102-confu | conse-gradi | grav-numar | numel-semin | semna-zorii
bold = Main text
Chapter,Paragraph grey = Comment text
502 II,18 | schimbări profunde nu lipsite de consecinţe pentru timpul liber şi activităţile
503 II,9 | folosirii sale, dar şi de consecinţele total noi pe care ea le
504 II,11 | ale ştiinţei şi aportul considerabil al tehnicilor moderne, pastorala
505 III,26 | religiozităţi difuze şi considerabile în jurul ei. ~
506 II,9 | pentru crearea unei opinii considerată publică. ~ Influenţa
507 II,10 | decât drepturile omului considerate la acest nivel specific
508 II,15 | antifiu", adesea copii sunt consideraţi un obstacol pentru autonomia
509 II,10 | niciodată îndreptăţit să considere că o anumită naţiune nu
510 III,34 | jurnalistului ori au fondat chiar un Consiliu etic pentru mass-media.
511 III,32(25) | Pontificium Consilium de Cultura, Centre culturale
512 II,7 | devine tot mai firavă, fără consistenţă sau pertinenţă culturală,
513 II,24(20) | Cf. Consistoriul extraordinar al cardinalilor
514 III,31 | şi înţelegerea credinţei, consolidată de studiul cuvântului lui
515 II,17 | profitului, este surprinzător să constatăm nu numai permanenţa, dar
516 II,7 | nostru, Biserica este foarte conştientă de aceasta, impulsionată
517 III,31 | Este necesar să conştientizăm o realitate. Dacă nu cu
518 I,6 | de sinoadele episcopilor. Conştientizarea dimensiunii culturale a
519 II,13 | respectuos şi angajant, a unei conştiinţe etice şi a unui sens civic.
520 II,14 | nucleul familial, pentru a constitui, de exemplu, marea familie
521 I,2 | Înculturarea credinţei a constituit tema unei reflecţii aprofundate
522 III,27 | credinţa intră ca un element constitutiv, ba chiar integrator. Acest
523 II,8 | conflictele armate care constrâng milioane de fiinţe umane
524 I,4 | legaţi de o cultură, iar construirea împărăţiei nu poate să nu
525 III,35 | privinţă: ~ formarea de consultanţi calificaţi, atât în domeniul
526 III,35 | parohiale deschise spre consultare referitor la argumentele
527 II,17 | ajunge la multe persoane fără contacte cu mesajul lui Cristos. ~
528 II,10 | timp, pastorala culturii contează pe darul Duhului lui Isus
529 III,36 | de frumuseţe, născute din contemplarea lui Cristos, Dumnezeu făcut
530 II,20 | iubirea păcii, rugăciunea şi contemplaţia, fericirea în Dumnezeu,
531 II,11 | unitatea interioară a omului contemporan. Cum ar putea Biserica să
532 II,24 | nesatisfăcute. Mulţi dintre contemporanii noştri găsesc în ele un
533 I,3 | o cultură originală, în contextele cele mai diferite. ~
534 II,23 | lipsit de ambiguitate, dar conţine şi o invitaţie... Şi acesta
535 II,17 | omniprezenţei harului. În diferite continente nu lipsesc artişti a căror
536 II,19 | acest fenomen priveşte toate continentele şi toate ţările. ~
537 II,9 | naşte, încă mai înainte de conţinut, din însuşi faptul că există
538 III,34 | pentru a cunoaşte mai bine conţinuturile, promotorii şi metodele
539 II,8 | culturii morţii" pecetluieşte o contracultură care arată clar contradicţia
540 II,8 | contracultură care arată clar contradicţia funestă între o afirmată
541 I,4 | umanităţii, care sunt în contradicţie cu cuvântul lui Dumnezeu
542 II,18 | la iveală tensiunile şi contradicţiile societăţii, şi în acest
543 II,10 | prejudecăţi, obiceiuri şi practici contrarii evangheliei, să se îmbogăţească
544 II,8 | cauze, evidenţiază, prin contrast, rolul fundamental al rădăcinilor
545 I,6 | Aceste elemente pot apărea contrastante şi chiar excluzându-se între
546 III,31 | capabili să-şi aducă propria contribuţie la activităţile bisericeşti
547 III,35 | datoria de a fi atentă la contribuţiile şi chiar la noile probleme
548 III,35 | punctele conflictuale sau chiar controversate, care nu lipsesc între ştiinţă
549 I,4 | este necesar ca toţi să se convertească la el, cunoscându-l prin
550 I,6 | moment ce este vorba despre convertirea persoanelor şi, prin ele,
551 II,19 | evanghelia şi pregătesc calea convertirii la Cristos. "Africanii au
552 III,27 | a pătrunde existenţa şi convieţuirea umană: sărbători locale,
553 III,25 | într-o manieră reînnoită şi convingătoare, devine o exigenţă principală.
554 II,24 | acestor noi provocări, în convingerea care l-a determinat pe Ioan
555 III,33 | orizonturi culturale şi puternice convingeri creştine. În ţările în care
556 II,17 | artiştii, făcând abstracţie de convingerile religioase, deoarece opera
557 III,32 | creator, larga răspândire a convingerilor creştine despre bărbat,
558 Intro,1 | reciproce, graţie mai ales unei cooperări rodnice cu episcopii, păstorii
559 Conclu,39(33)| noiembrie 1955, Consiliul de Coordonare între Academiile Pontificale
560 II,15 | nu poate consta în a fi o copie a bărbatului"17. Calităţile
561 II,15 | mentalitate "antifiu", adesea copii sunt consideraţi un obstacol
