1-500 | 501-696
bold = Main text
Chapter,Paragraph grey = Comment text
1 Intro,1 | situaţii culturale, noi câmpuri de evanghelizare~1. "
2 Intro,1 | Biserica a trăit-o încă de la începuturile predicării
3 Intro,1 | care-i pătrunde maniera sa de a trăi credinţa şi, la rândul
4 Intro,1 | este modelat progresiv de ea. "Astăzi, pe măsură ce
5 Intro,1 | până acum în afara mediului de răspândire a creştinismului,
6 Intro,1 | tradiţional creştine sau pătrunse de tradiţii religioase milenare
7 Intro,1 | milenare sunt zdruncinate. De aceea, trebuie nu numai
8 Intro,1 | singurele puncte creştine de referinţă sunt de ordin
9 Intro,1 | creştine de referinţă sunt de ordin cultural. Acestea
10 Intro,1 | ca tot atâtea câmpuri noi de evanghelizare. ~
11 Intro,1 | intenţionează să ofere un ansamblu de principii şi propuneri concrete,
12 Intro,1 | reînnoită a culturii ca loc de întâlnire privilegiat cu
13 Intro,1 | cu mesajul lui Cristos. De fapt, orice cultură "este
14 Intro,1 | orice cultură "este un efort de reflecţie asupra misterului
15 Intro,1 | special al omului: este un mod de a da expresie dimensiunii
16 Intro,1 | constituie apropierea sa de cel mai mare dintre mistere:
17 Intro,1 | misterul lui Dumnezeu"1. De aici, marea şi decisiva
18 Intro,1 | presantă care i-a fost adresată de către papa Ioan Paul al
19 Intro,1 | culturi, formelor actuale de înţelegere şi sensibilitate?
20 Intro,1 | Cristos să se facă înţeleasă de spiritul modern, aşa de
21 Intro,1 | de spiritul modern, aşa de mândru de realizările sale,
22 Intro,1 | spiritul modern, aşa de mândru de realizările sale, şi, în
23 Intro,1 | şi, în acelaşi timp, aşa de neliniştit pentru viitorul
24 Intro,1(2) | II-lea, Scrisoare autografă de întemeiere a Consiliului
25 I | CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ: LINII DE ORIENTARE~
26 I,2 | timpul nostru, rezumate de exortaţiile apostolice Evangelii
27 I,2 | învăţătură bogată, detaliată de diferite adunări speciale -
28 I,2 | în fiecare continent - de sinodul episcopilor şi de
29 I,2 | de sinodul episcopilor şi de exortaţiile apostolice postsinodale
30 I,2 | de-al douăzecilea aniversar de la încheierea Conciliului
31 I,2 | Conciliului Vatican II, reluat de Ioan Paul al II-lea în enciclica
32 I,2 | episcopatului latino-american de la Puebla şi Santo Domingo 6,
33 I,2 | afectivitatea sa, căutarea sa de sens, obiceiurile şi referinţele
34 I,2 | etice. Cultura este aşa de înnăscută omului încât natura
35 I,2 | pastorale a culturii este cea de a restitui omul în plinătatea
36 I,2 | restitui omul în plinătatea sa de creatură "după chipul şi
37 I,2 | Gen 1,26), îndepărtându-l de la tentaţia antropocentrică
38 I,2 | tentaţia antropocentrică de a se considera independent
39 I,2 | se considera independent de Creator. De aceea - şi această
40 I,2 | independent de Creator. De aceea - şi această remarcă
41 I,2 | şi această remarcă este de o importanţă primordială
42 I,2 | epuizează în această cultură. De altfel, însuşi progresul
43 I,2 | necesităţilor, a centrelor de interese sau a exigenţelor
44 I,2 | tensiunea spre realizarea lor, de dinamicile oamenilor şi
45 I,2 | dinamicile oamenilor şi de istoria lor (cf. Ibid.,
46 I,2 | istorică şi concretă, în afară de păcat (Evr 4,15), o purifică
47 I,3 | ales, din bogatul evantai de culturi milenare născute
48 I,3 | apariţiei unei culturi inspirată de Dumnezeu însuşi poporului
49 I,3 | instrumentul voit şi folosit de Dumnezeu pentru a se revela,
50 I,3 | ales oameni şi s-a slujit de ei lăsându-le uzul capacităţilor
51 I,3 | într-un înveliş cultural de care nu se poate separa,
52 I,3 | începe printr-o adeziune de credinţă, care înseamnă
53 I,3 | aceasta este vorba, înălţare de pe pământ, dar şi centru
54 I,3 | pe pământ, dar şi centru de atracţie care orientează
55 I,3 | Dumnezeu: "Când voi fi înălţat de pe pământ, îi voi atrage
56 I,3 | spiritualiceşte şi din punct de vedere cultural pentru a
57 I,3 | prin credinţă, plantat de Dumnezeu în Ţara Promisă.
58 I,3 | subliniază diferenţa fundamentală de natură dintre credinţă şi
59 I,3 | lui Dumnezeu. ~ De aceea, cultura biblică ocupă
60 I,3 | să împărtăşească condiţia de fii. Dumnezeu, acel total
61 I,3 | Deci credinţa are puterea de a atinge inima oricărei
62 I,3 | îmbogăţi şi a-i da modul de a se exprima în măsura fără
63 I,3 | se exprima în măsura fără de măsură a iubirii lui Cristos.
