1-500 | 501-540
bold = Main text
Chapter,Paragraph grey = Comment text
1 Intro,1 | Fides et ratio, nr. 70). În realitate "este caracteristic
2 Intro,1 | fiecare om şi pentru omul în întregime, "în acelaşi timp
3 Intro,1 | pentru omul în întregime, "în acelaşi timp fiu şi tată
4 Intro,1 | fiu şi tată al culturii în care este cufundat" (Fides
5 Intro,1 | ratio, nr. 71), îl atinge în propria lui cultură care-i
6 Intro,1 | măsură ce evanghelia intră în contact cu arii culturale
7 Intro,1 | culturale rămase până acum în afara mediului de răspândire
8 Intro,1 | creştinismului, datorii noi apar în faţa înculturării" (Ibid.,
9 Intro,1 | înculturării" (Ibid., nr. 72). Şi, în acelaşi timp, culturile
10 Intro,1 | numai inserată credinţa în culturi, dar şi redată viaţa
11 Intro,1 | unei lumi descreştinate în care, adesea, singurele
12 Intro,1 | cultural. Acestea sunt astăzi, în pragul mileniului al treilea,
13 Intro,1 | evanghelizare. ~ În faţa unor atari provocări
14 Intro,1 | timpului nostru dramatic şi în acelaşi timp fascinant" (
15 Intro,1 | diecezelor şi colaboratorii lor în acest câmp apostolic, pentru
16 Intro,1 | asupra misterului lumii şi în special al omului: este
17 Intro,1 | deplin primită, nu este în întregime gândită şi nu
18 Intro,1 | fidelitate" 2 ~ În felul acesta, Consiliul
19 Intro,1 | de realizările sale, şi, în acelaşi timp, aşa de neliniştit
20 I,2 | Biserica are o nouă conştiinţă în timpul nostru despre dimensiunea
21 I,2 | Conciliul Vatican II - în special constituţia pastorală
22 I,2 | pastorală privind Biserica în lumea contemporană şi decretul
23 I,2 | episcopilor privind evanghelizarea în lumea modernă şi cateheza
24 I,2 | Paul al II-lea, propun, în această privinţă, o învăţătură
25 I,2 | diferite adunări speciale - în fiecare continent - de sinodul
26 I,2(4) | Biblică, Credinţă şi cultură în lumina Bibliei. Leumann (
27 I,2 | reluat de Ioan Paul al II-lea în enciclica Redemptoris missio,
28 I,2 | culturale prin integrarea în creştinism şi înrădăcinarea
29 I,2 | înrădăcinarea creştinismului în diferitele culturi" (nr.
30 I,2 | Papa Ioan Paul al II-lea, în numeroase intervenţii din
31 I,2 | pentru a-i uni pe oameni în cultura lor. ~
32 I,2 | domenii culturale propuse în acest document arată amploarea
33 I,2 | atunci când se realizează în cultura sa. Misiunea esenţială
34 I,2 | este cea de a restitui omul în plinătatea sa de creatură "
35 I,2 | că omul nu se epuizează în această cultură. De altfel,
36 I,2 | culturilor demonstrează că în om există ceva care transcende
37 I,2 | 53). ~ Cultura, în raportul său esenţial cu
38 I,2(6) | Puebla. Evanghelizarea în prezentul şi viitorul Americii
39 I,2 | sunt adânc înrădăcinate în uman, poartă în ele mărturia
40 I,2 | înrădăcinate în uman, poartă în ele mărturia deschiderii
41 I,2 | ratio, nr. 70). Semnate, în însăşi tensiunea spre realizarea
42 I,2 | Întrupare, ia natura umană în dimensiunea ei istorică
43 I,2 | ei istorică şi concretă, în afară de păcat (Evr 4,15),
44 I,2 | între ele" şi le descoperă în limbaj omenesc misterele
45 I,3 | Pentru a se revela, a intra în dialog cu oamenii şi a-i
46 I,3 | proprii" (Dei Verbum, nr. 11). În Sfânta Scriptură, cuvântul
47 I,3 | înculturarea originară a credinţei în Dumnezeul lui Avram, Dumnezeul
48 I,3 | lui Dumnezeu..., exprimate în limbi omeneşti, au devenit
49 I,3 | Mesajul revelaţiei, înscris în istoria sacră, se prezintă
50 I,3 | cuvântul lui Dumnezeu exprimat în limbajul oamenilor, constituie
51 I,3 | Dumnezeu şi cultură. ~ În această privinţă, vocaţia
52 I,3 | ţinutul pe care avea să-l ia în moştenire şi a plecat fără
53 I,3 | credinţei a venit să locuiască în Ţara Făgăduită ca într-o
54 I,3 | într-o ţară străină, a locuit în corturi... Căci aştepta
55 I,3 | culturală, pentru a culmina în crucea lui Cristos, ruptură,
56 I,3 | spre Cristos şi-i adună în unitate pe fiii risipiţi
57 I,3 | exprimă ceea ce se întâmplă în intimul inimii omului, atunci
58 I,3 | Dumnezeu pătrunde vijelios în existenţa sa, pentru a se
59 I,3 | credinţă, plantat de Dumnezeu în Ţara Promisă. Ba mai mult,
60 I,3 | Prin revelaţie el intră în viaţa lui Avram. Timpul
61 I,3 | devine istoria oamenilor în drum spre Dumnezeu. Nu poporul
62 I,3 | poporului lui Dumnezeu, în centrul căreia s-a întrupat.
63 I,3 | Dumnezeu pe lemnul crucii. În Cristos, venit să recapituleze
64 I,3 | Altcineva, se manifestă în Isus, totul nostru: "Cuvântul
