102-confu | conse-gradi | grav-numar | numel-semin | semna-zorii
bold = Main text
Chapter,Paragraph grey = Comment text
1 III,26(22) | 68 (1988), XXIII/2, p. 102-106; Pastoral Attention
2 III,32 | Ecclesia in Africa, nr. 103). ~ Consiliul Pontifical
3 III,26(22) | 1988), XXIII/2, p. 102-106; Pastoral Attention to Traditional
4 II,7 | Veritatis splendor, nr. 112). "În realitate, criteriile
5 II,17 | Sacrosanctum Concilium, nr. 122-127). Roade ale unei comunităţi
6 II,17 | Sacrosanctum Concilium, nr. 122-127). Roade ale unei comunităţi
7 I,2(5) | înculturare. Civilizaţia Catolică, 140 (1989) 1/3326, 21 ianuarie
8 I,2(5) | 3326, 21 ianuarie 1989, p. 158-177. ~
9 I,2(5) | 21 ianuarie 1989, p. 158-177. ~
10 III,36(26) | Osservatore romano, 30 martie 1944, p. IV. ~
11 Conclu,39(33)| al II-lea, la 6 noiembrie 1955, Consiliul de Coordonare
12 Conclu,39(36)| Sources Chretiennes, 199, 1973, p. 459.
13 III,26(22) | Religion, Bulletin, nr. 68 (1988), XXIII/2, p. 102-106; Pastoral
14 Conclu,39(36)| 92; Sources Chretiennes, 199, 1973, p. 459.
15 III,32(25) | catolice, Citta del Vaticano, 1998 (ed. II); Consiliul Pontifical
16 II,18 | mântuirii în Isus Cristos (cf. 1Cor 9,24-27). ~
17 III,32 | apostolului neamurilor (1Tes 5,21-22). ~ Centrele
18 I,4 | cunoaşterea adevărului" (1Tim 2,4). "De aceea, este necesar
19 I,5(9) | Santo Domingo, op. cit., nr. 230. ~
20 III,26(22) | 84 (1993), XXVIII/3, p. 234-240. ~
21 III,26(22) | 1993), XXVIII/3, p. 234-240. ~
22 III,29 | Instituţii educative~29. "Lumea educaţiei
23 III,33 | şi informaţie religioasă~33. Există o realitate
24 I,2(5) | Civilizaţia Catolică, 140 (1989) 1/3326, 21 ianuarie 1989, p. 158-
25 III,34 | 34. Pastorala culturii
26 III,35 | tehnologie, bioetică şi ecologie~35. De multe secole,
27 I,2(6) | Bologna, EMI, 1985, nr. 385-436; Santo Domingo. Noua
28 I,5(10) | Latino-American, Puebla, op. cit., nr. 405. ~
29 I,2(6) | Bologna, EMI, 1985, nr. 385-436; Santo Domingo. Noua evanghelizare,
30 Conclu,39(36)| Chretiennes, 199, 1973, p. 459.
31 II,7 | cf. Fides et ratio, nr. 47). Propunerile pozitiviste
32 I,3 | Fides et ratio (cf. nr. 36-48). "De fapt întâlnirea credinţei
33 Conclu,39(34)| 1993, AAS, 85 (1993) p. 549-552. ~
34 Conclu,39(34)| 1993, AAS, 85 (1993) p. 549-552. ~
35 II,19 | expresie (cf. Ibid., nr. 59-62). În schimb, atitudinile
36 I,5 | Ecclesia in Africa, nr. 61). Valul dominant al secularismului,
37 II,21(19) | 22 ianuarie 1999, nr. 64. ~
38 III,28 | cf. Lumen gentium, nr. 67). Prin aceste umile mijloace
39 III,26 | Ecclesia in America, nr. 73) se inserează în această
40 III,26(22) | Traditional Religions, ibid., nr. 84 (1993), XXVIII/3, p. 234-
41 II,7 | evangheliei" (Ibid., nr. 88). Papa Ioan Paul al II-lea
42 II,23 | disperării" (Fiedes et ratio, nr. 91). Restituindu-i locul său
43 Conclu,39(36)| Cuvântului, 54,3: PG,25,92; Sources Chretiennes, 199,
44 II,23 | valorile sale de solidaritate, abnegaţie, libertate, dreptate, egalitatea
45 III,31 | vedere noile provocări de abordat, de la indiferenţa religioasă
46 II,24 | ajunge la aceste persoane abordate de secte sau care riscă
47 III,32 | cultural, lor le revine să abordeze problemele urgente şi complexe
48 II,9 | reduse la o pură informaţie, absenţa reacţiilor inerente faţă
49 II,17 | de toţi artiştii, făcând abstracţie de convingerile religioase,
50 II,21 | violenţa, nedreptăţile sociale, abuzurile cărora sunt victime copiii
51 II,23 | ale unei lumi marcate de accelerarea şi complexitatea crescândă
52 II,18 | dorinţei, din ce în ce mai accentuată, de realizare personală,
53 II,24 | Biserica are datoria de a o accepta. ~ Într-adevăr,
54 III,36 | a compoziţiilor muzicale accesibile la maximum, pentru a revela
55 III,36 | vor şti să recunoască pe acei preoţi şi laici cărora să
56 I,3 | dumnezeu, ci Dumnezeu este acela care dă naştere poporului
57 II,19 | Vatican II - le promovează pe acelea care sunt în armonie cu
58 III,28 | celebrarea festivă a uneia şi aceleiaşi credinţe şi în angajarea
59 III,30 | atunci când se reduce numărul acelora care beneficiază de catehismul
60 I,5 | credinţei, nu-i împiedică pe aceştia să-şi păstreze propria identitate
61 Conclu,39(33)| promovează contribuţia unită a acestora la umanismul creştin în
62 III,31 | mai bun pentru înfruntarea acestui grav pericol care ameninţă
63 Conclu,39(33)| artistice. Ioan Paul al II-lea a acordat acest premiu pentru prima
64 I,3 | profundă, care se manifestă sub acţiunea harului, dar al lui Dumnezeu.
65 III,32 | posibilitatea prezenţei şi acţiunii în câmpul schimburilor culturale.
66 III,31 | sfârşit, pentru că integrarea activităţii lor profesionale cu credinţa
67 III,38 | socio-culturale, cu programe deschise activităţilor recreative şi instructive,
