102-confu | conse-gradi | grav-numar | numel-semin | semna-zorii
bold = Main text
Chapter,Paragraph grey = Comment text
1002 III,31 | pentru înfruntarea acestui grav pericol care ameninţă pietatea
1003 I,6 | angajant, în faţa marilor şi gravelor probleme care ies la iveală
1004 III,36(27) | Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, la Institutul
1005 II,18 | de viaţă şi necesitatea grijii celor necesare conduc adesea
1006 III,38 | pelerinaj care, de la un mic grup meditativ la o mare adunare
1007 III,28 | Tepeyac, 'în santa Maria di Guadalupe, un mare exemplu de evanghelizare
1008 III,36 | forme de artă care sunt pe gustul contemporanilor noştri,
1009 II,21 | vieţii sociale: instituţii guvernamentale, instituţii publice şi organizaţii
1010 II,7 | ostentativă, un materialism hedonist invadator, marginalizează
1011 II,20 | înţelepciuni necreştine, cum ar fi hinduismul, budismul, taoismul, şintoismul,
1012 II,19 | tradiţii, vor fi combătute cu hotărâre prin puterea veştii bune
1013 II,16 | niciodată şi de o importanţă hotărâtoare. Ea aparţine esenţial de
1014 III,28 | unele regiuni, un element hotărâtor pentru o evanghelizare în
1015 II,23 | fecunditate în civilizaţie şi a hrănit reflecţia filozofică. În
1016 III,26 | noastre (cf. Dignitatis humanae, nr. 4). Fără îndoială,
1017 II,18 | contribuie la crearea unui ideal. Dar poate fi şi denaturat
1018 I,5 | răspândeşte prin culturi, adesea idealizează, graţie forţei sugestive
1019 III,32(25) | Centre culturale catolice. Idee, experienţă, misiune. Listă
1020 III,25 | de la punctele de sprijin identificate în inima noilor areopaguri
1021 II,12 | teologilor calificaţi să identifice competent, în centrul culturii
1022 II,7 | marxism-leninismului colectivist ateu, ideologia rivală a liberalismului
1023 II,21 | justificare pentru noile ideologii sincretiste, ale căror cercuri
1024 I,5 | a culturilor..., critica idolatriilor, adică a valorilor înălţate
1025 III,33 | violenţei şi ai sexului ieftin, care atacă atât prin casete
1026 III,28 | evreii care, apropiindu-se de Ierusalim, se bucurau cântând psalmii
1027 II,24 | Societatea în sânul căreia iese la iveală, sub formele cele
1028 I,3 | Avram este semnificativă: "Ieşi din ţara ta, din patria
1029 II,21 | În zilele noastre, ignoranţa religioasă endemică alimentează
1030 II,24 | succese se afirmă graţie ignoranţei şi credulităţii creştinilor
1031 I,6 | căror pondere nu poate fi ignorată de păstori, din moment ce
1032 III | III. PROPUNERI CONCRETE~
1033 I,5(10) | Cf. Cea de-a III-a Conferinţă Generală a Episcopatului
1034 I,5 | săi (cf. Fil 2,6-9), este iluminatorie pentru întâlnirea culturilor
1035 II,15 | chipul său (Gen 1,27) şi ilustrată de secularul patrimoniu
1036 III,26 | solicitările sectelor sau chiar ale iluziilor ocultismului. ~
1037 II,24 | success -, dar în realitate iluzorii, pe care sectele par să
1038 II,17 | de secole în profunzimile imaginarului catolic, cu capacitatea
1039 II,12(16) | Poupard (prin grija lui), Noua imagine a lumii. Dialogul dintre
1040 III,36 | Arta şi artiştii~36. Îmbinarea căii estetice cu căutarea
1041 I,6 | sunt complementare şi se îmbogăţesc reciproc. Trebuie privit
1042 I,3 | purifica, a o face rodnică, a o îmbogăţi şi a-i da modul de a se
1043 I,5 | evanghelic pentru a scoate din el imboldul spre ulterioare dezvoltări" (
1044 I,3 | sacră, se prezintă totdeauna îmbrăcat într-un înveliş cultural
1045 II,17 | al obsesiei satisfacţiei imediate, al atractivităţii câştigului,
1046 III,28 | pe jos spre un loc sfânt, imitându-i pe evreii care, apropiindu-se
1047 I,5 | culturii fericirilor şi a imitării lui Cristos sărac, curat,
1048 III,38 | o propunere de modele de imitat, dat fiind faptul că, în
1049 III,33 | de individualism şi de imoralitate - comercianţii violenţei
1050 I,4 | pregăteşte venirea acestei împărăţii, nu sustrage nimic din binele
1051 I,3 | cheamă pe toţi oamenii să împărtăşească condiţia de fii. Dumnezeu,
1052 I,2 | nr. 71), culturile le împărtăşesc şi păcatul, şi, prin urmare,
1053 II,12 | specifică la viaţa Bisericii, împărtăşind experienţa lor personală
1054 III,28 | conştiinţă comunitară în împărtăşirea uneia şi aceleaşi credinţe,
1055 I,5 | progresul a ceea ce în ea este implicit spre explicaţia ei deplină
1056 Conclu,39 | Dumnezeu "la măsura staturii împlinite a lui Cristos" (Ef 4,13).