562 II,21 | abuzurile cărora sunt victime copiii străzii, traficul de stupefiante
563 III,29 | Educaţia care conduce copilul, apoi adolescentul la maturitate,
564 III,36(26) | Instrucţie pentru o aplicare corectă a constituţiei conciliare
565 III,34 | deziluzionează, atunci când nu prea corespund esenţei mesajului pe care
566 I,5 | vestea cea bună, denunţă şi corijează prezenţa păcatului în culturi;
567 I,3 | ţară străină, a locuit în corturi... Căci aştepta cetatea
568 II,10 | proprii, departe atât de cosmopolitismul cât şi de naţionalismul
569 III,35 | locul şi rolul omului în cosmos, relaţia dintre conceptul
570 I,5(8) | Latina. Simposio, San José de Costa Rica, 19-23 de enero de
571 III,33 | sunt posibilităţi de a le crea, staţiile catolice de radio
572 II,8 | rural care tinde să facă să crească enorm marile centre urbane.
573 I,4 | de infinit pe care el a creat-o şi pe care vine s-o umple
574 II,9 | în această 'nouă cultură' creată de comunicarea modernă.
575 II,15 | dintre bărbat şi femeie, creaţi de Dumnezeu după chipul
576 II,15 | intenţia divină manifestată în creaţie, deşi vrea femeia egală
577 III,34 | Pentru stimularea creaţiilor de înaltă însemnătate morală,
578 II,9 | care recer o dezvoltare creativă responsabilă asupra acestei "
579 III,25 | cultura, şi în trezirea acelei creativităţi multiforme care se naşte
580 III,32 | foarte deschisă cu toţi creatorii, artiştii şi promotorii
581 I,2 | omul în plinătatea sa de creatură "după chipul şi asemănarea
582 II,23 | artificial modificate, dependenţa creaturii de Creatorul său negată,
583 I,3 | Avram, "Părintele celor care cred", exprimă ceea ce se întâmplă
584 II,24 | afirmă graţie ignoranţei şi credulităţii creştinilor puţin sau rău
585 II,14 | Într-o societate în care creşte numărul celor fără de familie,
586 III,28 | vedere istoric a fost şi este creuzetul popoarelor, a recunoscut
587 II,22 | a-şi argumenta credinţa lor cristologică şi trinitară în faţa altor
588 II,7 | străine sau chiar opuse criteriilor evangheliei" (Ibid., nr.
589 II,7 | subiectivismul predomină ca măsură şi criteriu de viaţă (cf. Fides et ratio,
590 I,3 | culturală, pentru a culmina în crucea lui Cristos, ruptură, dacă
591 I,3 | fiului lui Dumnezeu pe lemnul crucii. În Cristos, venit să recapituleze
592 II,11 | înţelepciune cele mai bune cuceriri ale ştiinţelor moderne,
593 III,28 | nr. 27), este una dintre cuceririle principale ale istoriei
594 Intro,1 | al culturii în care este cufundat" (Fides et ratio, nr. 71),
595 I,3 | ruptură culturală, pentru a culmina în crucea lui Cristos, ruptură,
596 I,3 | Promisiunea făcută lui Avram culminează prin glorificarea lui Cristos
597 III,28 | simţământ profund al sacrului dă culoare existenţei în ansamblul
598 III,31 | mulţi creştini de altfel culţi, nu există adevărate posibilităţi
599 I,2 | care indivizii şi popoarele cultivă relaţia lor cu natura şi
600 II,17 | dragoste, aceste bunuri cultuale şi culturale ale Bisericii
601 III,36(26) | Congregaţia pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor,
602 II,16 | solidaritate, la folosirea cumpătată a proprietăţii şi a bunurilor,
603 II,11 | îi este greu să integreze cumulul uriaş de cunoştinţe, descoperirile
604 I,4 | să se convertească la el, cunoscându-l prin propovăduirea Bisericii,
605 III,32 | centru cultural catolic cuprinde pluralitatea şi bogăţia
606 III,33 | exercitate de un puternic curent de uniformizare, prin care -
607 II,23 | socială religioasă, impulsul curentelor pline de secularism şi de
608 III,35 | numai să urmeze evoluţia în curs a modelelor acelei Ars medica,
609 III,32 | conferinţe, dezbateri, cursuri, seminarii, publicaţii,
610 III,36(27) | iniţiativele, cum ar fi cursurile universitare dedicate instruirii
611 III,30 | că impunerea la toţi a cursurilor de "religie" îi obligă de
612 III,25 | adecvată şi o instruire cuvenită, mijloace pastorale simple -
613 I,3 | Dumnezeul lui Isus Cristos, "cuvintele lui Dumnezeu..., exprimate
614 II,17 | opera de artă poartă în ea o cvasiamprentă a invizibilului, deşi, ca
615 I,4 | Verbi, ascunse şi uneori cvasiînmormântate în inima culturilor, şi
616 I,4 | vorba... şi de a atinge şi cvasirăsturna prin forţa evangheliei criteriile
617 II,18 | favorizate. ~ Devenit cvasiuniversal, sportul are fără îndoială
618 III,31 | urmă, în multe ţări, se dădea o instruire religioasă adecvată
619 II,10 | pastorala culturii contează pe darul Duhului lui Isus şi al iubirii
620 III,36 | actualizarea orientărilor date de Conciliul Vatican II.
621 Conclu,39 | ostile credinţei, ca şi datele culturale care constituie
622 III,31 | cunoaşterea aprofundată a datelor credinţei. Această cunoaştere
623 II,22 | o puternică răspândire, datorată mai ales mişcărilor de migrare
624 II,24 | Bisericii. Succesul lor se datorează adesea aspiraţiilor nesatisfăcute.