65 I,3 | da modul de a se exprima în măsura fără de măsură a
66 I,3 | nostalgic, urmare a căderii în păcatul originar din grădina
67 I,3 | şi a Bisericii, cu omul în umanitatea sa este creatoare
68 I,3 | este creatoare de cultură în însăşi temelia ei. Trăind
69 I,3 | de istorie sunt mărturie în acest sens - Biserica face
70 I,3 | autentic trăită, descoperă în toată profunzimea sa demnitatea
71 I,3 | evangheliei cu filozofiile, până în epoca noastră contemporană,
72 I,3 | papa Ioan Paul al II-lea în enciclica sa Fides et ratio (
73 I,3 | realităţi noi" (Ibid., nr. 70), în felul acesta, ea crează
74 I,3 | crează o cultură originală, în contextele cele mai diferite. ~
75 I,4 | Evanghelizarea propriu-zisă constă în vestirea explicită a misterului
76 I,4 | Cristos Isus, "care este în acelaşi timp mijlocitor
77 I,4 | revelaţii (Ibid.), pune în lumină semina Verbi, ascunse
78 I,4 | uneori cvasiînmormântate în inima culturilor, şi le
79 I,4 | culturilor, şi le deschide în însăşi măsura capacităţii
80 I,4 | şi pe care vine s-o umple în admirabila condescendenţă
81 I,4 | transformând planul lor de sens în aspiraţie spre transcendenţă
82 I,4 | transcendenţă şi aşteptările în puncte de ancoraj pentru
83 I,4 | înseamnă a duce vestea cea bună în toate straturile umanităţii
84 I,4 | ale umanităţii, care sunt în contradicţie cu cuvântul
85 I,4 | lăcuiri de suprafaţă, ci în mod vital, în profunzime
86 I,4 | suprafaţă, ci în mod vital, în profunzime şi până la rădăcini -
87 I,4 | cultura şi culturile omului, în sensul deplin şi extins
88 I,4 | care aceşti termeni îl au în constituţia Gaudium et spes,
89 I,4 | evanghelizarea, nu sunt în mod necesar incompatibile
90 I,4 | depună toate eforturile în vederea unei evanghelizări
91 I,4 | necesară anunţarea evangheliei în limbajul şi în cultura oamenilor. ~
92 I,4 | evangheliei în limbajul şi în cultura oamenilor. ~
93 I,4 | adresează persoanei umane în totalitatea sa complexă,
94 I,4 | noutăţi absolute a lui Cristos în inima culturilor, misionarii
95 I,4 | fără a se lăsa închişi în cadrul perspectivelor pământeşti
96 I,4 | obiceiurile popoarelor, în măsura în care sunt bune
97 I,4 | obiceiurile popoarelor, în măsura în care sunt bune şi, adoptându-le,
98 I,4 | păcat şi rod al păcatului în inima culturilor. ~
99 I,5 | unui riguros discernământ în lumina evangheliei, pentru
100 I,5 | contravalorile prezente în culturi, pentru a construi
101 I,5 | Biserica inserează evanghelia în diferite culturi şi, în
102 I,5 | în diferite culturi şi, în acelaşi timp, introduce
103 I,5 | popoarele cu culturile lor în însăşi comunitatea sa; le
104 I,5 | însuşindu-şi ceea ce este bun în ele şi reînnoindu-le din
105 I,5 | reînnoindu-le din interior. În ceea ce o priveşte, prin
106 I,5 | aducă forţa evangheliei în inima culturii şi a culturilor". "
107 I,5 | ratio, nr. 71). ~ În sintonie cu exigenţele obiective
108 I,5 | înculturării. "Aceasta, în faţa celor mai diverse şi
109 I,5 | opuse culturi, prezente în diferite părţi ale lumii,
110 I,5 | evanghelia pătrunde vital în culturi, se inserează în
111 I,5 | în culturi, se inserează în ele, învingând elementele
112 I,5 | evanghelizare, a acestei înculturări în lumina marilor mistere ale
113 I,5 | posibilitatea de a înţelege în propria limbă minunile lui
114 I,5 | Dumnezeu9. Naţiunile, adunate în jurul Cenacolului Rusaliilor,
115 I,5 | Rusaliilor, nu au auzit în limbile lor respective un
116 I,5 | s-au mirat că aud, fiecare în propria limbă, pe apostoli
117 I,5 | simplu separa de cultura în care el s-a inserat de la
118 I,5 | poate separa... de culturile în care s-a exprimat deja...,
119 I,5 | Vestirea evangheliei în diferite culturi, în timp
120 I,5 | evangheliei în diferite culturi, în timp ce aşteaptă de la fiecare
121 I,5 | favorizând progresul a ceea ce în ea este implicit spre explicaţia
122 I,5 | spre explicaţia ei deplină în adevăr" (Fides et ratio,
123 I,5 | de valorile evangheliei în lumina misterului pascal" (
124 I,5 | ascultător şi smerit cu inima. În realitate, există mari opere
125 I,5 | corijează prezenţa păcatului în culturi; purifică şi exorcizează
126 I,5 | exorcizează contravalorile. În consecinţă, stabileşte o
127 I,6 | deci a destinului omului în planul lui Dumnezeu, pastorala
128 I,6 | însăşi misiunea Bisericii în lumea de astăzi, în perceperea
