bold = Main text
Chapter,Paragraph grey = Comment text
1 Intro,1 | confruntării cu culturile este o experienţă pe care Biserica
2 Intro,1 | acest câmp apostolic, pentru o pastorală reînnoită a culturii
3 Intro,1 | Inima fiecărei culturi o constituie apropierea sa
4 Intro,1 | unei pastorale a culturii: "O credinţă care nu devine
5 Intro,1 | care nu devine cultură este o credinţă care nu este pe
6 I,2 | Răscumpărătorul omului, Biserica are o nouă conştiinţă în timpul
7 I,2 | propun, în această privinţă, o învăţătură bogată, detaliată
8 I,2 | enciclica Redemptoris missio, o prezintă ca "intima transformare
9 I,2 | Dumnezeu, pentru a ajunge la o existenţă pe deplin umană (
10 I,2 | această remarcă este de o importanţă primordială pentru
11 I,2 | importanţă primordială pentru o pastorală a culturii - "
12 I,2 | afară de păcat (Evr 4,15), o purifică şi o conduce spre
13 I,2 | Evr 4,15), o purifică şi o conduce spre plinătatea
14 I,3 | pentru a se revela, ceea ce o înalţă pe un plan supracultural. "
15 I,3 | credinţă, care înseamnă şi o ruptură culturală, pentru
16 I,3 | oricărei culturi, pentru a o purifica, a o face rodnică,
17 I,3 | pentru a o purifica, a o face rodnică, a o îmbogăţi
18 I,3 | purifica, a o face rodnică, a o îmbogăţi şi a-i da modul
19 I,3 | VI-lea, ne invită mereu să o realizăm concret cu toţi
20 I,3 | felul acesta, ea crează o cultură originală, în contextele
21 I,4 | Totuşi împărăţia, pe care o anunţă evanghelia, este
22 I,4 | oameni profund legaţi de o cultură, iar construirea
23 I,4 | credinţa însăşi este legată de o cultură, trebuie să dea
24 I,5 | din interior. În ceea ce o priveşte, prin înculturare,
25 I,5 | părţi ale lumii, înseamnă o ascultare faţă de porunca
26 I,5 | la marginile pământului. O asemenea ascultare nu înseamnă
27 I,5 | În consecinţă, stabileşte o critică a culturilor...,
28 I,5 | valori care, fără a fi atare, o cultură le ridică valorilor
29 I,6 | O pastorală a culturii~6.
30 I,6 | existenţei umane trezeşte o atenţie specială faţă de
31 I,6 | Ibid., nr. 24). ~ O evanghelizare înculturată,
32 II,7 | O nouă epocă a istoriei umane~ (
33 II,7 | ezită să vorbească despre "o nouă epocă a istoriei umane" (
34 II,7 | kairos, timp favorabil pentru o nouă evanghelizare, în care
35 II,7 | puncte de sprijin pentru o pastorală a culturii. ~
36 II,7 | practic antropocentric, o indiferenţă religioasă ostentativă,
37 II,7 | Papa Ioan Paul al II-lea o amintea cu ocazia celebrării
38 II,7 | Adaptarea la culturi cere şi o convertire a inimii şi,
39 II,7 | catolică. Aceasta recere o serioasă instruire teologică,
40 II,7 | istorică şi culturală, ca şi o judecată sănătoasă, pentru
41 II,8 | culturii morţii" pecetluieşte o contracultură care arată
42 II,8 | contradicţia funestă între o afirmată voinţă de viaţă
43 II,8 | culturii urbane constituie o provocare formidabilă pentru
44 II,8 | este chemată să realizeze o evanghelizare urbană metodică
45 II,9 | comunicare socială au dobândit o atare importanţă încât,
46 II,9 | comunicarea modernă. Este o problemă complexă, întrucât
47 II,9 | omenirea cunoaşte lumea care o înconjoară şi-i verifică
48 II,9 | evangheliei, cât şi pentru a o îndepărta din inima omului12.
49 II,9 | îi cheamă pe creştini la o nouă creativitate pentru
50 II,9 | persoane care-şi dedică zilnic o bună parte din timpul lor
51 II,9 | din păcate justificate de o folosire dăunătoare, şi
52 II,9 | folosire dăunătoare, şi recere o permanentă vigilenţă şi