64 I,3 | Cristos. Astfel, faptul de a primi mesajul lui Cristos
65 I,3 | Cristos dezvăluie, dincolo de limitele naturale ale persoanei,
66 I,3 | concret cu toţi oamenii de bunăvoinţă. De fapt, legătura
67 I,3 | toţi oamenii de bunăvoinţă. De fapt, legătura fundamentală
68 I,3 | umanitatea sa este creatoare de cultură în însăşi temelia
69 I,3 | evanghelia - cele două milenii de istorie sunt mărturie în
70 I,3 | Redemptor hominis, nr. 10). Încă de la origini, creştinismul
71 I,3 | Acest lucru este atestat de pionierii credinţei cum
72 I,3 | contemporană, este amintită de papa Ioan Paul al II-lea
73 I,3 | ratio (cf. nr. 36-48). "De fapt întâlnirea credinţei
74 I,4 | adevărului" (1Tim 2,4). "De aceea, este necesar ca toţi
75 I,4 | 2), revelaţie comunicată de Duhul lui Cristos prin Biserică,
76 I,4 | însăşi măsura capacităţii de infinit pe care el a creat-o
77 I,4 | transformând planul lor de sens în aspiraţie spre transcendenţă
78 I,4 | şi aşteptările în puncte de ancoraj pentru primirea
79 I,4 | umanitatea... Este vorba... şi de a atinge şi cvasirăsturna
80 I,4 | forţa evangheliei criteriile de judecată, valorile determinante,
81 I,4 | valorile determinante, punctele de interes, liniile de gândire,
82 I,4 | punctele de interes, liniile de gândire, sursele de inspiraţie
83 I,4 | liniile de gândire, sursele de inspiraţie şi modelele de
84 I,4 | de inspiraţie şi modelele de viaţă ale umanităţii, care
85 I,4 | lui Dumnezeu şi cu planul de mântuire. ~ "Trebuie
86 I,4 | decorativă, asemenea unei lăcuiri de suprafaţă, ci în mod vital,
87 I,4 | spes, pornind totdeauna de la persoană şi revenind
88 I,4 | şi sunt independente faţă de toate culturile. Totuşi
89 I,4 | evanghelia, este trăită de oameni profund legaţi de
90 I,4 | de oameni profund legaţi de o cultură, iar construirea
91 I,4 | poate să nu se folosească de elementele culturii şi de
92 I,4 | de elementele culturii şi de culturile umane. Independente
93 I,4 | umane. Independente faţă de culturi, evanghelia şi evanghelizarea,
94 I,4 | incompatibile cu ele, ci capabile de a le impregna pe toate,
95 I,4 | drama epocii noastre... De aceea, trebuie să se depună
96 I,4 | politică, culturală şi socială. De aceea, Biserica nu ezită
97 I,4 | său sunt izvor inepuizabil de viaţă (cf. Col 1,8-12; Ef
98 I,4 | Col 1,8-12; Ef 1,8) şi de comuniune. Purtătorii acestei
99 I,4 | credinţa însăşi este legată de o cultură, trebuie să dea
100 I,4 | iubirea ucenicilor săi faţă de tot omul şi despre "orice
101 I,4 | este adevărat, orice este de cinste, drept, curat, vrednic
102 I,4 | cinste, drept, curat, vrednic de iubire, cu faimă bună, ce
103 I,4 | ceea ce constituie izvor de păcat şi rod al păcatului
104 I,5 | paşi egali, într-un proces de schimb reciproc, care recere
105 I,5 | 55), înculturarea atât de îndepărtată de arheologismul
106 I,5 | înculturarea atât de îndepărtată de arheologismul admirator
107 I,5 | admirator al trecutului cât şi de mimetismul intramonden,
108 I,5 | ale credinţei şi misiunea de evanghelizare, Biserica
109 I,5 | evanghelizare, Biserica ţine cont de un element esenţial: întâlnirea
110 I,5 | două realităţi care nu sunt de acelaşi ordin. Aşadar, înculturarea
111 I,5 | care exclude orice formă de sincretism8: acesta este
112 I,5 | înseamnă o ascultare faţă de porunca lui Cristos de a
113 I,5 | faţă de porunca lui Cristos de a predica evanghelia la
114 I,5 | fiecăruia posibilitatea de a înţelege în propria limbă
115 I,5(8) | la Nueva Evangelizacion de America Latina. Simposio,
116 I,5(8) | Latina. Simposio, San José de Costa Rica, 19-23 de enero
117 I,5(8) | José de Costa Rica, 19-23 de enero de 1992. Bogota, Celam,
118 I,5(8) | Costa Rica, 19-23 de enero de 1992. Bogota, Celam, 1992. ~
119 I,5 | poate pur şi simplu separa de cultura în care el s-a inserat
120 I,5 | cultura în care el s-a inserat de la început şi nici nu se
121 I,5 | nici nu se poate separa... de culturile în care s-a exprimat
122 I,5 | culturi, în timp ce aşteaptă de la fiecare destinatar adeziunea
123 I,5 | nevoie să fie transformată de valorile evangheliei în
124 I,5 | sugestive a mass-media, modele de viaţă care sunt la antipozii
125 I,6 | misiunea Bisericii în lumea de astăzi, în perceperea reînnoită
126 I,6 | exigenţelor sale, exprimată de Conciliul Vatican II şi
127 I,6 | Conciliul Vatican II şi de sinoadele episcopilor. Conştientizarea