129 I,6 | Bisericii în lumea de astăzi, în perceperea reînnoită a exigenţelor
130 I,6 | al pastoralei. Ancorată în antropologia şi etica creştină,
131 I,6 | de cultură"11. Practic, în acest domeniu, căile sunt
132 I,6 | nuntiandi, nr. 14), pastorala, în căutarea "modalităţilor
133 I,6 | adeziunea inimii, intrarea în comunitate, primirea semnelor,
134 I,6 | excluzându-se între ele. Însă, în realitate, sunt complementare
135 I,6 | şi să-şi exprime credinţa în propria sa cultură, în "
136 I,6 | credinţa în propria sa cultură, în "compatibilitate cu evanghelia
137 I,6 | missio, nr. 54). Ea exprimă în acelaşi timp caracterul
138 I,6 | absolut nou al revelaţiei în Isus Cristos şi exigenţa
139 I,6 | teologilor şi păstorilor în ceea ce priveşte înţelegerea
140 I,6 | un discernământ angajant, în faţa marilor şi gravelor
141 II,7 | pentru o nouă evanghelizare, în care noile aspecte ale culturii
142 II,7 | pastorală a culturii. ~ În timpul nostru, Biserica
143 II,7 | particulare ale diferitelor ţări. În cadrul unei atare diversităţi,
144 II,7 | caracteristici. ~ În situaţia culturală predominantă
145 II,7 | culturală predominantă astăzi în diferite ţări ale lumii,
146 II,7 | şi tehnologiei sunt puse în discuţie. După spectacularul
147 II,7 | sau pertinenţă culturală, în cadrul unei culturi "preponderent
148 II,7 | Veritatis splendor, nr. 112). "În realitate, criteriile de
149 II,7 | credincioşii se prezintă adesea, în contextul unei culturi foarte
150 II,8 | servicii indispensabile, sau, în anumite ţări, şi conflictele
151 II,8 | distracţiilor pe care el le oferă şi în favoarea căruia mijloacele
152 II,8 | dezumanizante. Niciodată, ca în acest secol XX, omul nu
153 II,8 | şi talente, dar niciodată în istorie nu a cunoscut atâtea
154 II,8 | sfera privată, viaţa morală, în consecinţă, este alterată,
155 II,9 | culturii moderne depinde în mare parte de influenţa
156 II,9 | integrat mesajul însuşi în această 'nouă cultură' creată
157 II,9 | şi exprimă percepţia... În realitate, se poate recurge
158 II,9 | permit accesul la informaţie "în direct", suprimă distanţele
159 II,9 | cont de frontiere, mai ales în domeniul publicităţii13,
160 II,9 | creativitate pentru a intra în contact cu acele sute de
161 II,9 | care nu au ocazia să vină în contact cu evanghelia şi
162 II,9 | evanghelia şi cu Biserica în societăţile secularizate.
163 II,9 | oare loc pentru Cristos în mass-media tradiţională?" 14. ~
164 II,9(13) | Comunicaţiile Sociale, Etica în publicitate, 22 februarie
165 II,9 | Inovaţia cea mai surprinzătoare în domeniul tehnologiei comunicaţiilor
166 II,9 | responsabile, efectul neîncrezător în ceea ce priveşte raporturile
167 II,9 | Problema pusă în joc este de mare importanţă.
168 II,10 | condiţiei umane îi uneşte în mod necesar într-o manieră
169 II,10 | este însăşi persoana umană. În acest sens, aceste drepturi
170 II,10 | trăiască propria identitate în diversitate este o datorie
171 II,10 | presiune care folosesc religia în scopuri politice care le
172 II,10 | universal decât spre ea însăşi. În plus, ea este chemată să
173 II,10 | chemată să se purifice, în ceea ce o priveşte, de moştenirea
174 II,10 | moştenirea păcatului, care constă în anumite prejudecăţi, obiceiuri
175 II,10 | apostoli, nr. 21). ~ În acelaşi timp, pastorala
176 II,10 | desăvârşite care există în Dumnezeu, unul şi întreit" (
177 II,11 | natură, respect înscris în viziunea creştină a lumii
178 II,11 | conduce pe om să se plaseze în imensitatea cosmosului şi
179 II,11 | cosmosului şi să se extazieze în faţa propriilor capacităţi
180 II,11 | propriilor capacităţi şi în faţa universului, fără a
181 II,11 | ale ştiinţelor moderne, în lumina raţiunii drepte.
182 II,11 | culege ceea ce constituie în esenţa sa experienţa umană,
183 II,11 | materie, recere o înţelepciune în care învăţătura ştiinţifică
184 II,11 | dincolo de dispersia sensului în câmpurile divizate ale ştiinţei,
185 II,11 | cultură pe deplin umană. În cultura noastră dezagregată,
186 II,11 | şi să structureze ştiinţa în ansamblul ei şi, în felul
187 II,11 | ştiinţa în ansamblul ei şi, în felul acesta, să afirme
188 II,11 | funcţia ei conducătoare în sânul culturii. ~ "
189 II,11 | cu consecinţa sa logică în fragmentarea sensului, împiedică
190 II,11 | sustrage datoriei de a o pune în practică" (Fides et ratio,
191 II,12 | să identifice competent, în centrul culturii ştiinţifice