1057 III,36 | Nevoia de a construi şi împodobi noi biserici, recere o reflecţie
1058 II,16 | este unul dintre cele mai importante domenii de acţiune pastorală
1059 II,17 | religioasă. Recunoaşterea importanţei artei pentru înculturarea
1060 I,5 | primele şi a lupta viguros împotriva ultimelor. "Prin înculturare,
1061 I,4 | ele, ci capabile de a le impregna pe toate, fără a se aservi
1062 I,4 | credinţei lor, ucenicii lui Isus impregnează cu evanghelia pluralitatea
1063 II,8 | Prin lipsa de planificare, împrejurimile şi periferiile acestor supermetropole
1064 II,8 | cultural, lumea cunoaşte un impresionant exod rural care tinde să
1065 II,7 | foarte conştientă de aceasta, impulsionată fiind de papii care au dezvoltat
1066 II,23 | adeziune socială religioasă, impulsul curentelor pline de secularism
1067 III,31 | serioase instruiri teologice se impune astăzi cu mai mare vigoare,
1068 III,30 | teama, deloc nefondată, că impunerea la toţi a cursurilor de "
1069 II,13 | ceea ce moralmente ar fi inacceptabil? ~ Bioetica reprezintă
1070 II,23 | raţionalist care vedea în istorie înaintarea victorioasă a raţiunii,
1071 II,9 | cultură se naşte, încă mai înainte de conţinut, din însuşi
1072 I,5 | şi cu viaţa creştină şi înălţând valorile din ele la misterul
1073 I,3 | despre aceasta este vorba, înălţare de pe pământ, dar şi centru
1074 I,5 | Această kenosis necesară înălţării, itinerarul lui Isus şi
1075 I,3 | lui Dumnezeu: "Când voi fi înălţat de pe pământ, îi voi atrage
1076 I,5 | idolatriilor, adică a valorilor înălţate idolilor sau acelor valori
1077 I,3 | Ruptura culturală prin care se inaugurează vocaţia lui Avram, "Părintele
1078 II,17 | întăreşte, spre "altceva" care încântă existenţa şi, poate, şi
1079 II,7 | liberalismului îşi arată incapacitatea sa de a construi fericirea
1080 II,8 | voinţă de viaţă şi refuzul încăpăţânat al lui Dumnezeu, izvorul
1081 III,38 | place să se întâlnească, să încheie raporturi de prietenie şi
1082 I,2 | douăzecilea aniversar de la încheierea Conciliului Vatican II,
1083 III,38 | sunt foarte departe de a fi închise valorilor spirituale"29.
1084 I,4 | culturi, fără a se lăsa închişi în cadrul perspectivelor
1085 II,13 | ramură a ştiinţei, datorită incidenţei sale culturale, sociale,
1086 I,5 | inspiră din păcat şi pot incita la păcat. "Biserica, propunând
1087 I,3 | spre care oamenii sunt înclinaţi nostalgic, urmare a căderii
1088 III,38 | şi instructive, care să includă cântări, teatru, cineculb
1089 III,33 | de diferite, care de acum încolo se întâlnesc în acelaşi
1090 II,9 | omenirea cunoaşte lumea care o înconjoară şi-i verifică şi exprimă
1091 I,4 | lui, trupul său, să fie încorporaţi prin Botez" (Ad gentes,
1092 I,3 | şi a plecat fără să ştie încotro se duce. Datorită credinţei
1093 II,11 | Creatorul său, care i-a încredinţat-o s-o stăpânească (Gen 1,28),
1094 III,29 | a-şi desfăşura misiunea încredinţată ei de Cristos, adică aceea
1095 Conclu,39(34)| Misiunea şi îndatoririle încredinţate Consiliului Pontifical pentru
1096 III,36 | preoţi şi laici cărora să le încredinţeze pastorala artiştilor, cu
1097 I,6 | prin ele, a culturilor, încreştinarea etos-ului popoarelor (cf.
1098 I,6 | înculturată, graţie unei pastorale înculturate concentrate, permite comunităţii
1099 III,28 | Responsabilii cu pastorala vor încuraja creaţia în toate domeniile:
1100 Conclu,39(33)| academiilor pontificale, destinat încurajării acelor talente şi acelor
1101 III,31 | Această nouă cerinţă este încurajatoare, cel puţin din trei motive.
1102 Conclu,39(34)| Cf. Misiunea şi îndatoririle încredinţate Consiliului
1103 Conclu,39(34)| 688, ca şi motu proprio Inde a Pontificatus, 25 martie
1104 III,29 | variate, nu poate face faţă îndeajuns educaţiei. De aici importanţa
1105 II,23 | au recuperat o libertate, îndelung sufocată de marxism-leninismul
1106 Conclu,39 | urgentă... şi recere timp îndelungat... Şi, prin urmare, un proces
1107 III,28 | aceste umile mijloace la îndemâna tuturor, credincioşii îşi
1108 II,9 | evangheliei, cât şi pentru a o îndepărta din inima omului12. Mass-media,
1109 I,2 | lui Dumnezeu" (Gen 1,26), îndepărtându-l de la tentaţia antropocentrică
1110 II,8 | sau uitării lui Dumnezeu. Îndepărtându-se valorile din sfera privată,
1111 II,22 | socio-culturală. De altfel, faptul îndepărtării de o comunitate tradiţională