128 I,6 | o atenţie specială faţă de acest nou câmp al pastoralei.
129 I,6 | mântuitoare... domenii întinse de cultură"11. Practic, în
130 I,6 | primirea semnelor, iniţiative de apostolat. Aceste elemente
131 I,6 | Isus Cristos şi exigenţa de convertire care izvorăşte
132 I,6 | ei trebuie să se apropie de culturi, "recurgând la conceptele
133 I,6 | pondere nu poate fi ignorată de păstori, din moment ce este
134 I,6(11) | II-lea, Omilia Liturghiei de început de pontificat, 22
135 I,6(11) | Omilia Liturghiei de început de pontificat, 22 octombrie
136 II | II. PROVOCĂRI ŞI PUNCTE DE SPRIJIN~
137 II,7 | 54)~7. Condiţiile de viaţă ale omului modern,
138 II,7 | mileniu, s-au transformat aşa de mult, încât Conciliul Vatican
139 II,7 | atâtea provocări şi puncte de sprijin pentru o pastorală
140 II,7 | Biserica este foarte conştientă de aceasta, impulsionată fiind
141 II,7 | aceasta, impulsionată fiind de papii care au dezvoltat
142 II,7 | socială a Bisericii, începând de la Rerum novarum, din 1981,
143 II,7 | predomină ca măsură şi criteriu de viaţă (cf. Fides et ratio,
144 II,7 | îşi arată incapacitatea sa de a construi fericirea neamului
145 II,7 | În realitate, criteriile de judecată şi de alegere asumate
146 II,7 | criteriile de judecată şi de alegere asumate de înşişi
147 II,7 | judecată şi de alegere asumate de înşişi credincioşii se prezintă
148 II,8 | subdezvoltarea zonelor rurale lipsite de bunuri şi servicii indispensabile,
149 II,8 | care constrâng milioane de fiinţe umane să-şi părăsească
150 II,8 | urbane. La aceste motive de ordin economic şi social
151 II,8 | favoarea căruia mijloacele de comunicare socială pledează
152 II,8 | pledează prin transmiterea de imagini. Prin lipsa de planificare,
153 II,8 | transmiterea de imagini. Prin lipsa de planificare, împrejurimile
154 II,8 | ghetouri, aglomeraţii imense de persoane dezrădăcinate din
155 II,8 | dezrădăcinate din punct de vedere social, nevoiaşe
156 II,8 | social, nevoiaşe din punct de vedere politic, marginalizate
157 II,8 | XX, omul nu a dat dovadă de atâtea capacităţi şi talente,
158 II,8 | între o afirmată voinţă de viaţă şi refuzul încăpăţânat
159 II,8 | liturgie şi prin însuşi modul de a-şi organiza propriile
160 II,9 | Mijloacele de comunicare socială şi tehnologia
161 II,9 | sat global'. Mijloacele de comunicare socială au dobândit
162 II,9 | informativ şi formativ, de ghidare şi de inspiraţie
163 II,9 | formativ, de ghidare şi de inspiraţie pentru comportamentele
164 II,9 | moderne depinde în mare parte de influenţa lor... Trebuie
165 II,9 | această 'nouă cultură' creată de comunicarea modernă. Este
166 II,9 | naşte, încă mai înainte de conţinut, din însuşi faptul
167 II,9 | că există noi modalităţi de comunicare cu noi limbaje,
168 II,9 | limbajului, determinat mai ales de televiziune şi de modelele
169 II,9 | mai ales de televiziune şi de modelele propuse de ea,
170 II,9 | televiziune şi de modelele propuse de ea, presupune "reordonarea
171 II,9 | direct", suprimă distanţele de spaţiu şi timp, dar mai
172 II,9 | transformă modalităţile de percepere a lucrurilor:
173 II,9 | ceea ce îi este arătat. De aceea, repetarea continuă
174 II,9 | aceea, repetarea continuă de informaţii alese devine
175 II,9 | mass-media, care nu ţine cont de frontiere, mai ales în domeniul
176 II,9 | în contact cu acele sute de milioane de persoane care-şi
177 II,9 | cu acele sute de milioane de persoane care-şi dedică
178 II,9 | radio-ului, mijloacelor de informare şi de promovare
179 II,9 | mijloacelor de informare şi de promovare culturală, dar
180 II,9 | promovare culturală, dar şi de evanghelizare pentru cei
181 II,9 | răspuns pozitiv la întrebarea de importanţă capitală pusă
182 II,9 | importanţă capitală pusă de Ioan Paul al II-lea: "Mai
183 II,9 | din păcate justificate de o folosire dăunătoare, şi
184 II,9 | moralitatea folosirii sale, dar şi de consecinţele total noi pe
185 II,9 | reacţiilor inerente faţă de mesajele reţelei din partea
186 II,9 | Problema pusă în joc este de mare importanţă. Oare cum
187 II,9 | ale căror ecrane umplu de acum casele, pentru a înscrie
188 II,10 | într-o manieră mai intensă de anumite grupuri: de la familie
189 II,10 | intensă de anumite grupuri: de la familie la naţiuni. Astfel,
190 II,10 | tensiune vitală deosebit de fecundă, dacă este trăită