192 II,12 | aleatorie prezenţa Bisericii în sânul culturii, născută
193 II,13 | chiar de oamenii de ştiinţă în căutarea adevărului, aceste
194 II,13 | spre vestirea evangheliei în mediile ştiinţifice. ~
195 II,13 | fapt, evoluţia legislaţiei în domeniul bioeticii depinde
196 II,13 | a contribui la formarea, în sânul societăţii, într-un
197 II,13 | preoţi cât şi pentru laici, în acest domeniu de importanţă
198 II,14 | societate umană. Ea se naşte în momentul în care are loc
199 II,14 | Ea se naşte în momentul în care are loc pactul căsătoriei,
200 II,14 | completează pe deplin şi în mod specific prin naşterea
201 II,14 | viaţă şi de iubire depăşeşte în anumite civilizaţii nucleul
202 II,14 | calitatea umană a familiilor, în special de prezenţa complementară
203 II,14 | respectiv de tată şi de mamă în educarea copiilor. Într-o
204 II,14 | copiilor. Într-o societate în care creşte numărul celor
205 II,14 | dragoste şi solidaritate, dar în nici un caz ceea ce este
206 II,14 | conceptului de "familie", până în a-l dezgoli de substanţa
207 II,14 | dezgoli de substanţa sa. În acest context, formarea
208 II,15 | Astăzi, mai mult decât în oricare altă epocă, rolul
209 II,15 | rolul specific al femeii în raporturile interpersonale
210 II,15 | reflecţii şi iniţiative. În multe societăţi contemporane,
211 II,15 | revelaţiei biblice, promovată în ciuda riscurilor istoriei
212 II,15 | femeii din timpul nostru: "În timpurile recente, unele
213 II,15 | curente de mişcare feministă, în intenţia de a favoriza emanciparea
214 II,15 | intenţia divină manifestată în creaţie, deşi vrea femeia
215 II,15 | femeia egală cu bărbatul în demnitate şi valoare, în
216 II,15 | în demnitate şi valoare, în acelaşi timp îi afirmă clar
217 II,15 | Identitatea femeii nu poate consta în a fi o copie a bărbatului"17.
218 II,15 | reciprocă de mutuală îmbogăţire, în care femeile sunt primii
219 II,16 | primordială şi esenţială în cultură"18, educaţia, care
220 II,16 | pregăteşte pentru integrarea în viaţa socială, favorizând
221 II,16 | provocarea, care constă în vestirea evangheliei copiilor
222 II,16 | educativ potrivit. Educaţia în sânul familiei, la şcoală
223 II,16 | universitatea sunt chemate, fiecare în domeniul propriu, să insereze
224 II,16 | insereze fermentul evanghelic în culturile celui de-al treilea
225 II,17 | oferă o magnifică ilustrare în acest sens: opera autentică
226 II,17 | deoarece opera de artă poartă în ea o cvasiamprentă a invizibilului,
227 II,17 | activitate umană, arta nu are în ea însăşi scopul său absolut:
228 II,17 | simboluri sau metafore, în exprimarea geniului liturgic
229 II,17 | înrădăcinată de secole în profunzimile imaginarului
230 II,17 | a omniprezenţei harului. În diferite continente nu lipsesc
231 II,17 | lui Cristos. ~ În acelaşi timp, patrimoniul
232 II,17 | intens propria credinţă în speranţă şi în dragoste,
233 II,17 | credinţă în speranţă şi în dragoste, aceste bunuri
234 II,17 | existenţa umană şi creştină în zorii celui de-al treilea
235 II,18 | dimensiune importantă a culturii, în care Biserica este prezentă
236 II,18 | satisfacere a dorinţei, din ce în ce mai accentuată, de realizare
237 II,18 | a muncii adesea merg pas în pas cu creşterea şomajului
238 II,18 | pas cu creşterea şomajului în toate straturile sociale,
239 II,18 | mizerie materială, dar seamănă în culturi şi dubiul, nemulţumirea,
240 II,18 | culturii şi poate favoriza în acelaşi timp sănătatea fizică
241 II,18 | contradicţiile societăţii, şi în acest caz se transformă
242 II,18 | acest caz se transformă în anticultură. De aceea, el
243 II,18 | multiformă şi complexă, şi în acelaşi timp plină de simboluri
244 II,18 | apostolului Paul a mântuirii în Isus Cristos (cf. 1Cor 9,
245 II,19 | pluralitatea religioasă~19. În zilele noastre, misiunea
246 II,19 | diferite orizonturi religioase. În timp ce schimburile interculturale
247 II,19 | interreligioase devin tot mai rapide în sânul statului planetar,
248 II,19 | Episcopilor pentru Africa a scos în evidenţă toate acestea.
249 II,19 | evidenţă toate acestea. În acest continent, religiile
250 II,19 | religii nu au fost luate în consideraţie suficient la
251 II,19 | evanghelizării, Biserica - în special după Conciliul Vatican
252 II,19 | promovează pe acelea care sunt în armonie cu evanghelia şi
253 II,19 | spirituale. Realitatea păcatului în formele sale individuale