68 III,25 | ceea ce i se propunea. În actuala pluralitate culturală, trebuie
69 III,38 | argumente de interes comun şi de actualitate pentru viaţa creştină;
70 III,36 | iar normele sale recer o actualizare permanentă: "Trebuie, aşadar,
71 III,38 | globală, în care Biserica actualizează "un nou tip de dialog care
72 II,22 | civilizaţie. ~ Actualmente, islamul cunoaşte o puternică
73 Conclu,39 | dar astăzi este foarte acută şi urgentă... şi recere
74 I,2 | Culturile, "când sunt adânc înrădăcinate în uman, poartă
75 I,5 | sincretism, nici simplă adaptare a vestirii evanghelice,
76 II,7 | conciliare despre liturgie: "Adaptarea la culturi cere şi o convertire
77 III,38 | conferinţe şi reflecţii, adaptate cu diferitele niveluri de
78 II,8 | ordin economic şi social se adaugă fascinaţia oraşului, a bunăstării
79 III,26 | fără a se uita totuşi că adevăratul antidot pentru secte este
80 II,23 | de Creatorul său negată, adevărurile dogmatice ale revelaţiei
81 I,4 | pe care vine s-o umple în admirabila condescendenţă a veşnicei
82 I,5 | îndepărtată de arheologismul admirator al trecutului cât şi de
83 I,2 | sale, "pentru a-i invita şi admite la comuniunea cu sine" (
84 III,29 | care conduce copilul, apoi adolescentul la maturitate, începe în
85 I,4 | dimpotrivă, promovează şi adoptă toate resursele, bogăţiile,
86 I,4 | măsura în care sunt bune şi, adoptându-le, le purifică, le întăreşte
87 III,28 | vigiliile liturgice şi adoraţiile, ca şi sacramentaliile,
88 Intro,1 | cererea presantă care i-a fost adresată de către papa Ioan Paul
89 III,32(25) | experienţă, misiune. Listă şi adrese. Roma, Citta Nuova Editrice,
90 I,4 | Această veste bună se adresează persoanei umane în totalitatea
91 II,10 | Contrar naţionalismului aducător de dispreţ, chiar de aversiune
92 II,19 | lui Cristos, Mântuitorul, aducătorul fericirilor evanghelice (
93 I,3 | lumii spre Cristos şi-i adună în unitate pe fiii risipiţi
94 III,38 | grup meditativ la o mare adunare festivă, să permită o irigare
95 Intro,1(1) | II-lea, Discurs adresat Adunării Generale a Naţiunilor Unite,
96 I,5 | lui Dumnezeu9. Naţiunile, adunate în jurul Cenacolului Rusaliilor,
97 II,23 | expresii religioase populare aduse de valurile de emigranţi.
98 Conclu,39 | creştină" (Tertio millennio adveniente, nr. 36), ea îl ajută pe
99 II,20 | lui spirituală (cf. Nostra aetate, nr. 2). Într-o lume pradă
100 II,9(12) | Sociale, Instrucţia pastorală "Aetatis novae", 22 februarie 1992.
101 II,24 | apartenenţă şi comunicare, de afecţiune şi fraternitate, ba chiar
102 II,24 | unui ansamblu de relaţii afective şi sociale, adesea rănite
103 I,2 | a omului, inteligenţa şi afectivitatea sa, căutarea sa de sens,
104 II,21 | etc. În acest context şi afirmându-şi iubirea preferenţială faţă
105 II,15 | autonomia şi posibilitatea afirmării femeii, ceea ce întunecă
106 II,24 | epoci a istoriei", aşa cum afirmase deja Conciliul Vatican II.
107 II,8 | contradicţia funestă între o afirmată voinţă de viaţă şi refuzul
108 II,24 | succes economic. Aceleaşi afirmaţii sunt valabile şi pentru
109 III,26(22) | Interreligios, Pastoral Attention to African Traditional Religion, Bulletin,
110 II,14 | de exemplu, marea familie africană. Şi chiar atunci când mizeria
111 II,19 | convertirii la Cristos. "Africanii au un profund simţământ
112 II,22 | creştină, care au, cu excepţia Africii, o demografie scăzută sau
113 II,8 | sunt adevărate ghetouri, aglomeraţii imense de persoane dezrădăcinate
114 III,31 | religioasă la raţionalismul agnostic. Pentru o adevărată evanghelizare
115 II,23 | întărească identitatea creştină, ajutând persoanele şi comunităţile
116 III,35 | permanentă a preoţilor care să-i ajute să răspundă competent întrebărilor
117 II,19 | sunt tot atâtea solide ajutoare pentru înculturarea credinţei,
118 I,3 | plan supracultural. "Pentru alcătuirea cărţilor sfinte, Dumnezeu
119 II,12 | competenţă ştiinţifică face aleatorie prezenţa Bisericii în sânul
120 III,30 | afirmarea necesităţii de a alege profesori apţi să facă din
121 II,7 | criteriile de judecată şi de alegere asumate de înşişi credincioşii
122 II,13 | domeniul bioeticii depinde de alegerea referinţelor etice la care
123 II,9 | repetarea continuă de informaţii alese devine un factor determinant
124 I,3 | Iustin şi sfântul Clement Alexandrinul, Origene şi părinţii capadocieni.
125 III,36 | filme şi video-casete, o alianţă fecundă între evanghelie
126 I,3 | cultura originară. Istoria alianţei este cea a apariţiei unei
127 III,29 | unei noi culturi creştine, alimentată de cele mai bune experienţe
128 III,35 | pastorală aptă să suscite şi să alimenteze o profundă viaţă spirituală
129 Conclu,39 | multiplele ei expresii, nu are alt scop decât de a ajuta întreaga
130 II,8 | morală, în consecinţă, este alterată, iar viaţa spirituală slăbită.