191 II,10 | particularităţii, este tot atât de important să le subliniem
192 II,10 | cu datoriile care derivă de aici pentru fiecare naţiune
193 II,10 | pentru fiecare naţiune faţă de celelalte şi faţă de întreaga
194 II,10 | faţă de celelalte şi faţă de întreaga omenire. Prima
195 II,10 | este fără îndoială, datoria de a trăi o voinţă de pace,
196 II,10 | datoria de a trăi o voinţă de pace, respectuoasă şi solidară
197 II,10 | respectuoasă şi solidară faţă de ceilalţi. A învăţa tinerele
198 II,10 | că adesea există grupuri de presiune care folosesc religia
199 II,10 | naţionalismului aducător de dispreţ, chiar de aversiune
200 II,10 | aducător de dispreţ, chiar de aversiune faţă de alte naţiuni
201 II,10 | chiar de aversiune faţă de alte naţiuni şi culturi,
202 II,10 | culturii proprii, departe atât de cosmopolitismul cât şi de
203 II,10 | de cosmopolitismul cât şi de naţionalismul cultural.
204 II,10 | în ceea ce o priveşte, de moştenirea păcatului, care
205 II,11 | natură. Sfântul Francisc de Assisi şi sfântul Filip
206 II,11 | martori-simbol ai respectului faţă de natură, respect înscris
207 II,11 | fără a se gândi câtuşi de puţin că Dumnezeu îi este
208 II,11 | reparcurgă drumul care porneşte de la experienţa sa intelectuală
209 II,11 | superioritatea spiritului faţă de materie, recere o înţelepciune
210 II,11 | printr-un orizont luminat de reflecţia metafizică. Pe
211 II,11 | a uni şi regăsi, dincolo de dispersia sensului în câmpurile
212 II,11 | integreze cumulul uriaş de cunoştinţe, descoperirile
213 II,11 | culturii recere, ca un "datum de facto", o reflecţie filozofică
214 II,11 | să afirme atitudinea faţă de adevărul raţiunii şi funcţia
215 II,11 | apropiere parţială faţă de adevăr cu consecinţa sa
216 II,11 | Biserica să nu se îngrijoreze de aşa ceva? Această misiune
217 II,11 | se pot sustrage datoriei de a o pune în practică" (Fides
218 II,12 | 12. De asemenea, este datoria filozofilor
219 II,12 | provocările şi punctele de ancoraj pentru vestirea
220 II,12 | teologie pe deplin fidelă faţă de ceea ce este dat de credinţă.
221 II,12 | faţă de ceea ce este dat de credinţă. De asemenea, pastorala
222 II,12 | ce este dat de credinţă. De asemenea, pastorala culturii
223 II,12 | pastorala culturii are nevoie de oameni de ştiinţă catolici
224 II,12 | culturii are nevoie de oameni de ştiinţă catolici care să
225 II,12 | catolici care să simtă datoria de a-şi aduce contribuţia lor
226 II,12 | experienţa lor personală de întâlnire dintre ştiinţă
227 II,12 | ştiinţă şi credinţă. Lipsa de calificare teologică şi
228 II,12 | calificare teologică şi de competenţă ştiinţifică face
229 II,12 | trăim într-o perioadă extrem de favorabilă dialogului dintre
230 II,13 | ştiinţifice. Adesea, puse chiar de oamenii de ştiinţă în căutarea
231 II,13 | Adesea, puse chiar de oamenii de ştiinţă în căutarea adevărului,
232 II,13 | acordă o maximă importanţă. De fapt, evoluţia legislaţiei
233 II,13 | domeniul bioeticii depinde de alegerea referinţelor etice
234 II,13 | legislatorul. Rămâne chestiunea de fond cu natura ei dură:
235 II,13 | riscă să se ridice la rangul de drept ceea ce moralmente
236 II,13 | Rolul creştinilor este de neînlocuit pentru a contribui
237 II,13 | laici, în acest domeniu de importanţă capitală care
238 II,14 | Aşadar, familia, comunitate de persoane, este prima societate
239 II,14 | soţilor o comuniune perenă de iubire şi de viaţă şi se
240 II,14 | comuniune perenă de iubire şi de viaţă şi se completează
241 II,14 | iubirii, familia este şi izvor de cultură. Ea primeşte viaţa
242 II,14 | viaţa şi este acea şcoală de umanitate unde viitorii
243 II,14 | părinţi responsabili. Procesul de creştere care se asigură
244 II,14 | asigură într-o comunitate de viaţă şi de iubire depăşeşte
245 II,14 | într-o comunitate de viaţă şi de iubire depăşeşte în anumite
246 II,14 | familial, pentru a constitui, de exemplu, marea familie africană.
247 II,14 | acestea locul privilegiat de formare a persoanei şi societăţii.
248 II,14 | popoarelor depind, mai ales, de calitatea umană a familiilor,
249 II,14 | a familiilor, în special de prezenţa complementară a
250 II,14 | soţi cu rolul lor respectiv de tată şi de mamă în educarea
251 II,14 | lor respectiv de tată şi de mamă în educarea copiilor.
252 II,14 | creşte numărul celor fără de familie, educaţia devine
253 II,14 | culturi populare modelată de evanghelie. ~ Situaţiile