254 II,19 | este destul de prezentă în conştiinţa acestor popoare
255 II,19 | cf. Ibid., nr. 59-62). În schimb, atitudinile contrare
256 II,20 | regiuni ale lumii, mai ales în Asia, continent al culturilor
257 II,20 | inserată, asimilată şi trăită în culturile locale? Toate
258 II,20 | unei pastorale a culturii în acest context specific. ~
259 II,20 | contemplaţia, fericirea în Dumnezeu, compasiunea, trăite
260 II,20 | Dumnezeu, compasiunea, trăite în aceste culturi, constituie
261 II,20 | deschideri spre credinţa în Dumnezeul lui Isus Cristos.
262 II,20 | revine creştinilor de astăzi, în special celor din India,
263 II,20 | 72). Expresii ale omului în căutarea lui Dumnezeu, culturile
264 II,20 | Duhului, şi-l asociază pe om în Isus Cristos, singurul Răscumpărător. ~
265 II,21 | Episcopilor a scos-o bine în evidenţă - trăiesc o cultură
266 II,21 | de mesajul evanghelic şi, în acelaşi timp, sunt pradă
267 II,21 | prin abandonarea religiei în clasele de mijloc şi în
268 II,21 | în clasele de mijloc şi în ambientul oamenilor de cultură. ~
269 II,21 | traficul de stupefiante etc. În acest context şi afirmându-şi
270 II,21 | organizaţii private. Dedicându-se în favoarea unei mai mari uniri
271 II,21 | persoana umană. Procedând în felul acesta, va contribui "
272 II,21 | asupra celor mai slabi, în special în domeniul economic,
273 II,21 | celor mai slabi, în special în domeniul economic, şi pierderea
274 II,21 | valorilor culturilor locale în favoarea unei rău înţelese
275 II,21 | America, nr. 55). ~ În zilele noastre, ignoranţa
276 II,21 | cercuri sunt prezente activ în diferite ţări. Biserica
277 II,22 | tradiţiile sale, care formează în ansamblul său o comunitate
278 II,22 | negativă, văd astăzi adesea în prezenţa crescândă a musulmanilor
279 II,22 | culturală şi chiar religioasă. În ceea ce-i priveşte, emigranţii
280 II,22 | musulmani, întâlnesc, cel puţin în unele ţări, mari dificultăţi
281 II,22 | tradiţională conduce adesea - în islam ca şi în alte religii -
282 II,22 | adesea - în islam ca şi în alte religii - spre abandonarea
283 II,22 | a raporturilor rodnice în ţările islamice, ca şi cu
284 II,22 | comunităţile musulmane stabilite în ţările de tradiţie creştină.
285 II,22 | cristologică şi trinitară în faţa altor expresii ale
286 II,23 | exercită o profundă influenţă în diferite părţi ale unei
287 II,23 | schimbărilor culturale. Apărută în ţări cu o veche tradiţie
288 II,23 | secularizarea a adus fecunditate în civilizaţie şi a hrănit
289 II,23 | hrănit reflecţia filozofică. În ajunul celui de-al treilea
290 II,23 | secularizări care stimulează, în ciuda tuturor aparenţelor,
291 II,23 | secularizarea se transformă în secularism (Evangelii nuntiandi,
292 II,23 | anumit mod o confirmare în teribila experienţă a răului
293 II,23 | a marcat epoca noastră. În faţa caracterului dramatic
294 II,23 | optimismul raţionalist care vedea în istorie înaintarea victorioasă
295 II,23 | pe toate căile vieţii, în întâmpinarea Domnului care
296 II,23 | secularismului, răspândit în Europa Occidentală la sfârşitul
297 II,24 | 24. Societatea în sânul căreia iese la iveală,
298 II,24 | familiale, se exprimă, cel puţin în anumite ţări, printr-un
299 II,24 | ţări, printr-un nou revival în sânul creştinismului, dar
300 II,24 | sânul creştinismului, dar şi în structuri mai mult sau mai
301 II,24 | aspect creştin, altele chiar, în anumite cazuri, ostile lui
302 II,24 | contemporanii noştri găsesc în ele un loc de apartenenţă
303 II,24 | Acest sentiment depinde, în mare parte, de soluţiile
304 II,24 | Gospel of success -, dar în realitate iluzorii, pe care
305 II,24 | răspunsuri la nevoile persoanelor în căutare de vindecare, de
306 II,24 | puţin sau rău instruiţi. În multe ţări, unii loviţi
307 II,24 | dureroasă a excluderii, mai ales în anonimatul caracteristic
308 II,24 | responsabilitatea acestor noi provocări, în convingerea care l-a determinat
309 II,24 | departe, referitor la cultură, în special la aceea care este
310 III,25 | de sprijin identificate în inima noilor areopaguri
311 III,25 | mesajului creştin, ancorată în tradiţia vie a Bisericii
312 III,25 | limfei vitale a evangheliei în culturi, pentru a reînnoi
313 III,25 | interior şi a transforma în lumina revelaţiei viziunile
314 III,25 | Atunci când destinatarul era în perfectă sintonie cu mesajul,
315 III,25 | pătrunsă de creştinism, şi în acelaşi timp în general