131 III,38 | creştină ca şi un schimb cu alţi tineri şi mai puţin tineri;
132 II,22 | cristologică şi trinitară în faţa altor expresii ale monoteismului. ~
133 II,24 | Într-adevăr, de la un continent la altul, asistăm la apariţia "unei
134 Conclu,39(32)| Am creat Consiliul Pontifical
135 II,8 | demnităţii umane, roade amare ale negării sau uitării
136 III,30 | ţărilor secularizate. În ambele situaţii se pune aceeaşi
137 II,23 | religioase" nu este lipsit de ambiguitate, dar conţine şi o invitaţie...
138 II,16 | educator şi cel educat, dar pe ambii îi face să participe la
139 II,23 | rezistat, până acolo că una din ameninţările majore, la acest sfârşit
140 III,27 | cultură se prezintă foarte ameninţat de secularism. Este importantă
141 I,2(6) | în prezentul şi viitorul Americii Latine. Bologna, EMI, 1985,
142 II,7 | Papa Ioan Paul al II-lea o amintea cu ocazia celebrării celui
143 II,24 | religie, nu poate să nu-şi amintească una dintre tribunele Sfântului
144 III,25 | Conciliului Vatican II, amintesc aceasta cu o insistenţă
145 II,20 | Papa Ioan Paul al II-lea o aminteşte: "Le revine creştinilor
146 III,28 | asemenea, religia este şi amintire şi tradiţie, iar pietatea
147 I,3 | noastră contemporană, este amintită de papa Ioan Paul al II-lea
148 III,37 | din orice regiune, oferind ample posibilităţi de contact
149 II,23 | ecologică, mai păstrează încă amprenta acelor valori fundamental
150 III,28 | organizează, cel puţin o dată pe an, o zi de pelerinaj pe jos
151 I,6 | care ies la iveală dintr-o analiză obiectivă a fenomenelor
152 II,7 | şi rupturi cu obiceiurile ancestrale incompatibile cu credinţa
153 III,33 | parcursul formării lor. Angajamentul lor meditat şi responsabil
154 III,30 | reuşită a acestei pastorale angajante şi promiţătoare. ~
155 III,28 | să poată conduce spre o angajare sinceră de convertire şi
156 Conclu,39 | mileniu, la două mii de ani de la venirea lui Cristos,
157 II,23 | Occidentală la sfârşitul anilor şaizeci, contribuie la destructurarea
158 III,37 | slujire culturală de calitate, animată de o mărturie de credinţă.
159 II,24 | excluderii, mai ales în anonimatul caracteristic culturii urbane,
160 III,33 | de culturile de origine antică şi modernă, extrem de diferite,
161 II,20 | continent al culturilor antice, sunt profund marcate de
162 II,16 | educaţia, care încă din antichitatea creştină este unul dintre
163 II,18 | acest caz se transformă în anticultură. De aceea, el reprezintă
164 II,14 | de opinie şi politicile antifamiliale sau antinataliste sunt tot
165 II,15 | caracterizate de o mentalitate "antifiu", adesea copii sunt consideraţi
166 II,14 | politicile antifamiliale sau antinataliste sunt tot atâtea tentative
167 I,5 | modele de viaţă care sunt la antipozii culturii fericirilor şi
168 II,7 | persoane. Un ateism practic antropocentric, o indiferenţă religioasă
169 I,2 | îndepărtându-l de la tentaţia antropocentrică de a se considera independent
170 I,6 | pastoralei. Ancorată în antropologia şi etica creştină, această
171 II,23 | răspândirea unui fel de nihilism antropologic care-l reduce pe om la instinctele
172 III,37 | de muzee de artă sacră şi antropologie religioasă, care să favorizeze
173 II,13 | se găsească principiile antropologiei şi vieţii morale. Rolul
174 Conclu,39(33)| instituirea unui premiu anual al academiilor pontificale,
175 I,2 | Sinodul extraordinar din anul 1985 cu ocazia celui de-al
176 II,22 | religii - spre abandonarea anumitor practici religioase şi spre
177 I,6 | 6. Spre slujirea anunţului veştii bune şi deci a destinului
178 III,27 | tradiţii, pentru a nu deveni apanajul folcloriştilor sau ale politicilor
179 Intro,1 | creştinismului, datorii noi apar în faţa înculturării" (Ibid.,
180 I,6 | apostolat. Aceste elemente pot apărea contrastante şi chiar excluzându-se
181 II,24 | mare parte, de soluţiile aparent luminoase - cum ar fi Gospel
182 II,24 | fraternitate, ba chiar şi o aparenţă de protecţie şi siguranţă.
183 II,23 | stimulează, în ciuda tuturor aparenţelor, cercetarea "dimensiunii
184 I,3 | Istoria alianţei este cea a apariţiei unei culturi inspirată de
185 II,23 | schimbărilor culturale. Apărută în ţări cu o veche tradiţie
186 II,9 | specifice" a informaţiilor, aplatizarea mesajelor reduse la o pură
187 I,6 | întrucât pastorala culturii se aplică la situaţii concrete pentru
188 III,36(26) | IV-a Instrucţie pentru o aplicare corectă a constituţiei conciliare
189 II,12 | cercetările ştiinţifice şi din aplicaţiile lor tehnice. Totuşi trăim
190 III,29 | Educaţia care conduce copilul, apoi adolescentul la maturitate,
191 II,14 | constituie cel mai bun aport cultural pe care familiile
192 II,11 | minunate ale ştiinţei şi aportul considerabil al tehnicilor