254 II,14 | prezentat ca un nou model de viaţă socială. Campaniile
255 II,14 | viaţă socială. Campaniile de opinie şi politicile antifamiliale
256 II,14 | sunt tot atâtea tentative de modificare a însuşi conceptului
257 II,14 | modificare a însuşi conceptului de "familie", până în a-l dezgoli
258 II,14 | familie", până în a-l dezgoli de substanţa sa. În acest context,
259 II,14 | formarea unei comunităţi de viaţă şi de iubire, care
260 II,14 | unei comunităţi de viaţă şi de iubire, care să-i unească
261 II,15 | contemporane, caracterizate de o mentalitate "antifiu",
262 II,15 | bărbat şi femeie, creaţi de Dumnezeu după chipul său (
263 II,15 | Gen 1,27) şi ilustrată de secularul patrimoniu artistic
264 II,15 | pastorala culturii să ţină seama de transformarea profundă a
265 II,15 | timpurile recente, unele curente de mişcare feministă, în intenţia
266 II,15 | mişcare feministă, în intenţia de a favoriza emanciparea femeii,
267 II,15 | într-o colaborare reciprocă de mutuală îmbogăţire, în care
268 II,16 | cele mai importante domenii de acţiune pastorală a Bisericii,
269 II,16 | mai mult ca niciodată şi de o importanţă hotărâtoare.
270 II,16 | hotărâtoare. Ea aparţine esenţial de domeniul responsabilităţii
271 II,16 | familiilor, dar are nevoie de concursul întregii societăţi.
272 II,16 | întregii societăţi. Lumea de mâine depinde de educaţia
273 II,16 | Lumea de mâine depinde de educaţia de astăzi şi nu
274 II,16 | mâine depinde de educaţia de astăzi şi nu poate fi redusă
275 II,16 | la o simplă transmitere de cunoştinţe. Ea formează
276 II,16 | evangheliei copiilor şi tinerilor de la şcoală la universitate,
277 II,16 | care este chemat fiecare om de către Dumnezeu Tatăl, Fiul
278 II,16 | la trăirea într-un spirit de primire şi solidaritate,
279 II,16 | garanta condiţii drepte de existenţă pentru toţi şi
280 II,17 | Într-o cultură marcată de primatul averii, al obsesiei
281 II,17 | deschide şi o conduce dincolo de ea însăşi. Biserica a intuit
282 II,17 | Biserica a intuit aceasta încă de la originile sale, şi secolele
283 II,17 | originile sale, şi secolele de artă creştină ne oferă o
284 II,17 | acest sens: opera autentică de artă este potenţial o poartă
285 II,17 | este potenţial o poartă de intrare pentru experienţa
286 II,17 | un respect profund faţă de toţi artiştii, făcând abstracţie
287 II,17 | artiştii, făcând abstracţie de convingerile religioase,
288 II,17 | religioase, deoarece opera de artă poartă în ea o cvasiamprentă
289 II,17 | extraordinar pentru cizelarea de noi formule şi elaborarea
290 II,17 | noi formule şi elaborarea de noi simboluri sau metafore,
291 II,17 | creatoare, înrădăcinată de secole în profunzimile imaginarului
292 II,17 | catolic, cu capacitatea sa de exprimare a omniprezenţei
293 II,17 | evanghelia, izvor fecund de inspiraţie, ajunge la multe
294 II,18 | care Biserica este prezentă de mult timp. De aceea, pe
295 II,18 | este prezentă de mult timp. De aceea, pe bună dreptate,
296 II,18 | schimbări profunde nu lipsite de consecinţe pentru timpul
297 II,18 | şi unul dintre mijloacele de satisfacere a dorinţei,
298 II,18 | ce în ce mai accentuată, de realizare personală, la
299 II,18 | Totuşi într-un context de specializare, de puternică
300 II,18 | context de specializare, de puternică dezvoltare economică
301 II,18 | tehnologică, noile forme de organizare a muncii adesea
302 II,18 | ceea ce este izvor nu numai de mizerie materială, dar seamănă
303 II,18 | Precarietatea condiţiilor de viaţă şi necesitatea grijii
304 II,18 | Dar poate fi şi denaturat de interese comerciale, poate
305 II,18 | comerciale, poate deveni vehicul de rivalităţi naţionale sau
306 II,18 | poate da loc la explozii de violenţă care dă la iveală
307 II,18 | transformă în anticultură. De aceea, el reprezintă un
308 II,18 | şi în acelaşi timp plină de simboluri şi activitate
309 II,18 | atmosferă, o cultură, o manieră de a fi, un sistem de referinţe.
310 II,18 | manieră de a fi, un sistem de referinţe. O pastorală adecvată
311 II,18 | educative, ca o trambulină de lansare pentru preamărirea
312 II,18 | chipul lui Dumnezeu, şi de vestire, după exemplul apostolului
313 II,19 | într-o lume caracterizată de diversitatea situaţiilor
314 II,19 | situaţiilor culturale, modelate de diferite orizonturi religioase.
315 II,19 | individuale şi sociale este destul de prezentă în conştiinţa acestor