316 III,25 | creştinism, şi în acelaşi timp în general bine dispus în această
317 III,25 | timp în general bine dispus în această privinţă, datorită
318 III,25 | înţelege ceea ce i se propunea. În actuala pluralitate culturală,
319 III,25 | un continuu discernământ în lumina Duhului Sfânt invocat
320 III,25 | lumina Duhului Sfânt invocat în rugăciune. De asemenea recere,
321 III,25 | mijloace moderne de comunicare în scopul de a-i aborda pe
322 III,25 | aceasta cu o insistenţă din ce în ce mai mare, atât pentru
323 III,25 | călugări, cât şi pentru laici. În această privinţă, conferinţele
324 III,25 | intermediar privilegiat în comisiile episcopale pentru
325 III,25 | unde nu există -, potrivite în promovarea prezenţei Bisericii
326 III,25 | promovarea prezenţei Bisericii în diferite domenii în care
327 III,25 | Bisericii în diferite domenii în care este elaborată cultura,
328 III,25 | este elaborată cultura, şi în trezirea acelei creativităţi
329 III,25 | aşa cum deja se întâmplă în fiecare ţară" 21. Este vorba
330 III,25 | probabil mult mai complexă în exigenţele sale decât o
331 III,26 | şi "religios"~26. În misiunea sa de vestire a
332 III,26 | religiile tradiţionale, în special în Africa şi în
333 III,26 | tradiţionale, în special în Africa şi în Asia 22. Bisericile
334 III,26 | în special în Africa şi în Asia 22. Bisericile locale
335 III,26 | canoniza, dar pentru a remarca în ele valorile, obiceiurile
336 III,26 | înrădăcinare a creştinismului în culturile locale (cf. Ad
337 III,26 | retrezirea" religioasă în Occident cu siguranţă că
338 III,26 | adeziune personală la Dumnezeu în comuniune de credinţă cu
339 III,26 | bărbaţii şi femeile revin în a fi, în număr crescând,
340 III,26 | şi femeile revin în a fi, în număr crescând, atenţi la
341 III,26 | ceea ce constituie un motiv în plus pentru a le acorda
342 III,26 | ocultismului. ~ Peste tot în lume se deschide un nou
343 III,26 | strălucească evanghelia lui Cristos în inimi. Sunt numeroase punctele
344 III,26 | manifeste şi să se exprime în modul cel mai accesibil
345 III,26 | difuze şi considerabile în jurul ei. ~ Căutarea
346 III,26 | reprezintă un domeniu din ce în ce mai important de reflecţie
347 III,26 | pentru vestirea credinţei în culturi. Pastorala culturii
348 III,26 | culturi. Pastorala culturii în faţa provocării sectelor (
349 III,26 | America, nr. 73) se inserează în această perspectivă, întrucât
350 III,26 | şi libertăţii religioase în societăţile noastre (cf.
351 III,26 | calitatea vieţii ecleziale. În ceea ce-i priveşte pe preoţi,
352 III,26 | provocarea sectelor, şi, în acelaşi timp, să-i asiste
353 III,27 | generaţie după generaţie, în ţările creştine au fost
354 III,27 | celebrări, pelerinaje etc. În felul acesta, s-a format
355 III,27 | care toţi sunt părtaşi şi în care credinţa intră ca un
356 III,27 | contrare credinţei; dar în aceasta să fie angajaţi
357 III,27 | şi celebrarea mântuirii în liturgie recer nu numai
358 III,27 | caracteristic al vieţii sale, tocmai în această cultură trăieşte
359 III,27 | când trebuie şi a o promova în lumina valorilor evanghelice,
360 III,27 | valorilor evanghelice, mai ales în cazul în care această cultură
361 III,27 | evanghelice, mai ales în cazul în care această cultură este
362 III,27 | celor mai defavorizaţi, în marea lor diversitate, accesul
363 III,27 | calităţi a vieţii creştine în Biserică. Persoane cu o
364 III,28 | ale credinţei, deoarece în ea se armonizează credinţa
365 III,28 | sentimentul şi artele, în timp ce se afirmă conştiinţa
366 III,28 | conştiinţa propriei identităţi în tradiţiile locale. Astfel, "
367 III,28 | Fecioarei din Tepeyac, 'în santa Maria di Guadalupe,
368 III,28 | conduce la desăvârşirea lor în Cristos, "pentru ca această
369 III,28 | populare, poate deveni, în unele regiuni, un element
370 III,28 | hotărâtor pentru o evanghelizare în profunzime, poate menţine
371 III,28 | adevărată conştiinţă comunitară în împărtăşirea uneia şi aceleaşi
372 III,28 | manifestă dragostea lor. În multe ţări, un simţământ
373 III,28 | sacrului dă culoare existenţei în ansamblul ei precum şi vieţii
374 III,28 | pastorala vor încuraja creaţia în toate domeniile: rituri,
375 III,28 | primă instruire, trăită în parohie, este decisivă:
376 III,28 | este decisivă: introduce în tradiţie şi pune bazele
377 III,28 | al Bisericii. ~ În contextul urban, complex
