a limbajului conceptual 3223 II, 1,20 | perspectiva aceasta, raţiunea este valorificată, dar nu este supraapreciată. 3224 III, 1,27 | certitudinea adevărului şi a valorii sale absolute.~ 3225 Conclu, 0,106 | faţă de aceşti pionieri valoroşi ai cercetării ştiinţifice, 3226 Intro, 0,5 | mişcări care rătăceşte printre valuri: în timp ce reflecţia filozofică, 3227 III, 2,31 | naştere se găseşte cufundat în variate tradiţii, de la care primeşte 3228 VII, 2,96 | arată că prin evoluţia şi varietatea culturilor anumite concepte 3229 Conclu, 0,106 | universului în ansamblul său şi a varietăţii incredibil de bogate a componentelor 3230 III, 1,25 | că o persoană a ajuns la vârsta maturităţii când poate să 3231 VII, 2,96(112) | octombrie 1989); Enchiridion Vaticanum 11, nr. 2717-2811.~ 3232 IV, 1,41 | dintre credinţă şi filozofie, văzându-l global sub aspectele sale 3233 VII, 1,83 | acesta, metafizica nu este văzută ca alternativă la antropologie, 3234 VII, 1,88 | perspectiva aceasta, valorile sunt văzute ca simple produse ale emotivităţii 3235 I, 1,7 | deschiderea unui mister ascuns de veacuri (cf. 1Cor 2,7; Rom 16,25- 3236 I, 1,11 | Biserica, pe măsura trecerii veacurilor, tinde mereu către plinătatea 3237 Conclu, 0,103 | regiunile şi culturile de veche tradiţie creştină. Şi această 3238 Conclu, 0,108 | a credinţei".(132) În ea vedeau imaginea coerentă a filozofiei 3239 IV, 1,37 | atrage atenţia Colosenilor: "Vedeţi să nu vă înşele cineva cu 3240 V, 1,52 | se impunea obligaţia de a veghea pentru ca aceste filozofii 3241 II, 2,21 | aceasta spre mister, care îi venea din Revelaţie, în cele din 3242 IV, 1,39 | Împotriva atacurilor care veneau din partea filozofului Celsus, 3243 V, 1,55 | Papa Pius al XII-lea, de venerată amintire, a pus în gardă 3244 V, 1,54 | filozofică. Ceea ce au adus veneraţii mei predecesori constituie 3245 VII, 2,96 | definiţiile conciliare. Deja veneratul meu predecesor Pius al XII-lea 3246 VI, 1,70 | nu mai sunteţi străini şi venetici; dimpotrivă, sunteţi concetăţeni 3247 II, 2,22 | rămas prizoniera ei însăşi. Venirea lui Cristos a fost evenimentul 3248 IV, 1,40 | Marele învăţător occidental venise în contact cu diferite şcoli 3249 I, 2,13 | chipul Tatălui, fiindcă el a venit pentru a ne explica secretele 3250 I, 2,15(21) | De vera religione, XXXIX,72; CCL 3251 III, 2,29 | căutarea explicaţiei logice şi verificabile a unui anumit fenomen, el, 3252 III, 2,31 | el le dobândeşte printr-o verificare personală. De fapt, cine 3253 VII, 1,84 | realitatea, lăsând deoparte verificarea posibilităţilor raţiunii 3254 I, 1,12 | mai familiar şi uşor de verificat, deoarece constituie contextul 3255 Intro, 0,3 | zilele noastre, poate fi verificată chiar şi în postulatele 3256 I, 2,15 | interiore homine habitabit veritas".(21)~În lumina acestor 3257 II, 1,16 | lumea biblică a făcut să se verse în marea grandioasă a teoriei 3258 IV, 2,44 | Convins înăuntrul său că omne verum a quocumque dicatur a Spiritu 3259 IV, 2 | Noutatea veşnică a gândirii sfântului Toma 3260 Conclu, 0,105 | celor care vor trebui să vestească Evanghelia omului de astăzi 3261 III, 1,24 | cunoaşteţi, pe acela vi-l vestesc eu" (Fap 17,22-23). Pornind 3262 IV, 1,38 | sexuale, creştinismul a vestit încă de la începuturile 3263 III, 1,24 | să-l cunoaşteţi, pe acela vi-l vestesc eu" (Fap 17,22-23). 3264 VII, 1,91 | vedea în istorie înaintarea victorioasă a raţiunii, izvor de fericire 3265 IV, 1,42 | fi în dorinţa sa: "Ad te videndum factus sum; et nondum feci 3266 IV, 1,38 | gard şi zid împrejmuitor al viei".(37)~ 3267 V, 1,52(58) | CONCILIUL ECUMENIC DE LA VIENNE, Decretul Fidei catholicae, 3268 V, 1,54(71) | nuntius (6 august 1984), VII-X: AAS 76 (1984), 890-903.~ 3269 V, 2,60(84) | Discorso ai partecipanti dell'VIII Congresso Tomistico Internazionale 3270 V, 2,62(87) | sollicitudo, Sesiunea a VIII-a: Conciliorum Oecumenicorum 3271 V, 1,52(57) | 1747, 176-179; URBAN AL VIII-LEA, Inscrutabilis iudiciorum ( 3272 IV, 1,40 | la experienţă, prevesteau viitoarele dezvoltări ale unor curente 3273 VII, 1,85 | să şi-o asume în cursul viitorului mileniu al erei creştine. 