625 II,10 | identitate în diversitate este o datorie prioritară a educaţiei la
626 II,11 | şi ei nu se pot sustrage datoriei de a o pune în practică" (
627 Intro,1 | răspândire a creştinismului, datorii noi apar în faţa înculturării" (
628 II,10 | ale universalităţii, cu datoriile care derivă de aici pentru
629 II,16 | respectarea drepturilor şi datoriilor. Contribuie la trăirea într-un
630 II,11 | culturii recere, ca un "datum de facto", o reflecţie filozofică
631 II,9 | justificate de o folosire dăunătoare, şi recere o permanentă
632 I,4 | evanghelizeze - nu într-o manieră decorativă, asemenea unei lăcuiri de
633 III,28 | domeniile: rituri, muzică, arte decorative, cântări etc. şi vor veghea
634 I,2 | în lumea contemporană şi decretul despre activitatea misionară
635 II,23 | putere, rămân rănite de o "deculturalizare" violentă a credinţei creştine:
636 II,23 | etica sa combătute. Acestei "deculturalizări" violente i-a urmat o radicală
637 III,29 | şcolarizaţi, dar în parte deculturalizaţi. ~ În perspectiva
638 II,21 | şi organizaţii private. Dedicându-se în favoarea unei mai mari
639 III,36(27) | fi cursurile universitare dedicate instruirii viitorilor responsabili
640 III,36 | experienţa, în condiţii politice defavorabile culturii adevărate, care
641 III,27 | atenţie poate oferi celor mai defavorizaţi, în marea lor diversitate,
642 III,26 | existenţei umane pe care o definesc, după caz, spirituală, religioasă
643 III,30 | Şcoala este, prin definiţie, unul dintre locurile de
644 II,13 | reprezintă unul din acele domenii delicate care invită să se găsească
645 II,18 | nemulţumirea, umilirea şi chiar delincvenţa. Precarietatea condiţiilor
646 II,10 | anumită naţiune nu este demnă să existe 15. Natural că
647 II,21 | făurirea unei lumi tot mai demne de persoana umană. Procedând
648 II,15 | femeia egală cu bărbatul în demnitate şi valoare, în acelaşi timp
649 II,23 | tradiţionalul pluralism democratic, experimentează, pe un fond
650 II,22 | cu o puternică creştere demografică. Ţările de tradiţie creştină,
651 II,22 | cu excepţia Africii, o demografie scăzută sau negativă, văd
652 II,18 | unui ideal. Dar poate fi şi denaturat de interese comerciale,
653 II,24 | particulară. ~ Sub denumirea polisemantică de secte,
654 III,32 | atât în ceea ce priveşte denumirile (centre sau cercuri culturale,
655 I,5 | propunând vestea cea bună, denunţă şi corijează prezenţa păcatului
656 II,14 | comunitate de viaţă şi de iubire depăşeşte în anumite civilizaţii nucleul
657 I,3 | al religiilor vechi este depăşit: cu Avram şi poporul evreu,
658 II,23 | oameni artificial modificate, dependenţa creaturii de Creatorul său
659 II,14 | şi coeziunea popoarelor depind, mai ales, de calitatea
660 III,37 | ca muzeele să nu devină depozite de obiecte moarte; stimularea
661 I,4 | De aceea, trebuie să se depună toate eforturile în vederea
662 III,34 | transmitem, dar aceste întrebări deranjante fac parte cel mai adesea
663 III,31 | cultural, marcat de altfel de derive fundamentaliste, incontestabil
664 I,5(8) | Indiferentismo y sincretismo. Desafios y propuestas pastorales
665 III,28 | autentice pentru a le conduce la desăvârşirea lor în Cristos, "pentru
666 II,10 | ele după exemplul unităţii desăvârşite care există în Dumnezeu,
667 I,5 | dimpotrivă, sunt stimulate să se deschidă noutăţii adevărului evanghelic
668 II,20 | culturi, constituie tot atâtea deschideri spre credinţa în Dumnezeul
669 I,2 | poartă în ele mărturia deschiderii tipice a omului spre universal
670 I,6 | întreaga viaţă a oamenilor, deschizând "puterii sale mântuitoare...
671 III,28 | discernământ pastoral va şti să descopere aici valorile spirituale
672 III,36 | evanghelie şi artă va trezi noi descoperiri de frumuseţe, născute din
673 II,11 | cumulul uriaş de cunoştinţe, descoperirile minunate ale ştiinţei şi
674 III,33 | întrucât sunt o dovadă, deseori de secole, a vitalităţii
675 III,32 | ce priveşte activităţile desfăşurate (conferinţe, dezbateri,
676 III,29 | Biserica are obligaţia de a destina o parte importantă din resursele
677 Conclu,39(33)| academiilor pontificale, destinat încurajării acelor talente
678 III,32 | culturale catolice este destinată spre a le ajuta să intre
679 I,5 | ce aşteaptă de la fiecare destinatar adeziunea credinţei, nu-i
680 III,25 | fi înţeleşi. Atunci când destinatarul era în perfectă sintonie
681 I,6 | anunţului veştii bune şi deci a destinului omului în planul lui Dumnezeu,
682 II,23 | anilor şaizeci, contribuie la destructurarea culturii ţărilor din Europa
683 II,8 | rădăcinilor culturale. Omul destructurat prin rănirea sau pierderea
684 II,19 | individuale şi sociale este destul de prezentă în conştiinţa
685 I,2 | Domingo 6, au actualizat şi detaliat această nouă dimensiune
686 I,2 | privinţă, o învăţătură bogată, detaliată de diferite adunări speciale -