378 III,28 | evanghelizare înculturată, în care diversele grupuri umane
379 III,28 | umane îşi găsesc unitatea în celebrarea festivă a uneia
380 III,28 | şi aceleiaşi credinţe şi în angajarea apostolică pentru
381 III,29 | adolescentul la maturitate, începe în cadrul familiei care îi
382 III,29 | instituţiilor educative. În multe ţări, Biserica, fidelă
383 III,29 | plasarea valorilor evanghelice în centrul culturii. De aceea,
384 III,29 | găsit. Trebuie să cedeze în faţa evidenţei pentru a
385 III,29 | aceea de a vesti evanghelia. În toate cazurile persistă
386 III,29 | tinerii, care frecventează în mare număr institutele de
387 III,29 | educaţie din diferite ţări, în ciuda bunei voinţe şi a
388 III,29 | deplin şcolarizaţi, dar în parte deculturalizaţi. ~
389 III,29 | deculturalizaţi. ~ În perspectiva globală a unei
390 III,29 | pentru o viaţă de credinţă în sintonie cu viaţa intelectuală.
391 III,29 | sintonie cu viaţa intelectuală. În această privinţă, trebuie
392 III,29 | Prezenţa Bisericii în universitate şi în cultura
393 III,29 | Bisericii în universitate şi în cultura universitară 24,
394 III,29(23) | catolic, martor al credinţei în şcoală, 15 octombrie 1982;
395 III,29(23) | vocaţia şi misiunea laicilor în Biserică şi în lume, nr.
396 III,29(23) | laicilor în Biserică şi în lume, nr. 44. ~
397 III,29 | cele mai bune experienţe în toate domeniile de activitate
398 III,29 | între profesori şi elevi, în sânul unei adevărate comunităţi
399 III,29(24) | Cultură, Prezenţa Bisericii în universităţi şi în cultura
400 III,29(24) | Bisericii în universităţi şi în cultura universitară, Citta
401 III,30 | de iniţiere culturală şi, în unele ţări, de secole, unul
402 III,30 | a ţărilor secularizate. În ambele situaţii se pune
403 III,30 | altfel negarantată, riscă, în scurt timp, să se prăbuşească
404 III,30 | timp, să se prăbuşească în cea mai mare parte la noile
405 III,30 | şi cateheză şi exprimarea în mod nou a legăturii dintre
406 III,31 | realitate. Dacă nu cu mult timp în urmă, în multe ţări, se
407 III,31 | nu cu mult timp în urmă, în multe ţări, se dădea o instruire
408 III,31 | cel puţin din trei motive. În primul rând pentru că, pentru
409 III,31 | fidelitate şi de creştere în credinţă, decât atunci când
410 III,31 | culturii lor profane, mai ales în ceea ce priveşte domeniile
411 III,31 | pregătirea la sacramente, în special la Botez şi Căsătorie.
412 III,31 | special la Botez şi Căsătorie. În sfârşit, pentru că integrarea
413 III,31 | deplin misiunea lor de laici în comunitate, printr-o mai
414 III,31 | mare vigoare, avându-se în vedere noile provocări de
415 III,31 | evanghelizare este indispensabilă în primul rând cunoaşterea
416 III,31 | implică o dublă competenţă: în domeniul teologic şi în
417 III,31 | în domeniul teologic şi în domeniul care interesează
418 III,31 | generală sau specializată până în a permite dobândirea de
419 III,31 | şi credinţa creştină şi, în consecinţă, pentru credinţa
420 III,32 | culturii. Bine inserate în ambientul lor cultural,
421 III,32 | bogată şi diversificată, atât în ceea ce priveşte denumirile (
422 III,32 | ştiinţă, artă etc.), cât şi în ceea ce priveşte activităţile
423 III,32 | catolicilor, dar totdeauna în comuniune cu Biserica. Toate
424 III,32 | devenite rodnice prin credinţa în Cristos. ~ "Centrele
425 III,32 | posibilitatea prezenţei şi acţiunii în câmpul schimburilor culturale.
426 III,32 | spre a le ajuta să intre în relaţie între ele şi să
427 III,33 | realitate care atenţionează în mod deosebit pe responsabilii
428 III,33 | bucură de schimburi din ce în ce mai mari, dar suferă
429 III,33 | acum încolo se întâlnesc în acelaşi timp şi în acelaşi
430 III,33 | întâlnesc în acelaşi timp şi în acelaşi loc. ~
431 III,33 | acelaşi loc. ~ În planul comunicării sociale,
432 III,33 | poate fi trecut cu vederea în evanghelizarea culturii
433 III,33 | evanghelizarea culturii şi în înculturarea credinţei.
434 III,33 | credinţei. Ele ating persoanele în ambientul obişnuit al vieţii
435 III,33 | al vieţii lor zilnice şi, în felul acesta, contribuie
436 III,33 | Angajarea creştinilor, nu numai în mass-media cu caracter religios,
437 III,33 | caracter religios, dar şi în mass-media cu caracter stabil
438 III,33 | care de altfel ar rămâne în afara razei sale de acţiune.
439 III,33 | afara razei sale de acţiune. În unele ţări, unde mijloacele
