104. Gândirea filozofică este deseori unicul teren de înţelegere şi dialog cu cei care nu împărtăşesc credinţa noastră. Mişcarea filozofică contemporană cere angajamentul atent şi competent al filozofilor credincioşi în stare să recepteze aşteptările, deschiderile şi problematicile acestui moment istoric. Argumentând în lumina raţiunii şi după regulile sale, filozoful creştin, deşi mereu condus de inteligenţa ulterioară pe care i-o dă cuvântul lui Dumnezeu, poate dezvolta o reflecţie care va fi comprehensibilă şi judicioasă şi pentru cel care nu percepe încă adevărul întreg pe care Revelaţia divină îl arată. Un astfel de teren de înţelegere şi de dialog este astăzi cu atât mai important cu cât problemele care se pun cu mai multă urgenţă omenirii - să ne gândim la problema ecologică, la problema păcii sau la convieţuirea raselor şi culturilor - găsesc o posibilă soluţie în lumina unei clare şi oneste colaborări a creştinilor cu credincioşii de alte religii şi cu cei care, deşi nu împărtăşesc o credinţă religioasă, doresc din inimă reînnoirea omenirii. Lucrul acesta l-a afirmat Conciliul Vatican II: "În ceea ce ne priveşte, dorinţa de a stabili un dialog care să fie inspirat din doar iubirea de adevăr şi condus cu o prudenţă oportună, nu exclude pe nimeni: nici pe cei care au cultul înaltelor valori umane, deşi nu recunosc încă Izvorul acestora, nici pe care se opun Bisericii şi o persecută în diferite feluri".(¹²⁶) O filozofie, în care să strălucească şi ceva din adevărul lui Cristos, unicul răspuns definitiv la problemele omului,(¹²⁷) va fi un sprijin eficace pentru acea etică adevărată şi în acelaşi timp planetară de care astăzi omenirea are nevoie.