687 II,9 | total noi pe care ea le determină: pierderea "ponderii specifice"
688 II,9 | informaţii alese devine un factor determinant pentru crearea unei opinii
689 I,4 | criteriile de judecată, valorile determinante, punctele de interes, liniile
690 III,32 | entuziastă faţă de valorile devenite rodnice prin credinţa în
691 II,19 | interculturale şi interreligioase devin tot mai rapide în sânul
692 III,37 | conceperea de itinerare devoţionale într-o dieceză sau într-o
693 II,11 | umană. În cultura noastră dezagregată, căreia îi este greu să
694 III,32 | de ancoraj oferite de o dezbatere foarte deschisă cu toţi
695 II,14 | de "familie", până în a-l dezgoli de substanţa sa. În acest
696 II,24 | fenomenului sectelor, care uneşte dezgustul existenţial cu refuzul dimensiunii
697 III,26 | spre un creştinism care i-a deziluzionat întrucâtva, când spre îndreptarea
698 III,34 | sunt întrebări capcană sau deziluzionează, atunci când nu prea corespund
699 I,3 | sale fiinţe. Avram este dezrădăcinat spiritualiceşte şi din punct
700 II,8 | aglomeraţii imense de persoane dezrădăcinate din punct de vedere social,
701 II,8 | privilegiat pentru practici dezumanizante. Niciodată, ca în acest
702 II,23 | spirituale a vieţii ca antidot al dezumanizării. Acest aşa-numit fenomen
703 I,3 | răscumpărătoare a lui Cristos dezvăluie, dincolo de limitele naturale
704 I,5 | imboldul spre ulterioare dezvoltări" (Fides et ratio, nr. 71). ~
705 III,37 | 37. În contextul dezvoltării timpului liber şi al turismului
706 II,7 | impulsionată fiind de papii care au dezvoltat şi actualizat doctrina socială
707 Conclu,39 | special în colaborare cu dicasteriile Sfântului Scaun, conferinţele
708 III,29 | lor asupra instrumentelor didactice ca şi asupra profesioniştilor
709 III,37 | activităţi specifice ale diecezei; conceperea de itinerare
710 I,3 | această ruptură subliniază diferenţa fundamentală de natură dintre
711 III,35 | universului fizic, epistemologii diferenţiate...; formarea iniţială a
712 II,13 | etice fundamentale judecăţii diferitor legislatori, oare nu se
713 Conclu,39 | Dar este şi un proces dificil" (Redemptoris missio, nr.
714 II,14 | familie, educaţia devine mai dificilă, ca şi transmiterea unei
715 II,22 | puţin în unele ţări, mari dificultăţi de integrare socio-culturală.
716 III,37 | număr de persoane; în ciuda dificultăţilor editoriale şi a vânzării
717 III,33 | care - exemplu extrem al difuzării de forme de materialism,
718 III,26 | creşterii unei religiozităţi difuze şi considerabile în jurul
719 III,33 | organizează adevărate campanii şi difuzează programe şi chiar spoturi
720 III,38 | fervoare comunicativă şi difuzivă. ~ Toate aceste
721 III,26 | societăţile noastre (cf. Dignitatis humanae, nr. 4). Fără îndoială,
722 I,2 | spre realizarea lor, de dinamicile oamenilor şi de istoria
723 III,28 | atestă osmoza realizată între dinamismul inovator al mesajului evanghelic
724 I,4 | influenţa sa, a transforma dinăuntru, a face nouă însăşi umanitatea...
725 I,6 | probleme care ies la iveală dintr-o analiză obiectivă a fenomenelor
726 I,3 | componente fundamentale sunt, dintr-un motiv cu totul nou, persoana
727 III,31 | a permite dobândirea de diplome canonice, o asemenea instruire
728 II,7 | judecată sănătoasă, pentru a discerne ceea ce este necesar, sau
729 III,36(26) | Congregaţia pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, A IV-a Instrucţie
730 III,26 | culturale intim legate cu discursul lor "spiritual". O situaţie
731 II,7 | tehnologiei sunt puse în discuţie. După spectacularul faliment
732 II,21 | între vechile culturi astăzi dispărute, noile mişcări religioase
733 II,22 | cooperare de acest fel nu-i dispensează pe creştini de a-şi argumenta
734 II,23 | sfârşit de secol, este ispita disperării" (Fiedes et ratio, nr. 91).
735 II,11 | uni şi regăsi, dincolo de dispersia sensului în câmpurile divizate
736 II,10 | naţionalismului aducător de dispreţ, chiar de aversiune faţă
737 III,25 | acelaşi timp în general bine dispus în această privinţă, datorită
738 III,36 | Bisericile locale, care s-au distanţat uneori de ele, nu au decât
739 II,9 | informaţie "în direct", suprimă distanţele de spaţiu şi timp, dar mai
740 I,3 | origini, creştinismul se distinge prin înţelegerea credinţei
741 II,11 | principiile metodologice, ci să le distingem pentru a uni şi regăsi,
742 III,25 | despre muncă şi despre distracţii, despre economie şi despre
743 II,18 | şi activitate comercială, distracţiile şi sportul crează mai mult
744 I,5 | Aceasta, în faţa celor mai diverse şi uneori opuse culturi,
745 III,36 | Pe plan instituţional. O diversificare şi o fragmentare crescândă
746 II,7 | ţări. În cadrul unei atare diversităţi, se afirmă totuşi unele
747 II,15 | cu bărbatul. Dar intenţia divină manifestată în creaţie,
748 II,20 | atestă experienţa trăită a divinului şi importanţa spiritualului
