60. Conciliul Ecumenic Vatican II, la rândul său, prezintă o învăţătură foarte bogată şi fecundă în raport cu filozofia. Nu pot să uit, mai ales în contextul acestei scrisori enciclice, că un capitol întreg din constituţia Gaudium et spes constituie aproape un compendiu de antropologie biblică, izvor de inspiraţie şi pentru filozofie. În paginile acelea se tratează despre valoarea persoanei umane creată după chipul lui Dumnezeu, se motivează demnitatea şi superioritatea sa în raport cu restul creaţiei şi se arată capacitatea transcendentă a raţiunii sale.(⁸⁰) De asemenea, problema ateismului este analizată în Gaudium et spes şi se motivează bine erorile acelei idei filozofice, mai ales în raport cu demnitatea inalienabilă a persoanei şi a libertăţii sale.(⁸¹) Cu siguranţă posedă şi o profundă semnificaţie filozofică expresia culminantă din acele pagini, pe care am reluat-o în prima mea scrisoare enciclică Redemptor hominis şi care constituie unul din punctele de referinţă constant în învăţătura mea: "În realitate, taina omului îşi află lumina adevărată numai în taina Cuvântului întrupat. De fapt, Adam, primul om, era figura celui viitor, adică a lui Cristos Domnul. Cristos, care este noul Adam, tocmai revelând misterul Tatălui şi a iubirii sale, îl arată în întregime pe om omului şi îi face cunoscută chemarea lui cea mai înaltă".(⁸²)

Conciliul s-a ocupat şi de studiul filozofiei, căruia trebuie să i se dedice candidaţii la preoţie; sunt recomandări care se pot extinde mai în general la învăţătura creştină în ansamblul ei. Conciliul afirmă: "Disciplinele filozofice să fie astfel predate încât seminariştii să fie călăuziţi în primul rând spre dobândirea unei cunoaşteri solide şi coerente a omului, a lumii şi a lui Dumnezeu, întemeiaţi pe patrimoniul filozofic pururi valabil, ţinând seama şi de cercetările filozofice mai recente".(⁸³)

Directivele acestea au fost afirmate cu tărie de mai multe ori şi specificate în alte documente magisteriale cu scopul de a garanta o solidă formare filozofică, mai ales pentru cei care se pregătesc la studiile teologice. În ceea ce mă priveşte, de mai multe ori am subliniat importanţa acestei formări filozofice pentru cei care vor trebui într-o zi, în viaţa pastorală, să se confrunte cu direcţiile contrare ale lumii contemporane şi să perceapă cauzele unor comportamente pentru a le da un răspuns prompt.(⁸⁴)