30. Acum, poate fi util să facem o referinţă rapidă la aceste diferite forme de adevăr. Cele mai numeroase sunt cele care se sprijină pe evidenţe imediate sau sunt confirmate pe cale experimentală. Aceasta este ordinea de adevăr proprie vieţii zilnice şi cercetării ştiinţifice. La un alt nivel se află adevărurile cu caracter filozofic, la care omul ajunge cu ajutorul capacităţii speculative a intelectului său. În fine, există adevărurile religioase, care într-o anumită măsură îşi au rădăcinile lor şi în filozofie. Ele sunt conţinute în răspunsurile pe care religiile în tradiţiile lor le oferă la întrebările definitive.(²⁷)

Cât priveşte adevărurile filozofice, trebuie să precizăm că ele nu se limitează doar la doctrinele, uneori trecătoare, ale filozofilor de profesie. Fiecare om, cum am spus deja, este într-un anumit fel un filozof şi are propriile concepţii filozofice prin care îşi orientează viaţa. Într-un fel sau altul, el îşi formează o viziune globală şi un răspuns asupra sensului propriei existenţe: într-o astfel de lumină el interpretează propria viaţă personală şi îşi reglementează comportamentul său. Aici ar trebui să se pună întrebarea asupra raportului dintre adevărurile filozofico-religioase şi adevărul revelat în Isus Cristos. Înainte de a răspunde la această întrebare trebuie analizat un dat ulterior al filozofiei.