749 II,11 | dispersia sensului în câmpurile divizate ale ştiinţei, această sinteză
750 III,26 | laicilor pentru a-i ajuta să dobândească competenţă şi discernământ
751 III,31 | specializată până în a permite dobândirea de diplome canonice, o asemenea
752 II,9 | de comunicare socială au dobândit o atare importanţă încât,
753 II,7 | dezvoltat şi actualizat doctrina socială a Bisericii, începând
754 I,2 | culturale propuse în acest document arată amploarea a ceea ce
755 III,32 | episcopale25. Această primă documentaţie internaţională despre centrele
756 III,37 | poartă, şi publicarea de documente simple şi clare elaborate
757 II,23 | său negată, adevărurile dogmatice ale revelaţiei creştine
758 II,7 | decenii ale celui de-al doilea mileniu, s-au transformat
759 I,5 | in Africa, nr. 61). Valul dominant al secularismului, care
760 Conclu,39 | 20). Pe calea arătată de Domnul, pastorala culturii, strâns
761 II,23 | vieţii, în întâmpinarea Domnului care vine şi a vieţii lumii
762 II,18 | mijloacele de satisfacere a dorinţei, din ce în ce mai accentuată,
763 III,37 | În acest scop, este de dorit promovarea şi încurajarea
764 III,35 | întrebărilor credincioşilor, doritori să-şi aprofundeze înţelegerea
765 II,17 | exprimarea geniului liturgic dotat cu o puternică forţă creatoare,
766 I,2 | 1985 cu ocazia celui de-al douăzecilea aniversar de la încheierea
767 II,13 | Ştiinţa şi tehnica s-au dovedit mijloace minunate pentru
768 III,36 | lor şi, bucurându-se de o dreaptă libertate, să stabilească
769 II,21 | mai săraci, să promoveze dreptatea socială şi să evanghelizeze
770 I,3 | devine istoria oamenilor în drum spre Dumnezeu. Nu poporul
771 II,18 | dar seamănă în culturi şi dubiul, nemulţumirea, umilirea
772 III,31 | înculturarea credinţei implică o dublă competenţă: în domeniul
773 Conclu,39 | al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să ţină toate
774 Intro,1 | papa Ioan Paul al II-lea: "Dumneavoastră trebuie să ajutaţi ca întreaga
775 II,13 | chestiunea de fond cu natura ei dură: care trebuie să fie raporturile
776 II,24 | refuzaţi, trăiesc experienţa dureroasă a excluderii, mai ales în
777 II,14 | Situaţiile personale dureroase merită înţelegere, dragoste
778 III,37 | internaţional, cum ar fi E.C.A., Asociaţia Catedralelor
779 II,10 | este trăită într-un mod echilibrat şi armonios. ~
780 III,31 | De asemenea pentru că, echipaţi mai bine pentru bătălia
781 III,32 | instituţii legate de o structură eclezială (parohie, dieceză, conferinţă
782 II,11 | câmpuri culturale tradiţionale~Ecologia, ştiinţa, filozofia, bioetica~
783 II,23 | dialogului, şi de sensibilitatea ecologică, mai păstrează încă amprenta
784 III,35 | tehnologie, bioetică şi ecologie~35. De multe secole,
785 II,11 | afirme o dată cu dezvoltarea ecologiei. Nu este o noutate pentru
786 II,21 | catolică. Aceste rele sociale, economice, culturale şi morale slujesc
787 III,32 | filozofilor, teologilor, economiştilor şi eseiştilor catolici,
788 II,9 | informaţionale, ale căror ecrane umplu de acum casele, pentru
789 III,32 | orientările (teologic, ecumenic, ştiinţific, educaţional,
790 III,32(25) | Citta del Vaticano, 1998 (ed. II); Consiliul Pontifical
791 I,3 | păcatul originar din grădina Edenului, şi pe care Ioan Paul al
792 III,37 | conceperea unei pastorale a edificiilor religioase mai frecventate,
793 III,33 | unor jurnalişti, autori şi editori cu vaste orizonturi culturale
794 III,37 | în ciuda dificultăţilor editoriale şi a vânzării cărţii în
795 III,35 | magisteriul Bisericii; o editură şi publicaţii catolice cu
796 III,34 | televiziunii, cărţilor şi editurii periodice, vectori de informaţie
797 III,33 | publicaţiile periodice şi editurile îşi au locul lor, nu numai
798 III,36 | valorificarea a tot ceea ce-l educă pe om şi-l înalţă la un
799 II,14 | respectiv de tată şi de mamă în educarea copiilor. Într-o societate
800 II,16 | profund între educator şi cel educat, dar pe ambii îi face să
801 III,36 | misterului. Responsabilii acestei educaţii artistice, în sintonie cu
802 II,16 | un raport profund între educator şi cel educat, dar pe ambii
803 III,33 | avea câştig de cauză asupra educatorilor. Totuşi mijloacele de comunicare
804 III,26 | întrucât acestea produc efecte culturale intim legate cu
805 II,23 | esenţiale pentru creştini. Efectele reductive ale secularismului,
806 II,21 | contribui "la reducerea efectelor negative ale globalizării,
807 II,22 | printr-o reciprocitate efectivă - a raporturilor rodnice
808 II,9 | persoanelor responsabile, efectul neîncrezător în ceea ce
809 III,33 | catolici competenţi: "Pentru eficacitatea noii evanghelizări, este
810 III,32 | pastorală a culturii făcută mai eficientă cu ajutorul noilor mijloace
811 III,27 | Este importantă încurajarea eforturilor adevărate pentru a renaşte