1112 I,5 | 55), înculturarea atât de îndepărtată de arheologismul admirator
1113 III,35 | sunt de cele mai multe ori îndepărtate, Biserica are datoria de
1114 I,2 | antropocentrică de a se considera independent de Creator. De aceea - şi
1115 I,3 | credincioşi, care tinde spre îndeplinirea promisiunii, anunţă jertfa
1116 II,20 | astăzi, în special celor din India, misiunea de a scoate din
1117 Conclu,39 | provenind din partea culturilor indiferente, ba chiar ostile credinţei,
1118 I,5(8) | Cf. Indiferentismo y sincretismo. Desafios
1119 III,36 | dea naştere unei exprimări indigene proprii şi, în acelaşi timp,
1120 II,22 | moment ce islamul se prezintă indisolubil ca o societate cu legislaţia
1121 II,8 | lipsite de bunuri şi servicii indispensabile, sau, în anumite ţări, şi
1122 III,33 | forme de materialism, de individualism şi de imoralitate - comercianţii
1123 I,2 | manieră specială prin care indivizii şi popoarele cultivă relaţia
1124 I,3 | înţelegerea credinţei şi îndrăzneala raţiunii. Acest lucru este
1125 III,26 | deziluzionat întrucâtva, când spre îndreptarea spre alte religii, când
1126 II,17 | scopul său absolut: ea este îndreptată spre persoana umană. ~
1127 II,10 | internaţională - nu este niciodată îndreptăţit să considere că o anumită
1128 II,20 | înţelepciune chinezească, şi să îndrume căutarea lor după divin
1129 I,4 | însăşi măsura capacităţii de infinit pe care el a creat-o şi
1130 I,6 | acest domeniu, căile sunt infinite, întrucât pastorala culturii
1131 III,33 | importantă posibilitate de influenţare recere prezenţa unor jurnalişti,
1132 II,23 | fundamental creştine, care au influenţat profund cultura de-a lungul
1133 II,21 | sunt pradă unei penetrante influenţe de moduri de viaţă materialiste
1134 II,11 | graţie prestigiului său, influenţează puternic cultura contemporană,
1135 II,17 | şi necredincioşi, graţie influenţei frumosului şi adevărului.
1136 II,9 | aceea, repetarea continuă de informaţii alese devine un factor determinant
1137 II,9 | este principalul instrument informativ şi formativ, de ghidare
1138 III,31 | mijlocul cel mai bun pentru înfruntarea acestui grav pericol care
1139 III,33 | singura atitudine capabilă să înfrunte dificultăţile şi să răspundă
1140 II,11 | putea Biserica să nu se îngrijoreze de aşa ceva? Această misiune
1141 III,26 | evanghelia lui Cristos în inimi. Sunt numeroase punctele
1142 Conclu,39 | care să atingă minţile şi inimile şi să transforme toate culturile,
1143 III,35 | diferenţiate...; formarea iniţială a seminariştilor şi o formare
1144 III,37 | stimularea formării şi înmulţirea chiar a bibliotecilor, specializate
1145 I,2 | etice. Cultura este aşa de înnăscută omului încât natura sa nu-şi
1146 II,9 | tradiţională?" 14. ~ Inovaţia cea mai surprinzătoare în
1147 III,28 | realizată între dinamismul inovator al mesajului evanghelic
1148 III,26 | favorizeze o mai profundă înrădăcinare a creştinismului în culturile
1149 I,2 | integrarea în creştinism şi înrădăcinarea creştinismului în diferitele
1150 II,17 | puternică forţă creatoare, înrădăcinată de secole în profunzimile
1151 I,2 | Culturile, "când sunt adânc înrădăcinate în uman, poartă în ele mărturia
1152 II,9 | de acum casele, pentru a înscrie aici valorile mesajului
1153 II,9 | internetului pot furniza un ajutor însemnat pentru răspândirea veştii
1154 III,34 | stimularea creaţiilor de înaltă însemnătate morală, spirituală şi artistică,
1155 III,36 | Bisericii ca loc sfânt şi asupra însemnătăţii liturgiei. Artiştii sunt
1156 Conclu,39 | Creştinii au vocaţia de a insera în centrul culturilor această
1157 III,25 | are ca obiectiv prioritar inserarea limfei vitale a evangheliei
1158 I,5 | de cultura în care el s-a inserat de la început şi nici nu
1159 II,16 | în domeniul propriu, să insereze fermentul evanghelic în
1160 III,25 | II, amintesc aceasta cu o insistenţă din ce în ce mai mare, atât
1161 II,20 | pastorala culturii faptul de a-i însoţi pe oamenii de bunăvoinţă,
1162 III,31 | liturgică, cateheza scolastică, însoţirea bolnavilor, pregătirea la
1163 II,24 | sociale, adesea rănite de instabilitatea crescândă a instituţiei
1164 III,34 | comunicare între diferitele instanţe ale Bisericii şi jurnalişti,
1165 II,23 | antropologic care-l reduce pe om la instinctele şi tendinţele sale. Un asemenea
1166 III,34 | cinematografice şi de televiziune şi instituie Premii după modelul Premiului