53 II,9 | permanentă vigilenţă şi o informaţie serioasă. Nu
54 II,9 | aplatizarea mesajelor reduse la o pură informaţie, absenţa
55 II,9 | răspândirea veştii bune, aşa cum o demonstrează unele iniţiative
56 II,9 | promiţătoare, care recer o dezvoltare creativă responsabilă
57 II,10 | Nimeni - nici un stat, nici o altă naţiune, nici o organizaţie
58 II,10 | nici o altă naţiune, nici o organizaţie internaţională -
59 II,10 | îndreptăţit să considere că o anumită naţiune nu este
60 II,10 | îndoială, datoria de a trăi o voinţă de pace, respectuoasă
61 II,10 | identitate în diversitate este o datorie prioritară a educaţiei
62 II,10 | se purifice, în ceea ce o priveşte, de moştenirea
63 II,11 | filozofia, bioetica~11. O nouă conştientizare este
64 II,11 | conştientizare este gata să se afirme o dată cu dezvoltarea ecologiei.
65 II,11 | dezvoltarea ecologiei. Nu este o noutate pentru Biserică:
66 II,11 | stăpânească (Gen 1,28), să o respecte şi aici să-şi găsească
67 II,11 | intrinsecă a lucrurilor. O cultură coerentă, bazată
68 II,11 | faţă de materie, recere o înţelepciune în care învăţătura
69 II,11 | totalităţii care caracterizează o cultură pe deplin umană.
70 II,11 | ca un "datum de facto", o reflecţie filozofică care
71 II,11 | cunoaşterii, întrucât comportă o apropiere parţială faţă
72 II,11 | pot sustrage datoriei de a o pune în practică" (Fides
73 II,12 | Această exigenţă implică o reînnoire a învăţăturii
74 II,13 | noi posibilităţi pentru o pastorală a culturii orientată
75 II,13 | clar - şi importanţa ei o demonstrează - că bioetica
76 II,13 | este mult mai mult decât o ramură a ştiinţei, datorită
77 II,13 | căreia Biserica îi acordă o maximă importanţă. De fapt,
78 II,13 | situaţie culturală recere o instruire riguroasă, valabilă
79 II,14 | căsătoriei, care deschide soţilor o comuniune perenă de iubire
80 II,14 | şi societăţii. Experienţa o demonstrează: ansamblul
81 II,15 | contemporane, caracterizate de o mentalitate "antifiu", adesea
82 II,15 | femeii, au ţintit spre a o asimila întru totul cu bărbatul.
83 II,15 | nu poate consta în a fi o copie a bărbatului"17. Calităţile
84 II,16 | mult ca niciodată şi de o importanţă hotărâtoare.
85 II,16 | şi nu poate fi redusă la o simplă transmitere de cunoştinţe.
86 II,17 | existenţa şi, poate, şi o deschide şi o conduce dincolo
87 II,17 | poate, şi o deschide şi o conduce dincolo de ea însăşi.
88 II,17 | de artă creştină ne oferă o magnifică ilustrare în acest
89 II,17 | autentică de artă este potenţial o poartă de intrare pentru
90 II,17 | opera de artă poartă în ea o cvasiamprentă a invizibilului,
91 II,17 | geniului liturgic dotat cu o puternică forţă creatoare,
92 II,17 | Bisericii dă mărturie despre o rodnică simbioză a culturii
93 II,17 | credinţei. Ea constituie o resursă permanentă pentru
94 II,17 | resursă permanentă pentru o educaţie culturală şi catehetică,
95 II,18 | constituie incontestabil o dimensiune importantă a
96 II,18 | domeniu important pentru o pastorală modernă a culturii.
97 II,18 | sportul crează mai mult decât o atmosferă, o cultură, o
98 II,18 | mult decât o atmosferă, o cultură, o manieră de a
99 II,18 | o atmosferă, o cultură, o manieră de a fi, un sistem
100 II,18 | un sistem de referinţe. O pastorală adecvată va reuşi
101 II,18 | autenticele valori educative, ca o trambulină de lansare pentru
102 II,20 | confucianismul, care merită o deosebită atenţie şi consideraţie.