316 II,19 | conştiinţa acestor popoare şi de asemenea este simţită nevoia
317 II,19 | simţită nevoia riturilor de purificare şi de ispăşire" (
318 II,19 | riturilor de purificare şi de ispăşire" (Ecclesia in Africa,
319 II,19 | Valorile pozitive transmise de culturile tradiţionale,
320 II,20 | antice, sunt profund marcate de religii şi înţelepciuni
321 II,20 | Le revine creştinilor de astăzi, în special celor
322 II,20 | celor din India, misiunea de a scoate din acest bogat
323 II,20 | credinţa lor, astfel încât de aici să provină o îmbogăţire
324 II,20 | pastorala culturii faptul de a-i însoţi pe oamenii de
325 II,20 | de a-i însoţi pe oamenii de bunăvoinţă, a căror raţiune
326 II,21 | cultură profund modelată de mesajul evanghelic şi, în
327 II,21 | unei penetrante influenţe de moduri de viaţă materialiste
328 II,21 | penetrante influenţe de moduri de viaţă materialiste şi secularizate,
329 II,21 | abandonarea religiei în clasele de mijloc şi în ambientul oamenilor
330 II,21 | şi în ambientul oamenilor de cultură. ~ Prin
331 II,21 | să purifice viaţa socială de multele plăgi, cum ar fi:
332 II,21 | copiii străzii, traficul de stupefiante etc. În acest
333 II,21 | iubirea preferenţială faţă de cei săraci şi marginalizaţi,
334 II,21 | marginalizaţi, Biserica are datoria de a promova o cultură a solidarităţii
335 II,21 | la eforturile oamenilor de bunăvoinţă pentru făurirea
336 II,21 | unei lumi tot mai demne de persoana umană. Procedând
337 II,21 | alimentează diferitele forme de sincretism între vechile
338 II,22 | cultură şi cu planul său de civilizaţie. ~
339 II,22 | datorată mai ales mişcărilor de migrare care provin din
340 II,22 | creştere demografică. Ţările de tradiţie creştină, care
341 II,22 | unele ţări, mari dificultăţi de integrare socio-culturală.
342 II,22 | integrare socio-culturală. De altfel, faptul îndepărtării
343 II,22 | altfel, faptul îndepărtării de o comunitate tradiţională
344 II,22 | religioase şi spre o criză de identitate culturală. O
345 II,22 | musulmane stabilite în ţările de tradiţie creştină. O cooperare
346 II,22 | tradiţie creştină. O cooperare de acest fel nu-i dispensează
347 II,22 | dispensează pe creştini de a-şi argumenta credinţa
348 II,23 | părţi ale unei lumi marcate de accelerarea şi complexitatea
349 II,23 | secularizată, cu valorile sale de solidaritate, abnegaţie,
350 II,23 | dintre bărbat şi femeie, de deschiderea spiritului şi
351 II,23 | spiritului şi a dialogului, şi de sensibilitatea ecologică,
352 II,23 | fiinţă şi la sens, legate de natura umană, arată limitele
353 II,23 | religioase" nu este lipsit de ambiguitate, dar conţine
354 II,23 | Şi acesta este un areopag de evanghelizat" (Redemptoris
355 II,23 | pierderea respectului faţă de persoană şi răspândirea
356 II,23 | şi răspândirea unui fel de nihilism antropologic care-l
357 II,23 | victorioasă a raţiunii, izvor de fericire şi de libertate,
358 II,23 | raţiunii, izvor de fericire şi de libertate, nu a rezistat,
359 II,23 | majore, la acest sfârşit de secol, este ispita disperării" (
360 II,23 | locul său raţiunii luminată de credinţă şi recunoscându-l
361 II,23 | recunoscându-l pe Cristos drept cheia de boltă a vieţii omului, o
362 II,23 | să-şi regăsească raţiunea de a trăi, pe toate căile vieţii,
363 II,23 | libertate, îndelung sufocată de marxism-leninismul ateu
364 II,23 | la putere, rămân rănite de o "deculturalizare" violentă
365 II,23 | modificate, dependenţa creaturii de Creatorul său negată, adevărurile
366 II,23 | Orientală. ~ Alte ţări, de la tradiţionalul pluralism
367 II,23 | experimentează, pe un fond masiv de adeziune socială religioasă,
368 II,23 | impulsul curentelor pline de secularism şi de expresii
369 II,23 | curentelor pline de secularism şi de expresii religioase populare
370 II,23 | religioase populare aduse de valurile de emigranţi. Din
371 II,23 | populare aduse de valurile de emigranţi. Din acest motiv,
372 II,24 | variate, o nouă căutare de spiritualitate, poate mai
373 II,24 | spiritualitate, poate mai mult decât de religie, nu poate să nu-şi
374 II,24 | Fap 17,22-31). Dorinţa de a regăsi o dimensiune spirituală
375 II,24 | spirituală care să fie şi izvor de sens pentru viaţă, ca şi
376 II,24 | ca şi dorinţa profundă de reconstituire a unui ansamblu
377 II,24 | reconstituire a unui ansamblu de relaţii afective şi sociale,