1167 Conclu,39(33)| care o prezida, anunţa instituirea unui premiu anual al academiilor
1168 II,14 | culturală şi morală atacă însăşi instituţia căsătoriei şi ameninţă epuizarea
1169 II,24 | instabilitatea crescândă a instituţiei familiale, se exprimă, cel
1170 III,36 | 1999). ~ Pe plan instituţional. O diversificare şi o fragmentare
1171 II,24 | existenţial cu refuzul dimensiunii instituţionale a religiilor şi se manifestă
1172 III,36(27) | Gregoriană din Roma, la Institutul Catolic din Paris şi la
1173 II,9(12) | pentru Comunicaţiile Sociale, Instrucţia pastorală "Aetatis novae",
1174 III,36(26) | Disciplina Sacramentelor, A IV-a Instrucţie pentru o aplicare corectă
1175 III,38 | activităţilor recreative şi instructive, care să includă cântări,
1176 III,32 | culturale catolice sunt instrumente privilegiate pentru a face
1177 III,29 | exercite influenţa lor asupra instrumentelor didactice ca şi asupra profesioniştilor
1178 I,3 | său. Sfânta Scriptură este instrumentul voit şi folosit de Dumnezeu
1179 II,20 | perceput ca o religie străină, insuficient inserată, asimilată şi trăită
1180 III,32 | culturi rodnice, inspirate, însufleţite şi făcută dinamică de credinţă.
1181 I,5 | transmite valorile proprii, însuşindu-şi ceea ce este bun în ele
1182 III,38 | tinerilor le place să se întâlnească, să încheie raporturi de
1183 III,26 | toate culturile, Biserica întâlneşte religiile tradiţionale,
1184 II,23 | pe toate căile vieţii, în întâmpinarea Domnului care vine şi a
1185 II,23 | evanghelizatoare a culturii va şti să întărească identitatea creştină, ajutând
1186 III,28 | îşi exprimă credinţa, îşi întăresc speranţa şi-şi manifestă
1187 II,16 | omenirii trece prin dezvoltarea integrală şi solidară a fiecărei persoane:
1188 I,6 | totdeauna la fiecare dintre ele integrându-l pe fiecare cu celelalte" (
1189 I,3 | pentru că îi este parte integrantă. Biblia, cuvântul lui Dumnezeu
1190 II,22 | ţări, mari dificultăţi de integrare socio-culturală. De altfel,
1191 II,9 | influenţa lor... Trebuie integrat mesajul însuşi în această '
1192 III,27 | educaţie şi o cultură bine integrate, sunt martori vii, datorită
1193 III,27 | element constitutiv, ba chiar integrator. Acest tip de cultură se
1194 II,11 | căreia îi este greu să integreze cumulul uriaş de cunoştinţe,
1195 III,31 | Această cunoaştere de ordin intelectual, interiorizată prin rugăciune
1196 Conclu,39 | ştiinţifice, artistice, intelectuale, ca şi cu academiile pontificale 33
1197 III,38 | atitudini uneori sunt greu de înţeles pentru spiritele tradiţionale,
1198 II,21 | locale în favoarea unei rău înţelese omogenizări" (Ecclesia in
1199 III,25 | ajunge a spune pentru a fi înţeleşi. Atunci când destinatarul
1200 I,5 | Biserica devine semn mai inteligibil a ceea ce este şi instrument
1201 II,17 | care a trăit şi trăieşte intens propria credinţă în speranţă
1202 III,32 | culturale, valori, dialog intercultural şi interreligios, ştiinţă,
1203 II,19 | În timp ce schimburile interculturale şi interreligioase devin
1204 III,31 | teologic şi în domeniul care interesează pastorala. De iniţiere şi
1205 III,37 | prezentarea pedagogică vie, unind interesul pentru credinţă cu cel pentru
1206 II,11 | sensului, împiedică unitatea interioară a omului contemporan. Cum
1207 III,31 | cunoaştere de ordin intelectual, interiorizată prin rugăciune şi celebrările
1208 III,25 | conferinţele episcopale găsesc un intermediar privilegiat în comisiile
1209 III,37 | încurajarea asociaţiilor la nivel internaţional, cum ar fi E.C.A., Asociaţia
1210 II,9 | uriaşele posibilităţi ale internetului pot furniza un ajutor însemnat
1211 II,19 | schimburile interculturale şi interreligioase devin tot mai rapide în
1212 III,35 | ştiinţelor, în stare să intervină atât pe internet cât şi
1213 I,2 | Redemptoris missio, o prezintă ca "intima transformare a autenticelor
1214 I,6 | sale mântuitoare... domenii întinse de cultură"11. Practic,
1215 III,26 | şi-i conduce când spre întoarcerea spre un creştinism care
1216 II,24 | a o accepta. ~ Într-adevăr, de la un continent la altul,
1217 I,5 | trecutului cât şi de mimetismul intramonden, este "chemată să aducă
1218 II,17 | este potenţial o poartă de intrare pentru experienţa religioasă.
1219 I,6 | explicită, adeziunea inimii, intrarea în comunitate, primirea