103 II,20 | prea adesea perceput ca o religie străină, insuficient
104 II,20 | Papa Ioan Paul al II-lea o aminteşte: "Le revine creştinilor
105 II,20 | încât de aici să provină o îmbogăţire a gândirii creştine" (
106 II,20 | culturilor. ~ Este o provocare uriaşă pentru
107 II,21 | bine în evidenţă - trăiesc o cultură profund modelată
108 II,21 | are datoria de a promova o cultură a solidarităţii
109 II,22 | prezintă indisolubil ca o societate cu legislaţia
110 II,22 | formează în ansamblul său o comunitate vastă, umma,
111 II,22 | Actualmente, islamul cunoaşte o puternică răspândire, datorată
112 II,22 | care provin din ţări cu o puternică creştere demografică.
113 II,22 | au, cu excepţia Africii, o demografie scăzută sau negativă,
114 II,22 | crescândă a musulmanilor o provocare socială, culturală
115 II,22 | faptul îndepărtării de o comunitate tradiţională
116 II,22 | practici religioase şi spre o criză de identitate culturală.
117 II,22 | de identitate culturală. O colaborare loială cu musulmanii
118 II,22 | ţările de tradiţie creştină. O cooperare de acest fel nu-i
119 II,23 | Culturile secularizate exercită o profundă influenţă în diferite
120 II,23 | culturale. Apărută în ţări cu o veche tradiţie creştină,
121 II,23 | ambiguitate, dar conţine şi o invitaţie... Şi acesta este
122 II,23 | nuntiandi, nr. 55), are loc o gravă criză culturală şi
123 II,23 | nihilism, care alimentează o gravă criză a adevărului (
124 II,23 | găseşte într-un anumit mod o confirmare în teribila experienţă
125 II,23 | de boltă a vieţii omului, o pastorală evanghelizatoare
126 II,23 | Ţările care au recuperat o libertate, îndelung sufocată
127 II,23 | putere, rămân rănite de o "deculturalizare" violentă
128 II,23 | deculturalizări" violente i-a urmat o radicală punere la îndoială
129 II,23 | Sinodului Episcopilor a trezit o nouă conştientizare misionară. ~
130 II,24 | formele cele mai variate, o nouă căutare de spiritualitate,
131 II,24 | 31). Dorinţa de a regăsi o dimensiune spirituală care
132 II,24 | sincretiste orientate spre o anumită uniune globală dincolo
133 II,24 | fraternitate, ba chiar şi o aparenţă de protecţie şi
134 II,24 | cele mai complexe, ca şi de o teologie pragmatică adesea
135 II,24 | numai să beneficieze de o viziune spirituală, care
136 II,24 | să le permită să trăiască o senzaţie de vindecare fizică
137 II,24 | proliferarea sectelor este şi o reacţie la cultura secularismului
138 II,24 | cultura secularismului şi o consecinţă a revoluţiilor
139 II,24 | Biserica are datoria de a o accepta. ~ Într-adevăr,
140 II,24 | Această conştientizare recere o nouă pastorală a culturii
141 II,24(20) | 9 aprilie 1991; Sectele, o provocare pastorală pentru
142 III,25 | care trebuie să le accepte o evanghelizare înculturată,
143 III,25 | ale timpului nostru, recer o prezentare reînnoită a mesajului
144 III,25 | şi convingătoare, devine o exigenţă principală. Într-o
145 III,25 | printr-o pregătire adecvată şi o instruire cuvenită, mijloace
146 III,25 | II, amintesc aceasta cu o insistenţă din ce în ce
147 III,25 | care se naşte din credinţă, o exprimă şi o susţine. "Pentru
148 III,25 | din credinţă, o exprimă şi o susţine. "Pentru a realiza
149 III,25 | ţară" 21. Este vorba despre o acţiune completă a unei
150 III,25 | în exigenţele sale decât o primă evanghelizare a culturilor
151 III,26 | riturile capabile să favorizeze o mai profundă înrădăcinare
152 III,26 | multe ori este vorba despre o revenire a sentimentului