440 III,33 | publicitare pentru a scoate în evidenţă valorile creştine
441 III,33 | cultură cu adevărat umană. În alte părţi, catolicii îi
442 III,33 | Intervenţii de acest gen în mass-media pot contribui,
443 III,33 | îşi au locul lor, nu numai în viaţa Bisericii locale,
444 III,33 | Bisericii locale, dar şi în viaţa socială, întrucât
445 III,33 | puternice convingeri creştine. În ţările în care limbile tradiţionale
446 III,33 | convingeri creştine. În ţările în care limbile tradiţionale
447 III,33 | ziar sau cel puţin articole în limba tradiţională, ceea
448 III,33 | capacitate de pătrundere în afara obişnuitului în multe
449 III,33 | pătrundere în afara obişnuitului în multe familii. ~
450 III,33 | răspândirea mesajului evanghelic în lume şi pentru animarea
451 III,33 | cunoaştere a culturii actuale în care mijloacele de comunicare
452 III,33 | Această prezenţă a catolicilor în mass-media va fi cu atât
453 III,34 | tinerii care se formează în seminarii şi în casele călugăreşti.
454 III,34 | formează în seminarii şi în casele călugăreşti. Mulţi
455 III,34 | pentru a fi activ prezenţi în lumea radioului, televiziunii,
456 III,35 | De multe secole, în ciuda neînţelegerilor, Biserica
457 III,35 | la fel ca şi societatea în ansamblul ei au beneficiat
458 III,35 | calitate a creştinilor versaţi în ştiinţele exacte şi experimentale.
459 III,35 | din noile biotehnologii. În special, este important
460 III,35 | numai să urmeze evoluţia în curs a modelelor acelei
461 III,35 | mai ales să aibă încredere în munca profesioniştilor recunoscuţi
462 III,35 | ştiinţă şi credinţă, realizat în ultimele decenii. Succesul
463 III,35 | pastorale a culturii recere în această privinţă: ~ formarea
464 III,35 | consultanţi calificaţi, atât în domeniul ştiinţelor fizice
465 III,35 | fizice sau ale vieţii, cât şi în teologie sau filozofia ştiinţelor,
466 III,35 | sau filozofia ştiinţelor, în stare să intervină atât
467 III,35 | ştiinţifice, locul şi rolul omului în cosmos, relaţia dintre conceptul
468 III,35 | asociaţiile de experţi în tehnologie şi conferinţele
469 III,35 | grupuri de studii specializate în acest domeniu, compuse din
470 III,35 | persoanelor cu adevărat calificate în aceste domenii; librari
471 III,35 | să călăuzească competent în mijlocul atâtor colecţii
472 III,35 | profundă viaţă spirituală în oamenii de ştiinţă.
473 III,36 | sensibilitate creştină. În cultura noastră, marcată
474 III,36 | sale, din iradierea lor în viaţa Fecioarei Maria şi
475 III,36 | relansarea raporturilor cu ele, în locuri potrivite pentru
476 III,36 | demonstrează experienţa, în condiţii politice defavorabile
477 III,36 | şi mulţi artişti au găsit în sânul ei un loc privilegiat
478 III,36 | şi acest rol al Bisericii în raport cu cultura şi artiştii,
479 III,36 | actuale ca niciodată, mai ales în domeniile arhitecturii,
480 III,36 | fidelitate faţă de adevăr. În această privinţă, liturgia
481 III,36 | care le oferă artiştilor în diversitatea lor, pentru
482 III,36 | exprimări indigene proprii şi, în acelaşi timp, catolice a
483 III,36 | Conciliul Vatican II nu a ezitat în această privinţă, iar normele
484 III,36 | Trebuie, aşadar, făcut în aşa fel încât cei care se
485 III,36 | simtă respectaţi de Biserică în activitatea lor şi, bucurându-se
486 III,36 | regiuni. Să fie primite în sanctuar atunci când, prin
487 III,36 | acestei educaţii artistice, în sintonie cu instruirea teologică,
488 III,36 | cu misiunea de a emite, în cadrul comunităţii creştine,
489 III,36 | Posibilităţile de acţiune în acest domeniu sunt numeroase
490 III,36(27) | În această privinţă trebuie
491 III,36(27) | instruirea la bunurile culturale în seminarii, 15 octombrie
492 III,37 | turismul religios~37. În contextul dezvoltării timpului
493 III,37 | creştină şi geniul popoarelor. În acest scop, este de dorit
494 III,37 | deschise şi primitoare, scoţând în evidenţă elementele uneori
495 III,37 | bibliotecilor, specializate în domeniul patrimoniului cultural,
496 III,37 | mare număr de persoane; în ciuda dificultăţilor editoriale
497 III,37 | editoriale şi a vânzării cărţii în multe ţări, librăriile catolice
498 III,37 | şi chiar create, mai ales în parohiile şi sanctuarele
499 III,37 | responsabili calificaţi în stare să dea sfaturi utile.
500 III,38 | proces care atinge persoana în intimul său. Dacă familia
1-500 | 501-540 |