193 III,33 | vitalităţii credinţei şi a aportului specific al creştinilor
194 Intro,1 | colaboratorii lor în acest câmp apostolic, pentru o pastorală reînnoită
195 III,35 | domeniu, compuse din catolici apreciaţi pentru capacităţile lor
196 III,28 | ajutorul celui care-ţi este aproape, graţie preoţilor şi laicilor
197 III,28 | Fecioara şi sfinţii, cu aproapele, cu cei răposaţi, cu creaţia,
198 I,2 | constituit tema unei reflecţii aprofundate din partea Comisiei Pontificale
199 III,35 | credincioşilor, doritori să-şi aprofundeze înţelegerea învăţăturii
200 I,6 | cu care ei trebuie să se apropie de culturi, "recurgând la
201 II,11 | cunoaşterii, întrucât comportă o apropiere parţială faţă de adevăr
202 Intro,1 | fiecărei culturi o constituie apropierea sa de cel mai mare dintre
203 III,28 | imitându-i pe evreii care, apropiindu-se de Ierusalim, se bucurau
204 III,35 | şi credinţă; o pastorală aptă să suscite şi să alimenteze
205 III,36 | pastorală promovează asociaţii apte să realizeze un dialog benefic
206 III,30 | necesităţii de a alege profesori apţi să facă din aceste institute
207 II,22 | diversificată între ţările arabe şi alte ţări din Africa
208 II,9 | locul a ceea ce îi este arătat. De aceea, repetarea continuă
209 Conclu,39 | Mt 28,19-20). Pe calea arătată de Domnul, pastorala culturii,
210 Conclu,39 | Poupard,~preşedinte Bernard Ardura,~secretar O. Praem. ~~
211 II,24 | tribunele Sfântului Paul, Areopagul din Atena (cf. Fap 17,22-
212 II,18 | dreptate, devine unul dintre areopagurile pastoralei culturii. Cultura "
213 II,22 | dispensează pe creştini de a-şi argumenta credinţa lor cristologică
214 III,38 | niveluri de cultură, fondate pe argumente de interes comun şi de actualitate
215 III,35 | consultare referitor la argumentele privind raporturile între
216 I,5 | înculturarea atât de îndepărtată de arheologismul admirator al trecutului
217 I,3 | cetatea cu temelii, al cărei arhitect şi ziditor este Dumnezeu" (
218 III,36 | niciodată, mai ales în domeniile arhitecturii, iconografiei şi muzicii
219 Intro,1 | evanghelia intră în contact cu arii culturale rămase până acum
220 Conclu,39 | diversitatea şi complexitatea ariilor culturale, recere o cooperare
221 II,8 | anumite ţări, şi conflictele armate care constrâng milioane
222 II,24 | spirituală, care să le restituie armonia pierdută şi să le permită
223 II,19 | promovează pe acelea care sunt în armonie cu evanghelia şi pregătesc
224 III,37 | rod al unei sinteze armonioase între credinţa creştină
225 II,10 | într-un mod echilibrat şi armonios. ~ Fundamentul
226 III,28 | credinţei, deoarece în ea se armonizează credinţa şi liturgia, sentimentul
227 III,35 | curs a modelelor acelei Ars medica, dar mai ales să
228 III,34 | parte cel mai adesea din arsenalul contemporanilor noştri.
229 III,33 | publică un ziar sau cel puţin articole în limba tradiţională, ceea
230 II,23 | raporturile dintre oameni artificial modificate, dependenţa creaturii
231 II,15 | care femeile sunt primii artizani ai unei societăţi mai umane. ~
232 II,23 | al dezumanizării. Acest aşa-numit fenomen al "reîntoarcerii
233 I,3 | Avram, datorită credinţei a ascultat chemarea să plece spre ţinutul
234 I,5 | lui Cristos sărac, curat, ascultător şi smerit cu inima. În realitate,
235 I,4 | în lumină semina Verbi, ascunse şi uneori cvasiînmormântate
236 I,2 | creatură "după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu" (Gen 1,26),
237 I,4 | impregna pe toate, fără a se aservi vreuneia. ~ "Ruptura
238 III,28 | Parohia, "Biserica aşezată printre casele oamenilor" (
239 II,15 | femeii, au ţintit spre a o asimila întru totul cu bărbatul.
240 III,31 | credincioşilor o inteligentă asimilare personală, pentru a fi martorii
241 II,20 | străină, insuficient inserată, asimilată şi trăită în culturile locale?
242 II,24 | la un continent la altul, asistăm la apariţia "unei noi epoci
243 III,26 | şi, în acelaşi timp, să-i asiste pe credincioşii care riscă
244 II,21 | societăţi şi naţiuni, ea se va asocia la eforturile oamenilor
245 III,37 | internaţional, cum ar fi E.C.A., Asociaţia Catedralelor din Europa;
246 III,37 | tinerii şomeri; încurajarea asociaţiilor la nivel internaţional,
247 II,20 | prin harul Duhului, şi-l asociază pe om în Isus Cristos, singurul
248 II,14 | care să-i unească pe soţi asociindu-i Creatorului, constituie
249 II,24 | sau ezoterică, altele cu aspect creştin, altele chiar, în
250 II,7 | evanghelizare, în care noile aspecte ale culturii constituie
251 II,19 | evanghelia pătrunde toate aspectele culturii conducându-le la
252 II,17 | interese par să exprime aspiraţia care rămâne, şi chiar se
253 I,4 | transformând planul lor de sens în aspiraţie spre transcendenţă şi aşteptările