153 III,26 | sentimentului religios decât despre o adeziune personală la Dumnezeu
154 III,26 | număr crescând, atenţi la o dimensiune a existenţei
155 III,26 | existenţei umane pe care o definesc, după caz, spirituală,
156 III,26 | discursul lor "spiritual". O situaţie similară recere
157 III,26 | situaţie similară recere o reflecţie serioasă asupra
158 III,27 | creştine au fost elaborate o serie întreagă de modalităţi
159 III,27 | felul acesta, s-a format o cultură la care toţi sunt
160 III,27 | liturgie recer nu numai o cunoaştere profundă şi o
161 III,27 | o cunoaştere profundă şi o experienţă de credinţă,
162 III,27 | această cultură, pentru a o apăra atunci când trebuie
163 III,27 | atunci când trebuie şi a o promova în lumina valorilor
164 III,27 | în Biserică. Persoane cu o credinţă profundă, cu o
165 III,27 | o credinţă profundă, cu o educaţie şi o cultură bine
166 III,27 | profundă, cu o educaţie şi o cultură bine integrate,
167 III,28 | religiozitate să poată conduce spre o angajare sinceră de convertire
168 III,28 | sinceră de convertire şi spre o experienţă concretă de dragoste" (
169 III,28 | element hotărâtor pentru o evanghelizare în profunzime,
170 III,28 | poate menţine şi dezvolta o adevărată conştiinţă comunitară
171 III,28 | precum şi vieţii zilnice. O pastorală adecvată ştie
172 III,28 | universitară organizează, cel puţin o dată pe an, o zi de pelerinaj
173 III,28 | cel puţin o dată pe an, o zi de pelerinaj pe jos spre
174 III,28 | credincioşilor, parohia oferă o ilustrare concretă, înculturată,
175 III,28 | violent, parohia desfăşoară o funcţie pastorală de nesubstituit,
176 III,29 | are obligaţia de a destina o parte importantă din resursele
177 III,29 | nevoia de a uni grija pentru o profundă instruire umană
178 III,29 | creştină cu grija pentru o serioasă instruire scolastică23,
179 III,29 | vor strădui să garanteze o întâlnire rodnică între
180 III,29 | originală şi de neînlocuit, la o formare autentică spre valorile
181 III,29 | teren privilegiat pentru o viaţă de credinţă în sintonie
182 III,29 | privinţă, trebuie să recomandăm o atenţie specială studiului
183 III,29 | universitară. ~ O asemenea urgenţă de instruire
184 III,30 | să se limiteze numai la o simplă cultură religioasă.
185 III,30 | necesitatea de a oferi elevilor o informare religioasă exactă
186 III,31 | necesar să conştientizăm o realitate. Dacă nu cu mult
187 III,31 | în multe ţări, se dădea o instruire religioasă adecvată
188 III,31 | raţionalismul agnostic. Pentru o adevărată evanghelizare
189 III,31 | din partea credincioşilor o inteligentă asimilare personală,
190 III,31 | fundamentaliste, incontestabil că o adecvată instruire teologică
191 III,31 | înculturarea credinţei implică o dublă competenţă: în domeniul
192 III,31 | dobândirea de diplome canonice, o asemenea instruire teologică
193 III,32 | reprezintă un ajutor de o maximă importanţă pentru
194 III,32 | puncte de ancoraj oferite de o dezbatere foarte deschisă
195 III,32 | culturale catolice constituie o realitate bogată şi diversificată,
196 III,32 | de instituţii legate de o structură eclezială (parohie,
197 III,32 | catolici, şi pentru a trezi o adeziune personală şi entuziastă
198 III,32 | pentru Cultură a publicat o listă de atari centre, mai
199 III,32 | schimburi reciproce, pentru o mai bună slujire pastorală
200 III,33 | religioasă~33. Există o realitate care atenţionează