1220 III,32 | destinată spre a le ajuta să intre în relaţie între ele şi
1221 II,9 | dea un răspuns pozitiv la întrebarea de importanţă capitală pusă
1222 III,34 | ai televiziunii. Uneori, întrebările lor sunt întrebări capcană
1223 III,35 | ajute să răspundă competent întrebărilor credincioşilor, doritori
1224 Conclu,39 | exigenţă care... a marcat întreg drumul istoric [al Bisericii],
1225 III,25 | această privinţă, datorită întregului context socio-cultural,
1226 II,10 | există în Dumnezeu, unul şi întreit" (Ecclesia in America, nr.
1227 II,11 | respecte şi aici să-şi găsească întreţinerea sa legitimă (cf. Centesimus
1228 II,11 | nici realitatea cea mai intrinsecă a lucrurilor. O cultură
1229 Intro | INTRODUCERE~
1230 III,37 | număr de atare iniţiative: ~ introducerea pastoralei turismului şi
1231 II,15 | ţintit spre a o asimila întru totul cu bărbatul. Dar intenţia
1232 III,26 | creştinism care i-a deziluzionat întrucâtva, când spre îndreptarea spre
1233 I,2 | Cuvântul lui Dumnezeu, prin Întrupare, ia natura umană în dimensiunea
1234 I,3 | Dumnezeu, în centrul căreia s-a întrupat. Promisiunea făcută lui
1235 II,17 | de ea însăşi. Biserica a intuit aceasta încă de la originile
1236 II,15 | afirmării femeii, ceea ce întunecă bogata semnificaţie a maternităţii
1237 II,7 | necesar, sau util, sau chiar inutil ori periculos pentru credinţă" (
1238 II,7 | un materialism hedonist invadator, marginalizează credinţa
1239 Conclu,39 | Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să ţină toate câte v-am
1240 Conclu,39 | Aşadar, mergeţi, învăţaţi toate naţiunile, botezându-le
1241 I,3 | totdeauna îmbrăcat într-un înveliş cultural de care nu se poate
1242 II,11 | spre transcendenţă, să-l înveţe să reparcurgă drumul care
1243 I,5 | culturi, se inserează în ele, învingând elementele culturale din
1244 III,26 | Bisericile locale sunt invitate şi încurajate să studieze
1245 III,36 | liturgiei. Artiştii sunt invitaţi să exprime aceste valori
1246 II,23 | ambiguitate, dar conţine şi o invitaţie... Şi acesta este un areopag
1247 II,17 | în ea o cvasiamprentă a invizibilului, deşi, ca orice altă activitate
1248 III,25 | în lumina Duhului Sfânt invocat în rugăciune. De asemenea
1249 III,36 | meditarea misterelor sale, din iradierea lor în viaţa Fecioarei Maria
1250 III,38 | adunare festivă, să permită o irigare culturală a trăirii spirituale
1251 II,22 | tradiţională conduce adesea - în islam ca şi în alte religii -
1252 II,19 | întâlnesc creştinismul şi islamismul rămân foarte vii, pătrunzând
1253 II,19 | riturilor de purificare şi de ispăşire" (Ecclesia in Africa, nr.
1254 II,23 | acest sfârşit de secol, este ispita disperării" (Fiedes et ratio,
1255 Conclu,39 | catolice, universitare, istorice, filozofice, teologice,
1256 I,5 | kenosis necesară înălţării, itinerarul lui Isus şi al fiecăruia
1257 III,27 | Atunci când un popor îşi iubeşte cultura proprie, pătrunsă
1258 I,3 | credinţei cum ar fi: sfântul Iustin şi sfântul Clement Alexandrinul,
1259 III,36(26) | romano, 30 martie 1944, p. IV. ~
1260 III,30 | religioasă şi cateheză. Se iveşte teama, deloc nefondată,
1261 II,14 | căsătoriei şi ameninţă epuizarea izvoarelor vieţii, familia rămâne cu
1262 I,2 | adevărul şi binele, nu poate izvorî numai din sursa experienţei
1263 I,3 | îndeplinirea promisiunii, anunţă jertfa fiului lui Dumnezeu pe lemnul
1264 III,28 | an, o zi de pelerinaj pe jos spre un loc sfânt, imitându-i
1265 I,5(8) | America Latina. Simposio, San José de Costa Rica, 19-23 de
1266 III,36 | cadrul comunităţii creştine, judecăţi luminate şi să formuleze
1267 II,13 | problemele etice fundamentale judecăţii diferitor legislatori, oare
1268 II,13 | culturale, sociale, politice şi juridice, căreia Biserica îi acordă
1269 III,34 | atenţie specială faţă de jurnaliştii publicaţiilor, ai radioului
1270 III,34 | profesionale şi de sindicat ale jurnaliştilor au elaborat o Cartă etică
1271 III,34 | Codice de comportament al jurnalistului ori au fondat chiar un Consiliu
1272 II,21 | şi morale slujesc drept justificare pentru noile ideologii sincretiste,
1273 II,9 | trezească temeri, din păcate justificate de o folosire dăunătoare,
1274 II,7 | Pentru Biserică este un kairos, timp favorabil pentru o
1275 I,5 | Răscumpărării... Această kenosis necesară înălţării, itinerarul
1276 II,24 | provocări, în convingerea care l-a determinat pe Ioan Paul