812 II,15 | creaţie, deşi vrea femeia egală cu bărbatul în demnitate
813 I,5 | cealaltă se îndreaptă cu paşi egali, într-un proces de schimb
814 II,17 | cizelarea de noi formule şi elaborarea de noi simboluri sau metafore,
815 III,34 | sindicat ale jurnaliştilor au elaborat o Cartă etică a mass-media,
816 III,25 | diferite domenii în care este elaborată cultura, şi în trezirea
817 I,2 | interese sau a exigenţelor elementare. "Dimensiunea primară şi
818 III,29 | raporturi între profesori şi elevi, în sânul unei adevărate
819 III,30 | dintre necesitatea de a oferi elevilor o informare religioasă exactă
820 II,18 | superflue rezervate unei elite favorizate. ~ Devenit
821 II,15 | în intenţia de a favoriza emanciparea femeii, au ţintit spre a
822 I,2(6) | Americii Latine. Bologna, EMI, 1985, nr. 385-436; Santo
823 II,23 | populare aduse de valurile de emigranţi. Din acest motiv, Adunarea
824 II,22 | În ceea ce-i priveşte, emigranţii musulmani, întâlnesc, cel
825 III,36 | artiştilor, cu misiunea de a emite, în cadrul comunităţii creştine,
826 II,21 | noastre, ignoranţa religioasă endemică alimentează diferitele forme
827 I,5(8) | de Costa Rica, 19-23 de enero de 1992. Bogota, Celam,
828 II,8 | tinde să facă să crească enorm marile centre urbane. La
829 III,32 | o adeziune personală şi entuziastă faţă de valorile devenite
830 III,36 | frumuseţea artistică drept epifanie a misterului. Responsabilii
831 III,35 | spaţio-temporală a universului fizic, epistemologii diferenţiate...; formarea
832 II,24 | asistăm la apariţia "unei noi epoci a istoriei", aşa cum afirmase
833 I,4 | este fără îndoială drama epocii noastre... De aceea, trebuie
834 II,14 | instituţia căsătoriei şi ameninţă epuizarea izvoarelor vieţii, familia
835 I,2 | realitatea că omul nu se epuizează în această cultură. De altfel,
836 III,25 | Atunci când destinatarul era în perfectă sintonie cu
837 III,32 | teologilor, economiştilor şi eseiştilor catolici, şi pentru a trezi
838 III,34 | atunci când nu prea corespund esenţei mesajului pe care trebuie
839 III,36 | artiştilor recere o sensibilitate estetică unită cu o nu mai puţină
840 III,36 | 36. Îmbinarea căii estetice cu căutarea binelui şi a
841 II,24 | forme şi expresii religioase eterogene. ~ Dar proliferarea
842 III,34 | fondat chiar un Consiliu etic pentru mass-media. Altele
843 I,6 | culturilor, încreştinarea etos-ului popoarelor (cf. Evangelii
844 II,24 | de valori care constituie etosul unui popor" (Scrisoarea
845 III,28 | apostolică pentru care liturgia euharistică îi este sufletul. Comunitate
846 III,28 | reunită pentru celebrarea Euharistiei, dă mărturie despre credinţa
847 II,24 | adesea bazată pe exaltarea eului atât de prost tratat de
848 III,36 | luminate şi să formuleze evaluări motivate referitoare la
849 I,5(8) | pastorales para la Nueva Evangelizacion de America Latina. Simposio,
850 III,25 | perspectivă de pregătire evanghelică, pastorala culturii are
851 II,23 | acesta este un areopag de evanghelizat" (Redemptoris missio, nr.
852 I,3 | Dumnezeu şi-a ales, din bogatul evantai de culturi milenare născute
853 I,2 | deschide inima oamenilor, "prin evenimente şi cuvinte intim unite între
854 III,29 | Trebuie să cedeze în faţa evidenţei pentru a răspunde acestei
855 III,36(27) | această privinţă trebuie evidenţiate iniţiativele, cum ar fi
856 II,8 | culturală, din multiple cauze, evidenţiază, prin contrast, rolul fundamental
857 III,28 | loc sfânt, imitându-i pe evreii care, apropiindu-se de Ierusalim,
858 I,3 | depăşit: cu Avram şi poporul evreu, începe un timp nou, care
859 III,35 | ştiinţă şi credinţă: creatio ex nihilo şi creatio continua,
860 I,4 | generoase a culturii, mai exact a culturilor. Ele trebuie
861 III,30 | elevilor o informare religioasă exactă şi obiectivă, care uneori
862 III,35 | creştinilor versaţi în ştiinţele exacte şi experimentale. După experienţa
863 II,24 | pragmatică adesea bazată pe exaltarea eului atât de prost tratat
864 I,2 | cultura lor. ~ Examinarea atentă a diferitelor domenii
865 II,22 | tradiţie creştină, care au, cu excepţia Africii, o demografie scăzută
866 III,36 | liturgia reprezintă un ambient excepţional prin forţa sa de inspiraţie
867 I,5 | constituie un binom care exclude orice formă de sincretism8:
868 II,24 | trăiesc experienţa dureroasă a excluderii, mai ales în anonimatul
869 II,10 | şi privilegiată, dar nu exclusivă, a ţării şi culturii proprii,
870 I,6 | apărea contrastante şi chiar excluzându-se între ele. Însă, în realitate,
871 III,35 | natura dinamică a lumii, exegeza biblică şi studii ştiinţifice,
872 II,18 | pâinii zilnice (cf. Laborem exercens, nr. 1), munca este şi unul
873 II,23 | Culturile secularizate exercită o profundă influenţă în
874 III,33 | şi din cauza presiunilor exercitate de un puternic curent de
875 III,29 | educative catolice să-şi exercite influenţa lor asupra instrumentelor