3274 VI, 1,66 | responsabilitate personală, vină etc., care primesc o definiţie 3275 V, 1,54 | pentru că bolile nu se pot vindeca dacă mai întâi nu sunt bine 3276 III, 1,24 | lucrul acesta liturgia din Vinerea Sfântă când, invitând la 3277 VII, 1,82 | presupune mereu că omul, deşi vinovat de duplicitate şi de minciună, 3278 III, 2,32 | suferinţa, nici moartea violentă nu-l vor putea face să cedeze 3279 IV, 2,44 | cea care este pusă printre virtuţile intelectuale. De fapt aceasta 3280 VII, 2,98 | creştină şi de exerciţiul virtuţilor umane şi supranaturale, 3281 VII, 1,89(105) | Scrisoarea enciclică Evangelium vitae (25 martie 1995), 69: AAS 3282 III, 2,33 | asemenea adevăr. Întrucât este vital şi esenţial pentru existenţa 3283 VI, 2,76 | filozofică concepută în unire vitală cu credinţa. Aşadar nu se 3284 VI, 1,71 | comunicarea valorilor, iar vitalitatea şi subzistenţa le este dată 3285 VII, 2,92(109) | în enciclica Dominum et vivificantem, comentând In 16,12-13: " 3286 III, 1,25 | fiinţă în toată creaţia vizibilă care nu numai că este în 3287 IV, 3,46 | sunt cunoscute şi destul de vizibile, mai ales în Occident. Nu 3288 I, 2,15 | istoria noastră, a acelei viziuni ultime şi definitive a lui 3289 III, 1,24 | umblând şi privind templele voastre, am găsit şi un altar cu 3290 V, 2,60(84) | postsinodală Pastores dabo vobis (25 martie 1992), 52: AAS 3291 Intro, 0,6 | uneori cine era chemat prin vocaţie să exprime în forme culturale 3292 V, 1,54 | XII-lea şi-a făcut auzită vocea când, în scrisoarea enciclică 3293 Intro, 0,5 | la el, fiecare rămâne în voia arbitrarului şi condiţia 3294 III, 1,25 | Am întâlnit mulţi care voiau să înşele, dar care să fi 3295 VII, 1,85 | putem dispune de ea aşa cum voim. Tocmai această adâncire 3296 VII, 2,92 | acelaşi timp şi filozofia. Volumul problemelor care se impun 3297 VI, 2,77 | sensul în care Aristotel vorbea despre ştiinţele experimentale 3298 II, 1,16 | se va sfârşi şi care va vorbi cu pricepere; Cel care socoteşte 3299 V, 1,55 | mai multe părţi s-a auzit vorbindu-se, în privinţa aceasta, de " 3300 VII, 1,84 | evidentă structura gândirii şi vorbirii noastre şi sensul cuprins 3301 VII, 1,89 | anume se hotărăşte în baza votului majorităţii parlamentare.(105)~ 3302 Intro, 0,6 | am hotărât să mă adresez vouă, veneraţi confraţi întru 3303 VII, 1,90 | împreună pier într-un mod vrednic de milă.(106)~ 3304 VII, 2,96(112) | trebuie să ne mirăm dacă vreuna din aceste noţiuni nu numai 3305 III, 1,25(24) | Confessiones, X,23,33: CCL 27,173.~ 3306 V, 1,54 | intervenţiile sfântului papă Pius al X-lea, care arăta că la baza modernismului 3307 V, 1,54(67) | Cf. PIUS XI, Scrisoarea enciclică Divini 3308 IV, 2,43(46) | septembrie 1990): Insegnamenti, XIII,2 (1990), 770-771.~ 3309 V, 2,58 | în cursul secolului al XX-lea, de o armată puternică de 3310 VII, 2,92 | suveranul pontif Ioan al XXIII-lea la deschiderea Conciliului? 3311 I, 2,15(21) | De vera religione, XXXIX,72; CCL 32,234.~ 3312 I, 2,14 | a nu-mi ocupa mintea în zadar cu această cugetare care 3313 II, 2,22 | cauza păcatului, au devenit "zadarnice" şi raţionamentele strâmbe 3314 V, 1,55 | numai cu Sacra Scriptură, zădărnicind în felul acesta doctrina 3315 IV, 1,36 | omului de a înţelege originea zeilor şi, prin ei, a universului 3316 III, 1,24 | un altar cu inscripţia: Zeului necunoscut. Pe acela pe 3317 IV, 1,38 | pe bună dreptate gard şi zid împrejmuitor al viei".(37)~ 3318 Intro, 0,4 | gândire riguroase şi la zidirea în felul acesta, prin coerenţa 3319 VI, 1,70 | prin corpul său a dărâmat zidul despărţitor" (2,13-14).~ 3320 VI, 1,70 | misterul pascal. Isus dărâmă zidurile despărţitoare şi realizează 3321 III, 1,26 | sensul vieţii. Experienţa zilnică a suferinţei, suferinţa 3322 III, 2,30 | de adevăr proprie vieţii zilnice şi cercetării ştiinţifice. 3323 VI, 2,75 | îndepărtează în mod clar teoria aşa zisei filozofii "separate", urmată 3324 VI, 1,71 | prezenţi la Ierusalim în ziua de Rusalii. Ascultându-i