1277 II,18 | procurarea pâinii zilnice (cf. Laborem exercens, nr. 1), munca
1278 I,4 | decorativă, asemenea unei lăcuiri de suprafaţă, ci în mod
1279 III,27 | călugării, călugăriţele şi laicii au datoria de a-şi dezvolta
1280 III,29(23) | pentru Educaţia Catolică, Laicul catolic, martor al credinţei
1281 II,18 | educative, ca o trambulină de lansare pentru preamărirea bogăţiilor
1282 III,32 | face cunoscut unui public larg lucrările artiştilor, scriitorilor,
1283 III,32 | permit, prin dialog creator, larga răspândire a convingerilor
1284 I,3 | sensului şi valorii vieţii, lărgeşte orizonturile raţiunii şi
1285 I,4 | fiecărei culturi, fără a se lăsa închişi în cadrul perspectivelor
1286 I,3 | oameni şi s-a slujit de ei lăsându-le uzul capacităţilor şi puterilor
1287 I,5(8) | Evangelizacion de America Latina. Simposio, San José de Costa
1288 I,2(6) | prezentul şi viitorul Americii Latine. Bologna, EMI, 1985, nr.
1289 I,4 | bună, ce este virtuos şi lăudabil (Fil 4,8), ceea ce implică
1290 II,14 | 1994, nr. 7). ~ Leagăn al vieţii şi al iubirii,
1291 I,4 | trăită de oameni profund legaţi de o cultură, iar construirea
1292 I,3 | de bunăvoinţă. De fapt, legătura fundamentală a evangheliei,
1293 II,18 | interpersonale, deoarece stabileşte legături şi contribuie la crearea
1294 III,30 | exprimarea în mod nou a legăturii dintre necesitatea de a
1295 II,22 | indisolubil ca o societate cu legislaţia şi tradiţiile sale, care
1296 II,13 | importanţă. De fapt, evoluţia legislaţiei în domeniul bioeticii depinde
1297 II,13 | fundamentale judecăţii diferitor legislatori, oare nu se riscă să se
1298 II,13 | referinţelor etice la care recurge legislatorul. Rămâne chestiunea de fond
1299 I,3 | jertfa fiului lui Dumnezeu pe lemnul crucii. În Cristos, venit
1300 I,5 | culturilor nu numai că nu li se ia nimic, dar, dimpotrivă,
1301 II,7 | ateu, ideologia rivală a liberalismului îşi arată incapacitatea
1302 III,36 | adevărate, care presupune libertatea, Biserica Catolică s-a comportat
1303 III,26 | de trăire a toleranţei şi libertăţii religioase în societăţile
1304 III,35 | calificate în aceste domenii; librari catolici, capabili să călăuzească
1305 III,37 | vânzării cărţii în multe ţări, librăriile catolice trebuie încurajate
1306 III,29 | grădiniţe, şcoli, colegii, licee, universităţi, centre de
1307 I,2 | ele" şi le descoperă în limbaj omenesc misterele iubirii
1308 II,9 | modalităţi de comunicare cu noi limbaje, noi tehnici şi noi atitudini
1309 I,3 | Dumnezeu..., exprimate în limbi omeneşti, au devenit asemenea
1310 III,25 | obiectiv prioritar inserarea limfei vitale a evangheliei în
1311 III,36 | credinţă şi artă nu se pot limita numai la primirea creativităţii.
1312 III,30 | misiunea de a le asigura să se limiteze numai la o simplă cultură
1313 I | I. CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ: LINII DE ORIENTARE~
1314 I,4 | determinante, punctele de interes, liniile de gândire, sursele de inspiraţie
1315 III,30 | şi obiectivă, care uneori lipseşte, şi importanţa capitală
1316 III,36(27) | Universitatea Catolică din Lisabona. Cf. Comisia Pontificală
1317 II,18 | considera cultura artistică şi literară ca nişte bunuri superflue
1318 III,29 | filozofiei, istoriei şi literaturii, ca locuri esenţiale de
1319 I,6(11) | Ioan Paul al II-lea, Omilia Liturghiei de început de pontificat,
1320 II,17 | în exprimarea geniului liturgic dotat cu o puternică forţă
1321 III,36 | sfânt şi asupra însemnătăţii liturgiei. Artiştii sunt invitaţi
1322 I,3 | Datorită credinţei a venit să locuiască în Ţara Făgăduită ca într-o
1323 I,3 | ca într-o ţară străină, a locuit în corturi... Căci aştepta
1324 III,37 | regiune, urmărind reţeaua locurilor de credinţă care-i constituie
1325 II,22 | culturală. O colaborare loială cu musulmanii pe plan cultural
1326 II,24 | instruiţi. În multe ţări, unii loviţi de viaţă, refuzaţi, trăiesc
1327 III,38 | vieţii şi învăţământului, vor lua iniţiative concrete pentru
1328 I,3 | Cuvântul Tatălui veşnic, luând trupul slăbiciunii omeneşti,
1329 II,19 | acestor religii nu au fost luate în consideraţie suficient
1330 I,4 | evanghelizare recere un efort lucid, serios şi ordonat pentru
1331 III,32 | cunoscut unui public larg lucrările artiştilor, scriitorilor,
1332 II,11 | exprimă printr-un orizont luminat de reflecţia metafizică.