876 I,5 | schimb reciproc, care recere exerciţiul permanent al unui riguros
877 II,10 | naţiune nu este demnă să existe 15. Natural că dreptul la
878 III,37 | patrimoniului cultural religios existent, ca şi transmiterea la noile
879 II,24 | sectelor, care uneşte dezgustul existenţial cu refuzul dimensiunii instituţionale
880 II,8 | cunoaşte un impresionant exod rural care tinde să facă
881 I,5 | în culturi; purifică şi exorcizează contravalorile. În consecinţă,
882 III,35 | versaţi în ştiinţele exacte şi experimentale. După experienţa scientismului
883 III,27 | Locuri obişnuite" ale experimentării credinţei, pietatea populară,
884 II,23 | tradiţionalul pluralism democratic, experimentează, pe un fond masiv de adeziune
885 III,35 | ştiinţă, asociaţiile de experţi în tehnologie şi conferinţele
886 I,5 | în ea este implicit spre explicaţia ei deplină în adevăr" (Fides
887 II,18 | rasiale, poate da loc la explozii de violenţă care dă la iveală
888 III,32 | artistice şi culturale, expoziţii etc.). Însuşi conceptul
889 III,36 | important să se dea naştere unei exprimări indigene proprii şi, în
890 I,6 | reînnoită a exigenţelor sale, exprimată de Conciliul Vatican II
891 I,3 | cuvintele lui Dumnezeu..., exprimate în limbi omeneşti, au devenit
892 III,37 | favorizeze calitatea obiectelor expuse şi prezentarea pedagogică
893 II,11 | imensitatea cosmosului şi să se extazieze în faţa propriilor capacităţi
894 I,4 | omului, în sensul deplin şi extins pe care aceşti termeni îl
895 III,33 | Posibilităţile extraordinare ale mijloacelor de comunicare
896 III,36 | Conciliul Vatican II nu a ezitat în această privinţă, iar
897 II,24 | inspiraţie gnostică sau ezoterică, altele cu aspect creştin,
898 II,24 | valabile şi pentru religiile ezoterice, ale căror succese se afirmă
899 II,9 | care tocmai uneşte omenirea făcând-o - aşa cum se obişnuieşte
900 Conclu,39 | transforme toate culturile, făcându-le rodnice, păstorii identifică,
901 II,11 | recere, ca un "datum de facto", o reflecţie filozofică
902 II,9 | informaţii alese devine un factor determinant pentru crearea
903 I,3 | venit să locuiască în Ţara Făgăduită ca într-o ţară străină,
904 I,4 | curat, vrednic de iubire, cu faimă bună, ce este virtuos şi
905 II,24 | Areopagul din Atena (cf. Fap 17,22-31). Dorinţa de a
906 I,4 | revelaţia lui Dumnezeu prin "fapte şi cuvinte intim legate
907 Intro,1 | dramatic şi în acelaşi timp fascinant" (Redemptoris missio, nr.
908 II,8 | economic şi social se adaugă fascinaţia oraşului, a bunăstării şi
909 I,3 | poporul este cel care-şi făureşte un dumnezeu, ci Dumnezeu
910 II,21 | oamenilor de bunăvoinţă pentru făurirea unei lumi tot mai demne
911 II,12 | într-o perioadă extrem de favorabilă dialogului dintre ştiinţă
912 III,28 | Dumnezeu şi providenţa lui, cu Fecioara şi sfinţii, cu aproapele,
913 II,17 | creştini, evanghelia, izvor fecund de inspiraţie, ajunge la
914 II,23 | însăşi secularizarea a adus fecunditate în civilizaţie şi a hrănit
915 II,7 | Conferinţele episcopale, federaţiile lor, precum şi sinoadele
916 II,15 | manifestată în creaţie, deşi vrea femeia egală cu bărbatul în demnitate
917 II,15 | maternităţii ca şi a personalităţii feminine. Fondată pe mesajul revelaţiei
918 II,15 | unele curente de mişcare feministă, în intenţia de a favoriza
919 I,6 | dintr-o analiză obiectivă a fenomenelor culturale contemporane,
920 III,26 | spirituală, religioasă ori sacră. Fenomenul se verifică mai ales printre
921 II,24 | caracterul transversal al fenomenului sectelor, care uneşte dezgustul
922 II,23 | victorioasă a raţiunii, izvor de fericire şi de libertate, nu a rezistat,
923 II,16 | domeniul propriu, să insereze fermentul evanghelic în culturile
924 III,38 | spirituale într-un climat de fervoare comunicativă şi difuzivă. ~
925 III,36 | specific creştine. Formula Festivalului sau a Premiului pentru arta
926 III,34 | Biserici locale organizează festivaluri cinematografice şi de televiziune
927 III,28 | cum ar fi marile celebrări festive (cf. Lumen gentium, nr.
928 III,38 | rămâne esenţială în traditio fidei, parohiile şi diecezele,
929 III,35 | capacităţile lor profesionale şi fidelitatea lor faţă de magisteriul
930 II,15 | Calităţile specifice fiecărui sex se întâlnesc într-o
931 II,23 | este ispita disperării" (Fiedes et ratio, nr. 91). Restituindu-i
932 I,3 | şi-i adună în unitate pe fiii risipiţi ai lui Dumnezeu: "
933 I,4 | unei lumi mai bune. "Şi, fiindcă împărăţia lui Cristos nu
934 II,23 | la adevăr, la valori, la fiinţă şi la sens, legate de natura
935 II,11 | Francisc de Assisi şi sfântul Filip Neri sunt martori-simbol
936 III,36 | deosebită muzicii sacre ca şi filmului şi cărţii religioase. ~
937 III,29 | atenţie specială studiului filozofiei, istoriei şi literaturii,