378 II,24 | şi sociale, adesea rănite de instabilitatea crescândă
379 II,24 | anumită uniune globală dincolo de orice religie particulară. ~
380 II,24 | denumirea polisemantică de secte, pot fi clasificate
381 II,24 | grupuri foarte diferite, unele de inspiraţie gnostică sau
382 II,24 | noştri găsesc în ele un loc de apartenenţă şi comunicare,
383 II,24 | apartenenţă şi comunicare, de afecţiune şi fraternitate,
384 II,24 | ba chiar şi o aparenţă de protecţie şi siguranţă.
385 II,24 | depinde, în mare parte, de soluţiile aparent luminoase -
386 II,24 | cele mai complexe, ca şi de o teologie pragmatică adesea
387 II,24 | pe exaltarea eului atât de prost tratat de societate.
388 II,24 | eului atât de prost tratat de societate. Adesea, sectele
389 II,24 | nevoile persoanelor în căutare de vindecare, de fii, de succes
390 II,24 | în căutare de vindecare, de fii, de succes economic.
391 II,24 | căutare de vindecare, de fii, de succes economic. Aceleaşi
392 II,24 | multe ţări, unii loviţi de viaţă, refuzaţi, trăiesc
393 II,24 | orice, numai să beneficieze de o viziune spirituală, care
394 II,24 | permită să trăiască o senzaţie de vindecare fizică şi spirituală.
395 II,24 | aceste persoane abordate de secte sau care riscă acest
396 II,24 | care Biserica are datoria de a o accepta. ~
397 II,24 | Într-adevăr, de la un continent la altul,
398 II,24 | Pontifical pentru Cultură: "De aici importanţa pentru Biserică,
399 II,24 | care este responsabilă de aceasta, a unei acţiuni
400 II,24 | cultura vie, adică ansamblul de principii şi de valori care
401 II,24 | ansamblul de principii şi de valori care constituie etosul
402 III,25 | evanghelizare înculturată, începând de la culturile modelate de
403 III,25 | de la culturile modelate de două milenii de creştinism
404 III,25 | modelate de două milenii de creştinism şi de la punctele
405 III,25 | milenii de creştinism şi de la punctele de sprijin identificate
406 III,25 | creştinism şi de la punctele de sprijin identificate în
407 III,25 | a Bisericii şi susţinută de mărturia vieţii autentice
408 III,25 | principală. Într-o perspectivă de pregătire evanghelică, pastorala
409 III,25 | sale tradiţionale pătrunsă de creştinism, şi în acelaşi
410 III,25 | Sfânt invocat în rugăciune. De asemenea recere, printr-o
411 III,25 | misiuni populare, şcoli de evanghelizare - unite cu
412 III,25 | unite cu mijloace moderne de comunicare în scopul de
413 III,25 | de comunicare în scopul de a-i aborda pe bărbaţii şi
414 III,25 | aborda pe bărbaţii şi femeile de orice cultură. Sinoadele
415 III,25 | important să se creeze astfel de comisii acolo unde nu există -,
416 III,26 | 26. În misiunea sa de vestire a evangheliei la
417 III,26 | evangheliei la toţi oamenii de toate culturile, Biserica
418 III,26 | discernământ angajant. Chiar dacă de cele mai multe ori este
419 III,26 | la Dumnezeu în comuniune de credinţă cu Biserica, totuşi
420 III,26 | se deschide un nou câmp de "posibilităţi" pentru pastorala
421 III,26 | necesitatea care urmează de aici de a identifica mai
422 III,26 | necesitatea care urmează de aici de a identifica mai bine caracterul
423 III,26 | din ce în ce mai important de reflecţie şi acţiune pentru
424 III,26 | serioasă asupra modului de trăire a toleranţei şi libertăţii
425 III,27 | elaborate o serie întreagă de modalităţi de a înţelege
426 III,27 | serie întreagă de modalităţi de a înţelege şi trăi credinţa
427 III,27 | chiar integrator. Acest tip de cultură se prezintă foarte
428 III,27 | prezintă foarte ameninţat de secularism. Este importantă
429 III,27 | profundă şi o experienţă de credinţă, dar şi de cultură
430 III,27 | experienţă de credinţă, dar şi de cultură a unui ambient dat.
431 III,27 | cultura proprie, pătrunsă de creştinism ca element caracteristic
432 III,27 | călugăriţele şi laicii au datoria de a-şi dezvolta sensibilitatea
433 III,27 | sensibilitatea lor faţă de această cultură, pentru
434 III,28 | 28. De asemenea, religia este şi
435 III,28 | America, care din punct de vedere istoric a fost şi
436 III,28 | Guadalupe, un mare exemplu de evanghelizare perfect înculturată'" (
437 III,28 | Este locul privilegiat de întâlnire al oamenilor cu
438 III,28 | spre o angajare sinceră de convertire şi spre o experienţă
439 III,28 | spre o experienţă concretă de dragoste" (cf. Ibid., nr.