254 II,24 | lor se datorează adesea aspiraţiilor nesatisfăcute. Mulţi dintre
255 II,11 | natură. Sfântul Francisc de Assisi şi sfântul Filip Neri sunt
256 I,5 | diferite culturi, în timp ce aşteaptă de la fiecare destinatar
257 I,3 | locuit în corturi... Căci aştepta cetatea cu temelii, al cărei
258 Conclu,39 | mulţumeşte, dincolo de orice aşteptare, necesitatea cea mai importantă
259 I,4 | aspiraţie spre transcendenţă şi aşteptările în puncte de ancoraj pentru
260 II,24 | pastorală a culturii care-şi asumă responsabilitatea acestor
261 II,7 | de judecată şi de alegere asumate de înşişi credincioşii se
262 Conclu,39(36)| Sfântul Atanasie, Întruparea Cuvântului,
263 III,35 | călăuzească competent în mijlocul atâtor colecţii de opere, reviste
264 II,7 | a fiecărei persoane. Un ateism practic antropocentric,
265 II,24 | Sfântului Paul, Areopagul din Atena (cf. Fap 17,22-31). Dorinţa
266 II,24 | a unei acţiuni pastorale atente, care priveşte departe,
267 III,26 | a fi, în număr crescând, atenţi la o dimensiune a existenţei
268 III,33 | Există o realitate care atenţionează în mod deosebit pe responsabilii
269 I,3 | raţiunii. Acest lucru este atestat de pionierii credinţei cum
270 III,33 | înculturarea credinţei. Ele ating persoanele în ambientul
271 Conclu,39 | unei evanghelizări care să atingă minţile şi inimile şi să
272 II,11 | felul acesta, să afirme atitudinea faţă de adevărul raţiunii
273 II,19 | nr. 59-62). În schimb, atitudinile contrare evangheliei, inspirate
274 II,18 | crează mai mult decât o atmosferă, o cultură, o manieră de
275 I,3 | pământ, dar şi centru de atracţie care orientează istoria
276 II,17 | satisfacţiei imediate, al atractivităţii câştigului, al căutării
277 I,5 | umane, dar s-au mirat că aud, fiecare în propria limbă,
278 II,15(17) | Paul al II-lea, Discurs la audienţa generală, 6 decembrie 1995.
279 II,18 | reuşi să recunoască aici autenticele valori educative, ca o trambulină
280 I,2 | ca "intima transformare a autenticelor valori culturale prin integrarea
281 II,15 | consideraţi un obstacol pentru autonomia şi posibilitatea afirmării
282 III,33 | prezenţa unor jurnalişti, autori şi editori cu vaste orizonturi
283 II,11 | puţin că Dumnezeu îi este autorul. Aşadar, iată provocarea
284 I,5 | Cenacolului Rusaliilor, nu au auzit în limbile lor respective
285 III,31 | astăzi cu mai mare vigoare, avându-se în vedere noile provocări
286 II,17 | cultură marcată de primatul averii, al obsesiei satisfacţiei
287 II,10 | aducător de dispreţ, chiar de aversiune faţă de alte naţiuni şi
288 III,36 | comportat ca o adevărată avocată şi protectoare a culturii
289 III,36 | potop de imagini adesea banale şi brutale, propuse zilnic
290 II,15 | consta în a fi o copie a bărbatului"17. Calităţile specifice
291 III,31 | echipaţi mai bine pentru bătălia credinţei, vor fi mult mai
292 II,20 | raţiune caută adevărul, bazându-se pe acele bogate tradiţii
293 III,36 | de încredere cu artiştii, bazat pe ascultare şi colaborare,
294 II,16 | la trăirea unor relaţii bazate pe respectarea drepturilor
295 III,29 | evanghelizare profundă se bazează pe educaţie şi au drept
296 III,36 | apte să realizeze un dialog benefic cu artiştii şi lumea artelor.
297 III,35 | societatea în ansamblul ei au beneficiat de munca de calitate a creştinilor
298 III,30 | reduce numărul acelora care beneficiază de catehismul regulat, cultura
299 Conclu,39 | Paul Poupard,~preşedinte Bernard Ardura,~secretar O. Praem. ~~
300 I,3 | îi este parte integrantă. Biblia, cuvântul lui Dumnezeu exprimat
301 I,2(4) | Credinţă şi cultură în lumina Bibliei. Leumann (Torino), Elle
302 III,37 | formării şi înmulţirea chiar a bibliotecilor, specializate în domeniul
303 III,29 | multe ţări, Biserica, fidelă bimilenarei sale misiuni de educaţie
304 III,36 | căii estetice cu căutarea binelui şi a adevărului constituie
305 I,5 | culturilor constituie un binom care exclude orice formă
306 II,13 | legislaţiei în domeniul bioeticii depinde de alegerea referinţelor
307 III,35 | tehnologie şi din noile biotehnologii. În special, este important
308 III,31 | contribuţie la activităţile bisericeşti recerute: animarea liturgică,
309 II,20 | misiunea de a scoate din acest bogat patrimoniu elementele compatibile
310 II,20 | adevărul, bazându-se pe acele bogate tradiţii culturale, cum
311 III,32 | cuprinde pluralitatea şi bogăţia diferitelor situaţii ale
312 I,4 | adoptă toate resursele, bogăţiile, obiceiurile popoarelor,
313 I,3 | Dumnezeu şi-a ales, din bogatul evantai de culturi milenare
314 I,5(8) | 19-23 de enero de 1992. Bogota, Celam, 1992. ~
315 III,31 | cateheza scolastică, însoţirea bolnavilor, pregătirea la sacramente,
316 I,2(6) | viitorul Americii Latine. Bologna, EMI, 1985, nr. 385-436;