938 I,3 | rodnică a evangheliei cu filozofiile, până în epoca noastră contemporană,
939 II,9 | importanţă. Oare cum să nu fim prezenţi şi să nu folosim
940 II,16 | adevăr şi la iubire, ţinta finală spre care este chemat fiecare
941 II,7 | credinţa care devine tot mai firavă, fără consistenţă sau pertinenţă
942 III,36 | contemporanilor noştri, după firea diferitelor popoare şi regiuni.
943 I,2 | încât natura sa nu-şi are firescul ei decât atunci când se
944 III,35 | spaţio-temporală a universului fizic, epistemologii diferenţiate...;
945 III,35 | atât în domeniul ştiinţelor fizice sau ale vieţii, cât şi în
946 III,27 | pentru a nu deveni apanajul folcloriştilor sau ale politicilor ale
947 I,4 | împărăţiei nu poate să nu se folosească de elementele culturii şi
948 II,10 | grupuri de presiune care folosesc religia în scopuri politice
949 II,9 | nu fim prezenţi şi să nu folosim reţelele informaţionale,
950 II,11 | cunoaşterea Creatorului, folosind cu înţelepciune cele mai
951 II,9 | păcate justificate de o folosire dăunătoare, şi recere o
952 II,9 | numai despre moralitatea folosirii sale, dar şi de consecinţele
953 I,3 | este instrumentul voit şi folosit de Dumnezeu pentru a se
954 III,33 | limbile tradiţionale sunt folosite împreună cu limbile oficiale,
955 III,34 | al jurnalistului ori au fondat chiar un Consiliu etic pentru
956 II,15 | personalităţii feminine. Fondată pe mesajul revelaţiei biblice,
957 III,38 | diferitele niveluri de cultură, fondate pe argumente de interes
958 I,5 | binom care exclude orice formă de sincretism8: acesta este
959 Conclu,39 | lui Cristos ne solicită să formăm comunităţi vii de credinţă,
960 II,9 | instrument informativ şi formativ, de ghidare şi de inspiraţie
961 Intro,1 | Bisericii noilor culturi, formelor actuale de înţelegere şi
962 II,8 | urbane constituie o provocare formidabilă pentru Biserică. Şi, aşa
963 III,36 | propunerilor specific creştine. Formula Festivalului sau a Premiului
964 III,36 | judecăţi luminate şi să formuleze evaluări motivate referitoare
965 I,5 | adesea idealizează, graţie forţei sugestive a mass-media,
966 III,32 | De fapt, ele constituie forumurile publice care permit, prin
967 II,11 | Caracterul fragmentar al cunoaşterii, întrucât
968 III,36 | instituţional. O diversificare şi o fragmentare crescândă recer un dialog
969 II,11 | consecinţa sa logică în fragmentarea sensului, împiedică unitatea
970 II,11 | dintre om şi natură. Sfântul Francisc de Assisi şi sfântul Filip
971 II,24 | comunicare, de afecţiune şi fraternitate, ba chiar şi o aparenţă
972 I,2 | relaţia lor cu natura şi cu fraţii lor, cu ei înşişi şi cu
973 III,37 | edificiilor religioase mai frecventate, pentru ca vizitatorii să
974 III,29 | moment ce tinerii, care frecventează în mare număr institutele
975 III,33 | mass-media va fi cu atât mai fructuoasă cu cât păstorii vor fi mai
976 II,17 | unui anumit interes pentru frumos. Formele pe care le ia aceste
977 II,17 | necredincioşi, graţie influenţei frumosului şi adevărului. Prin artiştii
978 II,17 | sunt inerente adevărului şi frumuseţii misterului divin. Biserica
979 II,11 | de adevărul raţiunii şi funcţia ei conducătoare în sânul
980 III,28 | violent, parohia desfăşoară o funcţie pastorală de nesubstituit,
981 III,31 | marcat de altfel de derive fundamentaliste, incontestabil că o adecvată
982 II,10 | şi armonios. ~ Fundamentul drepturilor naţiunilor este
983 II,8 | arată clar contradicţia funestă între o afirmată voinţă
984 II,9 | posibilităţi ale internetului pot furniza un ajutor însemnat pentru
985 II,12(16) | ştiinţă şi credinţă după Galileo. Casale Monferrato, PIEMME,
986 II,8 | Urbanizarea galopantă şi dezrădăcinarea culturală~
987 I,4 | punctele de interes, liniile de gândire, sursele de inspiraţie şi
988 II,20 | să provină o îmbogăţire a gândirii creştine" (Fides et ratio,
989 Intro,1 | primită, nu este în întregime gândită şi nu este trăită cu fidelitate" 2 ~
990 II,16 | şi a bunurilor, pentru a garanta condiţii drepte de existenţă
991 III,25 | creştinism, şi în acelaşi timp în general bine dispus în această privinţă,
992 I,4 | vederea unei evanghelizări generoase a culturii, mai exact a
993 II,8 | supermetropole sunt adevărate ghetouri, aglomeraţii imense de persoane
994 II,9 | informativ şi formativ, de ghidare şi de inspiraţie pentru
995 III,37 | crearea de organizaţii de ghizi catolici, capabili să ofere
996 II,21 | reducerea efectelor negative ale globalizării, cum ar fi stăpânirea celor
997 I,3 | lui Avram culminează prin glorificarea lui Cristos răstignit. Tatăl
998 II,24 | diferite, unele de inspiraţie gnostică sau ezoterică, altele cu
999 II,24 | aparent luminoase - cum ar fi Gospel of success -, dar în realitate
1000 I,3 | în păcatul originar din grădina Edenului, şi pe care Ioan
1001 III,29 | animă numeroase instituţii: grădiniţe, şcoli, colegii, licee,
|