440 III,28 | apartenenţa sa la Biserică. Faptul de a purifica şi catehiza expresiile
441 III,28 | Unele dieceze şi centre de pastorală universitară organizează,
442 III,28 | puţin o dată pe an, o zi de pelerinaj pe jos spre un
443 III,28 | evreii care, apropiindu-se de Ierusalim, se bucurau cântând
444 III,28 | privilegiat al experienţei comune de credinţă. Vitalitatea comunităţii
445 III,28 | Cristos şi constituie un loc de educaţie religioasă profund
446 III,28 | credinţei profesate şi celebrate de comunitatea credincioşilor.
447 III,28 | bazele unei credinţe vii şi de un profund sens al Bisericii. ~
448 III,28 | desfăşoară o funcţie pastorală de nesubstituit, ca loc de
449 III,28 | de nesubstituit, ca loc de iniţiere creştină şi de
450 III,28 | de iniţiere creştină şi de evanghelizare înculturată,
451 III,28 | constituie un loc privilegiat de pastorală concretă a culturii
452 III,28 | bine pregătiţi din punct de vedere religios şi cultural (
453 III,29 | este reşedinţa originară. De aceea, orice pastorală a
454 III,29 | educaţie şi au drept punct de ancoraj familia, "primul
455 III,29 | faţă îndeajuns educaţiei. De aici importanţa tot mai
456 III,29 | bimilenarei sale misiuni de educaţie şi învăţământ,
457 III,29 | licee, universităţi, centre de cercetare. Vocaţia proprie
458 III,29 | evanghelice în centrul culturii. De aceea, responsabilii acestor
459 III,29 | acestor instituţii au datoria de a scoate din mesajul lui
460 III,29 | măsură deloc neglijabilă, de mijloacele adesea greu de
461 III,29 | de mijloacele adesea greu de găsit. Trebuie să cedeze
462 III,29 | Biserica are obligaţia de a destina o parte importantă
463 III,29 | importantă din resursele sale de personal şi de mijloace
464 III,29 | resursele sale de personal şi de mijloace de educaţie, pentru
465 III,29 | personal şi de mijloace de educaţie, pentru a-şi desfăşura
466 III,29 | misiunea încredinţată ei de Cristos, adică aceea de
467 III,29 | de Cristos, adică aceea de a vesti evanghelia. În toate
468 III,29 | cazurile persistă nevoia de a uni grija pentru o profundă
469 III,29 | în mare număr institutele de educaţie din diferite ţări,
470 III,29 | colegiile şi centrele catolice de cercetare se vor strădui
471 III,29 | într-o manieră originală şi de neînlocuit, la o formare
472 III,29 | privilegiat pentru o viaţă de credinţă în sintonie cu
473 III,29 | literaturii, ca locuri esenţiale de întâlnire între credinţe
474 III,29 | culturi creştine, alimentată de cele mai bune experienţe
475 III,29 | experienţe în toate domeniile de activitate universitară. ~
476 III,29 | O asemenea urgenţă de instruire umană şi creştină
477 III,29 | răspândirea unui model creştin de raporturi între profesori
478 III,30 | definiţie, unul dintre locurile de iniţiere culturală şi, în
479 III,30 | culturală şi, în unele ţări, de secole, unul dintre locurile
480 III,30 | dintre locurile privilegiate de transmitere a unei culturi
481 III,30 | a unei culturi plăsmuite de creştinism. Ei bine, dacă
482 III,30 | dacă într-un anumit număr de ţări "instruirea religioasă"
483 III,30 | impunerea la toţi a cursurilor de "religie" îi obligă de fapt
484 III,30 | cursurilor de "religie" îi obligă de fapt pe cei care au misiunea
485 III,30 | pe cei care au misiunea de a le asigura să se limiteze
486 III,30 | simplă cultură religioasă. De fapt, atunci când se reduce
487 III,30 | acelora care beneficiază de catehismul regulat, cultura
488 III,30 | regulat, cultura religioasă, de altfel negarantată, riscă,
489 III,30 | la noile generaţii. Iată de ce este urgentă reevaluarea
490 III,30 | legăturii dintre necesitatea de a oferi elevilor o informare
491 III,30 | credinţei. Este tot atât de indispensabilă complementaritatea
492 III,30 | şi afirmarea necesităţii de a alege profesori apţi să
493 III,30 | din aceste institute şcoli de creştere spirituală şi culturală.
494 III,31 | Centre de formare teologică~31.
495 III,31 | astăzi, un număr crescând de tineri este lipsit de aceasta.
496 III,31 | crescând de tineri este lipsit de aceasta. Şi unii dintre
497 III,31 | dintre ei îşi dau seama de necesitatea unei reale instruiri
498 III,31 | că, pentru mulţi creştini de altfel culţi, nu există
499 III,31 | există adevărate posibilităţi de fidelitate şi de creştere
500 III,31 | posibilităţi de fidelitate şi de creştere în credinţă, decât
1-500 | 501-696 |