317 II,23 | pe Cristos drept cheia de boltă a vieţii omului, o pastorală
318 Conclu,39 | învăţaţi toate naţiunile, botezându-le în numele Tatălui şi al
319 III,36 | imagini adesea banale şi brutale, propuse zilnic de televiziune,
320 III,33 | mai sunt izolate. Ele se bucură de schimburi din ce în ce
321 III,36 | Biserică în activitatea lor şi, bucurându-se de o dreaptă libertate,
322 III,28 | apropiindu-se de Ierusalim, se bucurau cântând psalmii treptelor. ~
323 Conclu,39 | evanghelia le aduce cea mai mare bucurie şi frumuseţe, libertate
324 II,20 | necreştine, cum ar fi hinduismul, budismul, taoismul, şintoismul, confucianismul,
325 III,26(22) | African Traditional Religion, Bulletin, nr. 68 (1988), XXIII/2,
326 Conclu,39 | semnificaţie, adevăr şi bunătate" 35. ~ În concluzie,
327 III,36 | Dumnezeu, frumuseţea şi bunătatea supremă. Pentru a fi rodnice,
328 III,29 | diferite ţări, în ciuda bunei voinţe şi a competenţei
329 III,33 | recompensează pe cei mai buni profesionişti cu anumite
330 II,16 | cumpătată a proprietăţii şi a bunurilor, pentru a garanta condiţii
331 I,3 | a locuit în corturi... Căci aştepta cetatea cu temelii,
332 I,3 | înclinaţi nostalgic, urmare a căderii în păcatul originar din
333 III,36 | artiştii~36. Îmbinarea căii estetice cu căutarea binelui
334 III,35 | librari catolici, capabili să călăuzească competent în mijlocul atâtor
335 II,12 | ştiinţă şi credinţă. Lipsa de calificare teologică şi de competenţă
336 III,35 | persoanelor cu adevărat calificate în aceste domenii; librari
337 III,27 | dea naştere unei mai bune calităţi a vieţii creştine în Biserică.
338 III,34 | cinema. Pentru promovarea calităţii informaţiei printr-o instruire
339 II,15 | o copie a bărbatului"17. Calităţile specifice fiecărui sex se
340 III,34 | în seminarii şi în casele călugăreşti. Mulţi tineri laici se îndreaptă
341 III,27 | sa. Episcopii, preoţii, călugării, călugăriţele şi laicii
342 III,29 | recere preoţi, călugări, călugăriţe şi laici bine instruiţi.
343 III,27 | Episcopii, preoţii, călugării, călugăriţele şi laicii au datoria de
344 III,33 | diecezele organizează adevărate campanii şi difuzează programe şi
345 II,14 | model de viaţă socială. Campaniile de opinie şi politicile
346 III,32 | prezenţei şi acţiunii în câmpul schimburilor culturale.
347 II,11 | de dispersia sensului în câmpurile divizate ale ştiinţei, această
348 III,31 | permite dobândirea de diplome canonice, o asemenea instruire teologică
349 III,26 | regiuni, nu pentru a le canoniza, dar pentru a remarca în
350 III,28 | de Ierusalim, se bucurau cântând psalmii treptelor. ~
351 Conclu,39 | Gaudium et spes, nr. 55) capabil să facă să apară, peste
352 III,33 | responsabil este singura atitudine capabilă să înfrunte dificultăţile
353 III,33 | tradiţională, ceea ce le conferă o capacitate de pătrundere în afara obişnuitului
354 II,17 | imaginarului catolic, cu capacitatea sa de exprimare a omniprezenţei
355 III,35 | catolici apreciaţi pentru capacităţile lor profesionale şi fidelitatea
356 I,3 | slujit de ei lăsându-le uzul capacităţilor şi puterilor proprii" (Dei
357 I,3 | Alexandrinul, Origene şi părinţii capadocieni. Această întâlnire rodnică
358 III,34 | întrebările lor sunt întrebări capcană sau deziluzionează, atunci
359 III,36 | artistice. De la parohii la capele, de la dieceze la conferinţe
360 II,7 | se afirmă totuşi unele caracteristici. ~ În situaţia
361 II,19 | se desfăşoară într-o lume caracterizată de diversitatea situaţiilor
362 II,15 | societăţi contemporane, caracterizate de o mentalitate "antifiu",
363 II,11 | unificator al totalităţii care caracterizează o cultură pe deplin umană.
364 II,23 | marcat epoca noastră. În faţa caracterului dramatic al acestei experienţe,
365 II,24(20) | Consistoriul extraordinar al cardinalilor la Roma (4-6 aprilie 1991).
366 Conclu,39 | solemnitatea Rusaliilor~cardinalul Paul Poupard,~preşedinte
367 III,28 | dialog şi pe ajutorul celui care-ţi este aproape, graţie preoţilor
368 III,34 | jurnaliştilor au elaborat o Cartă etică a mass-media, un Codice
369 III,38 | activităţi culturale - cărţi sau videocasete - care să
370 I,3 | ta, din patria ta şi din casa tatălui tău" (Gen 12,1). "
371 II,12(16) | şi credinţă după Galileo. Casale Monferrato, PIEMME, 1996. ~
372 III,31 | în special la Botez şi Căsătorie. În sfârşit, pentru că integrarea
373 III,32 | academii, centre universitare, case de instruire), orientările (
374 III,33 | ieftin, care atacă atât prin casete video cât şi prin filme,
375 III,33 | televiziune sau internet, pot avea câştig de cauză asupra educatorilor.
376 III,36 | uneori de ele, nu au decât de câştigat prin relansarea raporturilor
377 II,17 | imediate, al atractivităţii câştigului, al căutării profitului,