1333 II,23 | Restituindu-i locul său raţiunii luminată de credinţă şi recunoscându-l
1334 III,36 | comunităţii creştine, judecăţi luminate şi să formuleze evaluări
1335 II,11 | Biserică: lumina credinţei luminează sensul creaţiei şi raporturile
1336 II,24 | parte, de soluţiile aparent luminoase - cum ar fi Gospel of success -,
1337 I,5 | construi pe primele şi a lupta viguros împotriva ultimelor. "
1338 II,17 | artă creştină ne oferă o magnifică ilustrare în acest sens:
1339 II,16 | întregii societăţi. Lumea de mâine depinde de educaţia de astăzi
1340 II,23 | că una din ameninţările majore, la acest sfârşit de secol,
1341 III,28 | şi rămâne, pentru marea majoritate a credincioşilor, locul
1342 III,34 | constituie referirea zilnică a majorităţii contemporanilor noştri.
1343 II,14 | respectiv de tată şi de mamă în educarea copiilor. Într-o
1344 Intro,1 | spiritul modern, aşa de mândru de realizările sale, şi,
1345 III,28 | credinţe, mai ales prin manifestările religioase ale poporului
1346 II,15 | bărbatul. Dar intenţia divină manifestată în creaţie, deşi vrea femeia
1347 III,26 | creştină este chemată să se manifeste şi să se exprime în modul
1348 I,4 | vrea ca toţi oamenii să se mântuiască şi să ajungă la cunoaşterea
1349 I,4 | adevărul despre Dumnezeu şi mântuirea omului. Anunţul lui Cristos
1350 I,6 | din întâlnirea cu unicul Mântuitor: "Iată, toate le fac noi" (
1351 II,19 | veştii bune a lui Cristos, Mântuitorul, aducătorul fericirilor
1352 II,8 | punct de vedere politic, marginalizate economic şi izolate cultural. ~
1353 II,21 | preferenţială faţă de cei săraci şi marginalizaţi, Biserica are datoria de
1354 II,7 | materialism hedonist invadator, marginalizează credinţa care devine tot
1355 I,5 | toate popoarele până la marginile pământului. O asemenea ascultare
1356 Conclu,39 | Fiul lui Dumnezeu şi fiul Mariei, al cărui mesaj de iubire
1357 III,29(23) | Catolică, Laicul catolic, martor al credinţei în şcoală,
1358 III,27 | cultură bine integrate, sunt martori vii, datorită cărora mulţi
1359 II,11 | sfântul Filip Neri sunt martori-simbol ai respectului faţă de natură,
1360 III,31 | asimilare personală, pentru a fi martorii persoanei lui Cristos şi
1361 III,30 | şi importanţa capitală a mărturisirii credinţei. Este tot atât
1362 II,23 | libertate, îndelung sufocată de marxism-leninismul ateu la putere, rămân rănite
1363 II,7 | spectacularul faliment al marxism-leninismului colectivist ateu, ideologia
1364 II,23 | experimentează, pe un fond masiv de adeziune socială religioasă,
1365 II,21 | influenţe de moduri de viaţă materialiste şi secularizate, care se
1366 II,11 | superioritatea spiritului faţă de materie, recere o înţelepciune în
1367 II,15 | întunecă bogata semnificaţie a maternităţii ca şi a personalităţii feminine.
1368 III,29 | copilul, apoi adolescentul la maturitate, începe în cadrul familiei
1369 II,16 | viaţa socială, favorizând maturizarea lor psihologică, intelectuală
1370 III,35 | curs a modelelor acelei Ars medica, dar mai ales să aibă încredere
1371 Conclu,39 | de cultură din diferite medii - ştiinţific, tehnologic,
1372 II,13 | vestirea evangheliei în mediile ştiinţifice. ~
1373 III,36 | Dumnezeu făcut om, din meditarea misterelor sale, din iradierea
1374 III,33 | formării lor. Angajamentul lor meditat şi responsabil este singura
1375 III,38 | care, de la un mic grup meditativ la o mare adunare festivă,
1376 Intro,1 | rămase până acum în afara mediului de răspândire a creştinismului,
1377 II,10 | naturii face pe toţi oamenii membri ai unei singure şi aceleaşi
1378 II,15 | contemporane, caracterizate de o mentalitate "antifiu", adesea copii
1379 III,38 | mesajului evanghelic la inima mentalităţii de astăzi. De aceea, trebuie
1380 I,4 | evanghelizarea culturilor, adică a mentalităţilor, obiceiurilor, comportamentelor. "
1381 III,28 | evanghelizare în profunzime, poate menţine şi dezvolta o adevărată
1382 II,22 | plan cultural poate permite menţinerea - printr-o reciprocitate
1383 II,18 | organizare a muncii adesea merg pas în pas cu creşterea
1384 Conclu,39(32)| înculturarea evangheliei merge în acelaşi pas cu evanghelizarea
1385 Conclu,39 | Aşadar, mergeţi, învăţaţi toate naţiunile,
1386 I,2 | 2. Mesagera lui Cristos, Răscumpărătorul
1387 Conclu,39 | şi fiul Mariei, al cărui mesaj de iubire şi de adevăr mulţumeşte,
