Chapter,Paragraph
1 Intro,1 | situaţii culturale care se prezintă Bisericii ca tot
2 Intro,1 | Biserica lui Cristos să se facă înţeleasă de spiritul
3 I,2 | firescul ei decât atunci când se realizează în cultura sa.
4 I,2 | tentaţia antropocentrică de a se considera independent de
5 I,2 | pastorală a culturii - "nu se poate nega faptul că omul
6 I,2 | anumite culturi, dar totuşi nu se poate nega realitatea că
7 I,2 | nega realitatea că omul nu se epuizează în această cultură.
8 I,3 | culturi~3. Pentru a se revela, a intra în dialog
9 I,3 | folosit de Dumnezeu pentru a se revela, ceea ce o înalţă
10 I,3 | înscris în istoria sacră, se prezintă totdeauna îmbrăcat
11 I,3 | înveliş cultural de care nu se poate separa, pentru că
12 I,3 | plecat fără să ştie încotro se duce. Datorită credinţei
13 I,3 | Ruptura culturală prin care se inaugurează vocaţia lui
14 I,3 | care cred", exprimă ceea ce se întâmplă în intimul inimii
15 I,3 | în existenţa sa, pentru a se revela şi a trezi angajarea
16 I,3 | Dumnezeu, acel total Altcineva, se manifestă în Isus, totul
17 I,3 | îmbogăţi şi a-i da modul de a se exprima în măsura fără de
18 I,3 | valoarea lor profundă, care se manifestă sub acţiunea harului,
19 I,3 | la origini, creştinismul se distinge prin înţelegerea
20 I,4 | vrea ca toţi oamenii să se mântuiască şi să ajungă
21 I,4 | este necesar ca toţi să se convertească la el, cunoscându-l
22 I,4 | Trebuie să se evanghelizeze - nu într-o
23 I,4 | şi deci evanghelizarea nu se identifică desigur cu cultura
24 I,4 | împărăţiei nu poate să nu se folosească de elementele
25 I,4 | impregna pe toate, fără a se aservi vreuneia. ~ "
26 I,4 | De aceea, trebuie să se depună toate eforturile
27 I,4 | Această veste bună se adresează persoanei umane
28 I,4 | fiecărei culturi, fără a se lăsa închişi în cadrul perspectivelor
29 I,5 | 55). Şi una şi cealaltă se îndreaptă cu paşi egali,
30 I,5 | culturilor nu numai că nu li se ia nimic, dar, dimpotrivă,
31 I,5 | dimpotrivă, sunt stimulate să se deschidă noutăţii adevărului
32 I,5 | dintre credinţă şi culturi se realizează între două realităţi
33 I,5 | pătrunde vital în culturi, se inserează în ele, învingând
34 I,5 | Dacă "mesajul evanghelic nu se poate pur şi simplu separa
35 I,5 | de la început şi nici nu se poate separa... de culturile
36 I,5 | al secularismului, care se răspândeşte prin culturi,
37 I,5 | mari opere culturale care se inspiră din păcat şi pot
38 I,6 | întrucât pastorala culturii se aplică la situaţii concrete
39 I,6 | realitate, sunt complementare şi se îmbogăţesc reciproc. Trebuie
40 I,6 | Simpatia cu care ei trebuie să se apropie de culturi, "recurgând
41 II,7 | şi sinoadele episcopilor se inspiră din ea, prin iniţiative
42 II,7 | unei atare diversităţi, se afirmă totuşi unele caracteristici. ~
43 II,7 | asumate de înşişi credincioşii se prezintă adesea, în contextul
44 II,8 | ordin economic şi social se adaugă fascinaţia oraşului,
45 II,9 | omenirea făcând-o - aşa cum se obişnuieşte să se spună - '
46 II,9 | aşa cum se obişnuieşte să se spună - 'un sat global'.
47 II,9 | întrucât această cultură se naşte, încă mai înainte
48 II,9 | percepţia... În realitate, se poate recurge la mass-media,
49 II,9 | tehnică nouă, nici aceasta nu se poate să nu trezească temeri,
50 II,10 | Tocmai datorită lor, un popor se exprimă şi-şi apără suveranitatea
51 II,10 | plus, ea este chemată să se purifice, în ceea ce o priveşte,
52 II,10 | contrarii evangheliei, să se îmbogăţească cu ajutorul
53 II,11 | conştientizare este gata să se afirme o dată cu dezvoltarea
54 II,11 | adesea îl conduce pe om să se plaseze în imensitatea cosmosului
55 II,11 | imensitatea cosmosului şi să se extazieze în faţa propriilor
56 II,11 | faţa universului, fără a se gândi câtuşi de puţin că
57 II,11 | care învăţătura ştiinţifică se exprimă printr-un orizont
58 II,11 | reflecţie filozofică care să se străduiască să organizeze
59 II,11 | ar putea Biserica să nu se îngrijoreze de aşa ceva?
60 II,11 | din evanghelie şi ei nu se pot sustrage datoriei de
61 II,13 | diferitor legislatori, oare nu se riscă să se ridice la rangul