378 II,20 | fi sfinţenia, renunţarea, castitatea, virtutea, iubirea universală,
379 Conclu,39 | învăţându-i să ţină toate câte v-am poruncit" (Mt 28,19-
380 III,37 | ar fi E.C.A., Asociaţia Catedralelor din Europa; crearea şi
381 II,17 | o educaţie culturală şi catehetică, ce uneşte adevărul credinţei
382 III,25 | pastorale simple - omilii, catehism, misiuni populare, şcoli
383 III,30 | acelora care beneficiază de catehismul regulat, cultura religioasă,
384 III,28 | Faptul de a purifica şi catehiza expresiile pietăţii populare,
385 III,33 | adevărat umană. În alte părţi, catolicii îi recompensează pe cei
386 II,11 | universului, fără a se gândi câtuşi de puţin că Dumnezeu îi
387 II,20 | bunăvoinţă, a căror raţiune caută adevărul, bazându-se pe
388 II,17 | atractivităţii câştigului, al căutării profitului, este surprinzător
389 III,27 | evanghelice, mai ales în cazul în care această cultură
390 II,24 | altele chiar, în anumite cazuri, ostile lui Cristos şi Bisericii.
391 III,29 | vesti evanghelia. În toate cazurile persistă nevoia de a uni
392 I,5 | vobis, nr. 55). Şi una şi cealaltă se îndreaptă cu paşi egali,
393 III,26 | religii, când chiar spre cedarea la solicitările sectelor
394 II,9 | a lucrurilor: realitatea cedează locul a ceea ce îi este
395 III,29 | greu de găsit. Trebuie să cedeze în faţa evidenţei pentru
396 II,10 | respectuoasă şi solidară faţă de ceilalţi. A învăţa tinerele generaţii
397 I,5(8) | de enero de 1992. Bogota, Celam, 1992. ~
398 II,7 | II-lea o amintea cu ocazia celebrării celui de-al XXV-lea aniversar
399 III,31 | interiorizată prin rugăciune şi celebrările liturgice, implică din partea
400 III,28 | a credinţei profesate şi celebrate de comunitatea credincioşilor.
401 II,19 | respectul şefului, dimensiunea celebrativă a vieţii, sunt tot atâtea
402 I,6 | comunităţii să primească, să celebreze, să trăiască şi să-şi exprime
403 Conclu,39(33)| pentru prima dată în timpul celei de-a doua şedinţe publice
404 I,5 | Naţiunile, adunate în jurul Cenacolului Rusaliilor, nu au auzit
405 II,23 | culturii ţărilor din Europa Centrală şi Orientală. ~
406 I,2 | experienţei necesităţilor, a centrelor de interese sau a exigenţelor
407 II,23 | ciuda tuturor aparenţelor, cercetarea "dimensiunii spirituale
408 II,12 | sânul culturii, născută din cercetările ştiinţifice şi din aplicaţiile
409 Intro,1 | Cultură doreşte să onoreze cererea presantă care i-a fost adresată
410 III,31 | teologice. Această nouă cerinţă este încurajatoare, cel
411 Conclu,39 | unui pământ nou şi unor ceruri noi... Foarte departe de
412 I,3 | corturi... Căci aştepta cetatea cu temelii, al cărei arhitect
413 II,23 | recunoscându-l pe Cristos drept cheia de boltă a vieţii omului,
414 I,3 | datorită credinţei a ascultat chemarea să plece spre ţinutul pe
415 II,16 | ţinta finală spre care este chemat fiecare om de către Dumnezeu
416 II,16 | şcoala şi universitatea sunt chemate, fiecare în domeniul propriu,
417 II,13 | recurge legislatorul. Rămâne chestiunea de fond cu natura ei dură:
418 II,20 | fi milenara înţelepciune chinezească, şi să îndrume căutarea
419 Conclu,39(36)| 54,3: PG,25,92; Sources Chretiennes, 199, 1973, p. 459.
420 I,3 | viaţa lui Avram. Timpul ciclic al religiilor vechi este
421 Conclu,39 | de-al treilea mileniu, oare cine nu observă importanţa capitală
422 III,38 | includă cântări, teatru, cineculb etc; activităţi culturale -
423 III,34 | Premiului catolic pentru cinema. Pentru promovarea calităţii
424 III,34 | organizează festivaluri cinematografice şi de televiziune şi instituie
425 I,4 | adevărat, orice este de cinste, drept, curat, vrednic de
426 III,36(27) | ale Bisericii, Scrisoarea circulară despre instruirea la bunurile
427 II,13 | conştiinţe etice şi a unui sens civic. Această situaţie culturală
428 II,13 | dintre legea morală şi legea civilă într-o societate pluralistă? (
429 I,2(5) | Credinţă şi înculturare. Civilizaţia Catolică, 140 (1989) 1/3326,
430 II,14 | demonstrează: ansamblul civilizaţiilor şi coeziunea popoarelor
431 II,17 | potenţial extraordinar pentru cizelarea de noi formule şi elaborarea
432 II,16 | şcoală sau la universitate, "clădeşte un raport profund între
433 III,37 | publicarea de documente simple şi clare elaborate cu organismele
434 II,21 | abandonarea religiei în clasele de mijloc şi în ambientul
435 II,24 | polisemantică de secte, pot fi clasificate numeroase grupuri foarte
436 I,3 | sfântul Iustin şi sfântul Clement Alexandrinul, Origene şi
437 III,38 | trăirii spirituale într-un climat de fervoare comunicativă
438 III,34 | Cartă etică a mass-media, un Codice de comportament al jurnalistului
439 III,35 | învăţământ multidisciplinar şi coerent va ajuta la crearea unui
440 II,11 | a lucrurilor. O cultură coerentă, bazată pe transcendenţa