201 III,33 | şi comercial, constituie o prioritate, dat fiind faptul
202 III,33 | creştine esenţiale pentru o cultură cu adevărat umană.
203 III,33 | viaţa socială, întrucât sunt o dovadă, deseori de secole,
204 III,33 | tradiţională, ceea ce le conferă o capacitate de pătrundere
205 III,33 | evanghelizări, este esenţială o profundă cunoaştere a culturii
206 III,33 | de comunicare socială au o mare influenţă" (Ecclesia
207 III,34 | Pastorala culturii implică o atenţie specială faţă de
208 III,34 | noştri. Pentru a permite o mai bună comunicare între
209 III,34 | de persoane să primească o instruire adecvată tehnicilor
210 III,34 | jurnaliştilor au elaborat o Cartă etică a mass-media,
211 III,35 | iniţială a seminariştilor şi o formare permanentă a preoţilor
212 III,35 | învăţăturii Bisericii, pentru a o trăi mai bine într-un context
213 III,35 | magisteriul Bisericii; o editură şi publicaţii catolice
214 III,35 | publicaţii ştiinţifice; o creştere a numărului de
215 III,35 | tehnologie şi credinţă; o pastorală aptă să suscite
216 III,35 | suscite şi să alimenteze o profundă viaţă spirituală
217 III,36 | pastoralei culturii, pentru o vestire a evangheliei sensibilă
218 III,36 | Pastorala artiştilor recere o sensibilitate estetică unită
219 III,36 | sensibilitate estetică unită cu o nu mai puţină sensibilitate
220 III,36 | filme şi video-casete, o alianţă fecundă între evanghelie
221 III,36 | Pe plan instituţional. O diversificare şi o fragmentare
222 III,36 | instituţional. O diversificare şi o fragmentare crescândă recer
223 III,36 | planul creativităţii. Aşa cum o demonstrează experienţa,
224 III,36 | Catolică s-a comportat ca o adevărată avocată şi protectoare
225 III,36 | împodobi noi biserici, recere o reflecţie aprofundată asupra
226 III,36 | iar normele sale recer o actualizare permanentă: "
227 III,36 | lor şi, bucurându-se de o dreaptă libertate, să stabilească
228 III,36 | Pe planul instruirii. O pastorală orientată spre
229 III,36 | arte şi artişti presupune o instruire adecvată 27, pentru
230 III,36(26) | A IV-a Instrucţie pentru o aplicare corectă a constituţiei
231 III,36 | internaţională, permite să se dea o relevanţă deosebită muzicii
232 III,37 | capabili să ofere turiştilor o slujire culturală de calitate,
233 III,37 | de calitate, animată de o mărturie de credinţă. De
234 III,38 | videocasete - care să garanteze o informare şi o formare culturală
235 III,38 | garanteze o informare şi o formare culturală creştină
236 III,38 | tineri şi mai puţin tineri; o propunere de modele de imitat,
237 III,38 | un mic grup meditativ la o mare adunare festivă, să
238 III,38 | adunare festivă, să permită o irigare culturală a trăirii
239 Conclu,39 | Pentru o pastorală a culturii reînnoită
240 Conclu,39 | de-al treilea mileniu, ca o dimensiune fundamentală
241 Conclu,39 | fundamentală a pastoralei şi "o autentică pastorală a culturii [
242 Conclu,39 | ariilor culturale, recere o cooperare la toate nivelurile:
243 Conclu,39 | conferinţa episcopală, de la o regiune la un continent.
244 Conclu,39 | misiunii sale32, să favorizeze o asemenea cooperare şi să
245 Conclu,39(33)| 1996, Sfântul Părinte, care o prezida, anunţa instituirea
246 Conclu,39 | credinţei. "Aceasta este o exigenţă care... a marcat
247 Conclu,39 | speranţă, pentru a promova o cultură a adevărului şi
248 Conclu,39 | în Cristos dă culturilor o dimensiune nouă, cea a speranţei
249 Conclu,39 | Bernard Ardura,~secretar O. Praem. ~~
|