62 II,13 | legislatori, oare nu se riscă să se ridice la rangul de drept
63 II,13 | delicate care invită să se găsească principiile antropologiei
64 II,14 | prima societate umană. Ea se naşte în momentul în care
65 II,14 | de iubire şi de viaţă şi se completează pe deplin şi
66 II,14 | Procesul de creştere care se asigură într-o comunitate
67 II,15 | Calităţile specifice fiecărui sex se întâlnesc într-o colaborare
68 II,17 | aspiraţia care rămâne, şi chiar se întăreşte, spre "altceva"
69 II,18 | societăţii, şi în acest caz se transformă în anticultură.
70 II,19 | evanghelizatoare a Bisericii se desfăşoară într-o lume caracterizată
71 II,21 | materialiste şi secularizate, care se manifestă mai ales prin
72 II,21 | persoanei umane, Biserica se străduieşte să purifice
73 II,21 | societăţi şi naţiuni, ea se va asocia la eforturile
74 II,22 | Asia, din moment ce islamul se prezintă indisolubil ca
75 II,23 | Atunci când secularizarea se transformă în secularism (
76 II,24 | a instituţiei familiale, se exprimă, cel puţin în anumite
77 II,24 | Bisericii. Succesul lor se datorează adesea aspiraţiilor
78 II,24 | societate. Adesea, sectele se dezvoltă graţie pretinselor
79 II,24 | ezoterice, ale căror succese se afirmă graţie ignoranţei
80 II,24 | instituţionale a religiilor şi se manifestă sub forme şi expresii
81 III,25 | primi şi înţelege ceea ce i se propunea. În actuala pluralitate
82 III,25 | cultură - şi este important să se creeze astfel de comisii
83 III,25 | creativităţi multiforme care se naşte din credinţă, o exprimă
84 III,25 | plan cultural, aşa cum deja se întâmplă în fiecare ţară" 21.
85 III,26 | religioasă ori sacră. Fenomenul se verifică mai ales printre
86 III,26 | Peste tot în lume se deschide un nou câmp de "
87 III,26 | creştină este chemată să se manifeste şi să se exprime
88 III,26 | chemată să se manifeste şi să se exprime în modul cel mai
89 III,26 | Ecclesia in America, nr. 73) se inserează în această perspectivă,
90 III,26 | raţiunile succesului lor, fără a se uita totuşi că adevăratul
91 III,27 | integrator. Acest tip de cultură se prezintă foarte ameninţat
92 III,28 | credinţei, deoarece în ea se armonizează credinţa şi
93 III,28 | sentimentul şi artele, în timp ce se afirmă conştiinţa propriei
94 III,28 | apropiindu-se de Ierusalim, se bucurau cântând psalmii
95 III,29 | orice evanghelizare profundă se bazează pe educaţie şi au
96 III,29 | centrele catolice de cercetare se vor strădui să garanteze
97 III,30 | locul său, nu acelaşi lucru se întâmplă cu cea mai mare
98 III,30 | secularizate. În ambele situaţii se pune aceeaşi problemă fundamentală:
99 III,30 | religioasă şi cateheză. Se iveşte teama, deloc nefondată,
100 III,30 | misiunea de a le asigura să se limiteze numai la o simplă
101 III,30 | religioasă. De fapt, atunci când se reduce numărul acelora care
102 III,30 | riscă, în scurt timp, să se prăbuşească în cea mai mare
103 III,31 | în urmă, în multe ţări, se dădea o instruire religioasă
104 III,31 | serioase instruiri teologice se impune astăzi cu mai mare
105 III,33 | nu mai sunt izolate. Ele se bucură de schimburi din
106 III,33 | diferite, care de acum încolo se întâlnesc în acelaşi timp
107 III,34 | începând de la tinerii care se formează în seminarii şi
108 III,34 | călugăreşti. Mulţi tineri laici se îndreaptă spre mass-media.
109 III,36 | dintre credinţă şi artă nu se pot limita numai la primirea
110 III,36 | Vatican II. Este important să se dea naştere unei exprimări
111 III,36 | în aşa fel încât cei care se dedică acestor arte să se
112 III,36 | se dedică acestor arte să se simtă respectaţi de Biserică
113 III,36 | internaţională, permite să se dea o relevanţă deosebită
114 III,38 | care tinerilor le place să se întâlnească, să încheie
115 III,38 | Toate aceste iniţiative se inserează într-o pastorală
116 III,38 | de dialog care permite să se aducă originalitatea mesajului
117 Conclu,39| în sensul cel mai amplu, se prezintă pentru Biserică,
118 Conclu,39| Pontifical pentru Cultură se străduieşte, în cadrul misiunii
119 Conclu,39| să devină Dumnezeu"36, să se reînnoiască după chipul
|