37. În referinţa la această mişcare de apropiere a creştinilor faţă de filozofie, trebuie să amintim şi atitudinea de prudenţă pe care o trezeau în ei alte elemente ale lumii culturale păgâne, ca de exemplu gnoza. Filozofia, ca înţelepciune practică şi şcoală de viaţă, putea să fie uşor confundată cu o cunoaştere de tip superior, ezoteric, rezervată pentru câţiva desăvârşiţi. Fără îndoială că la acest gen de speculaţii esoterice se referă sfântul Paul, când le atrage atenţia Colosenilor: "Vedeţi să nu vă înşele cineva cu filozofie şi momeală deşartă, întemeiată pe datina oamenilor, pe stihiile lumii, şi nu pe Cristos" (2,8). Cât de actuale sunt cuvintele apostolului, dacă le raportăm la diferitele forme de esoterism care se extind astăzi şi la unii credincioşi, lipsiţi de necesarul spirit critic. Pe urmele sfântului Paul, alţi scriitori din primele secole, îndeosebi sfântul Irineu şi Tertulian, ridicau rezerve la rândul lor în faţa unui mod cultural de a pune problema care pretindea să subordoneze adevărul Revelaţiei interpretării filozofilor.