441 II,14 | ansamblul civilizaţiilor şi coeziunea popoarelor depind, mai ales,
442 Intro,1 | păstorii diecezelor şi colaboratorii lor în acest câmp apostolic,
443 III,35 | competent în mijlocul atâtor colecţii de opere, reviste şi publicaţii
444 II,7 | al marxism-leninismului colectivist ateu, ideologia rivală a
445 III,29 | instituţii: grădiniţe, şcoli, colegii, licee, universităţi, centre
446 III,28 | timpurile sfinte liturgice şi comemorările. Unele dieceze şi centre
447 III,33 | mass-media cu caracter stabil şi comercial, constituie o prioritate,
448 II,18 | simboluri şi activitate comercială, distracţiile şi sportul
449 II,18 | şi denaturat de interese comerciale, poate deveni vehicul de
450 III,33 | individualism şi de imoralitate - comercianţii violenţei şi ai sexului
451 III,25 | important să se creeze astfel de comisii acolo unde nu există -,
452 III,25 | intermediar privilegiat în comisiile episcopale pentru cultură -
453 II,20 | fericirea în Dumnezeu, compasiunea, trăite în aceste culturi,
454 II,20 | bogat patrimoniu elementele compatibile cu credinţa lor, astfel
455 I,6 | propria sa cultură, în "compatibilitate cu evanghelia şi comuniunea
456 III,37 | elaborate cu organismele competente; crearea de organizaţii
457 III,29 | ciuda bunei voinţe şi a competenţei profesorilor, adesea pot
458 III,33 | recer formarea de catolici competenţi: "Pentru eficacitatea noii
459 II,14 | în special de prezenţa complementară a celor doi soţi cu rolul
460 III,30 | tot atât de indispensabilă complementaritatea dintre parohie şi şcoală
461 III,25 | Este vorba despre o acţiune completă a unei pastorale a culturii,
462 II,14 | iubire şi de viaţă şi se completează pe deplin şi în mod specific
463 III,28 | mesajului evanghelic şi componentele cele mai diferite ale unei
464 II,11 | al cunoaşterii, întrucât comportă o apropiere parţială faţă
465 III,34 | mass-media, un Codice de comportament al jurnalistului ori au
466 II,9 | şi de inspiraţie pentru comportamentele individuale, familiale,
467 I,4 | mentalităţilor, obiceiurilor, comportamentelor. "Noua evanghelizare recere
468 III,36 | libertatea, Biserica Catolică s-a comportat ca o adevărată avocată şi
469 III,36 | dezvoltarea iconografiei şi a compoziţiilor muzicale accesibile la maximum,
470 III,35 | specializate în acest domeniu, compuse din catolici apreciaţi pentru
471 III,38 | pe argumente de interes comun şi de actualitate pentru
472 III,28 | privilegiat al experienţei comune de credinţă. Vitalitatea
473 III,33 | loc. ~ În planul comunicării sociale, staţiile catolice
474 I,4 | Verbum, nr. 2), revelaţie comunicată de Duhul lui Cristos prin
475 III,34 | instruire adecvată tehnicilor comunicaţiei, începând de la tinerii
476 III,38 | într-un climat de fervoare comunicativă şi difuzivă. ~
477 I,6 | unei pastorale înculturate concentrate, permite comunităţii să
478 I,6 | de culturi, "recurgând la conceptele şi limbile diferitelor popoare" (
479 III,25 | care modelează culturile, concepţiile despre bărbat şi femeie,
480 II,14 | tentative de modificare a însuşi conceptului de "familie", până în a-l
481 II,17 | artei (cf. Sacrosanctum Concilium, nr. 122-127). Roade ale
482 I,3 | invită mereu să o realizăm concret cu toţi oamenii de bunăvoinţă.
483 III,26 | culturilor dominante, din cauza concurenţei pe care trebuie s-o suporte
484 II,16 | familiilor, dar are nevoie de concursul întregii societăţi. Lumea
485 I,4 | s-o umple în admirabila condescendenţă a veşnicei Înţelepciuni (
486 II,18 | delincvenţa. Precarietatea condiţiilor de viaţă şi necesitatea
487 II,18 | necesitatea grijii celor necesare conduc adesea spre a considera
488 II,11 | pastorala culturii: să-l conducă pe om spre transcendenţă,
489 II,19 | toate aspectele culturii conducându-le la deplina lor expresie (
490 II,11 | adevărul raţiunii şi funcţia ei conducătoare în sânul culturii. ~ "
491 II,24 | sociale şi culturale care au condus la pierderea rădăcinilor
492 III,33 | tradiţională, ceea ce le conferă o capacitate de pătrundere
493 II,22 | univers cultural cu propria sa configuraţie, deşi diversificată între
494 II,23 | găseşte într-un anumit mod o confirmare în teribila experienţă a
495 II,8 | sau, în anumite ţări, şi conflictele armate care constrâng milioane
496 III,35 | capabili să trateze punctele conflictuale sau chiar controversate,
497 III,36 | prin exprimare adecvată şi conformă exigenţelor liturgice, înalţă
498 Intro,1 | Procesul întâlnirii şi confruntării cu culturile este o experienţă
499 III,29 | Dar familia, adesea confruntată cu dificultăţile cele mai
500 II,20 | budismul, taoismul, şintoismul, confucianismul, care merită o deosebită
501 II,11 | suprapuse şi nu trebuie să confundăm principiile metodologice,
|