1388 II,9 | informaţiilor, aplatizarea mesajelor reduse la o pură informaţie,
1389 II,11 | orizont luminat de reflecţia metafizică. Pe planul cunoaşterii,
1390 II,17 | elaborarea de noi simboluri sau metafore, în exprimarea geniului
1391 III,28 | a recunoscut pe chipul metis al Fecioarei din Tepeyac, '
1392 III,34 | conţinuturile, promotorii şi metodele reţelelor culturale şi religioase,
1393 II,8 | realizeze o evanghelizare urbană metodică şi diversificată prin cateheză,
1394 II,11 | să confundăm principiile metodologice, ci să le distingem pentru
1395 II,21 | ies la iveală din marile metropole19. ~
1396 III,38 | pelerinaj care, de la un mic grup meditativ la o mare
1397 II,22 | datorată mai ales mişcărilor de migrare care provin din ţări cu
1398 Conclu,39 | noului mileniu, la două mii de ani de la venirea lui
1399 I,4 | care este în acelaşi timp mijlocitor şi plinătatea întregii revelaţii (
1400 II,20 | tradiţii culturale, cum ar fi milenara înţelepciune chinezească,
1401 Intro,1 | Acestea sunt astăzi, în pragul mileniului al treilea, noile situaţii
1402 Conclu,39 | existenţă creştină" (Tertio millennio adveniente, nr. 36), ea
1403 I,5 | al trecutului cât şi de mimetismul intramonden, este "chemată
1404 I,3 | îi voi atrage pe toţi la mine" (In 12,31). ~
1405 III,27 | care această cultură este minoritară. Această atenţie poate oferi
1406 II,10 | Identitate şi minorităţi naţionale~10. Dacă
1407 III,36 | exigenţelor liturgice, înalţă mintea la Dumnezeu" (Gaudium et
1408 Conclu,39 | evanghelizări care să atingă minţile şi inimile şi să transforme
1409 I,5 | culturi umane, dar s-au mirat că aud, fiecare în propria
1410 II,15 | recente, unele curente de mişcare feministă, în intenţia de
1411 II,22 | răspândire, datorată mai ales mişcărilor de migrare care provin din
1412 III,34 | pregătiţi pot desfăşura un rol misionar de prim ordin. Este important
1413 I,4 | Cristos în inima culturilor, misionarii evangheliei, nu încetează
1414 I,2 | descoperă în limbaj omenesc misterele iubirii sale, "pentru a-i
1415 III,36 | făcut om, din meditarea misterelor sale, din iradierea lor
1416 II,20 | morale şi spirituale, chiar mistice, cum ar fi sfinţenia, renunţarea,
1417 II,14 | africană. Şi chiar atunci când mizeria materială, culturală şi
1418 II,18 | ce este izvor nu numai de mizerie materială, dar seamănă în
1419 III,37 | devină depozite de obiecte moarte; stimularea formării şi
1420 II,9 | dar mai ales transformă modalităţile de percepere a lucrurilor:
1421 I,6 | pastorala, în căutarea "modalităţilor cele mai potrivite şi mai
1422 Intro,1 | şi, la rândul său, este modelat progresiv de ea. "Astăzi,
1423 III,25 | omului şi ale societăţii care modelează culturile, concepţiile despre
1424 III,35 | urmeze evoluţia în curs a modelelor acelei Ars medica, dar mai
1425 III,34 | şi instituie Premii după modelul Premiului catolic pentru
1426 II,14 | tot atâtea tentative de modificare a însuşi conceptului de "
1427 II,23 | dintre oameni artificial modificate, dependenţa creaturii de
1428 II,21 | penetrante influenţe de moduri de viaţă materialiste şi
1429 II,14 | societate umană. Ea se naşte în momentul în care are loc pactul căsătoriei,
1430 II,9(14) | pentru Cea de-a XXXI-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale,
1431 II,12(16) | credinţă după Galileo. Casale Monferrato, PIEMME, 1996. ~
1432 II,22 | faţa altor expresii ale monoteismului. ~
1433 I,3 | raţiunii şi întăreşte bazele moralei umane. Credinţa creştină,
1434 III,35 | profesioniştilor recunoscuţi şi a moraliştilor siguri, într-un domeniu
1435 II,13 | rangul de drept ceea ce moralmente ar fi inacceptabil? ~
1436 II,8 | Conceptul terifiant al "culturii morţii" pecetluieşte o contracultură
1437 I,3 | pe care avea să-l ia în moştenire şi a plecat fără să ştie
1438 II,10 | în ceea ce o priveşte, de moştenirea păcatului, care constă în
1439 III,36 | şi să formuleze evaluări motivate referitoare la mesajul artei
1440 Conclu,39(34)| 1982) p. 683-688, ca şi motu proprio Inde a Pontificatus,
1441 II,21 | purifice viaţa socială de multele plăgi, cum ar fi: violenţa,
1442 III,35 | Dezvoltarea unui învăţământ multidisciplinar şi coerent va ajuta la crearea
1443 II,18 | modernă a culturii. Realitate multiformă şi complexă, şi în acelaşi
1444 III,25 | trezirea acelei creativităţi multiforme care se naşte din credinţă,
1445 Conclu,39 | mesaj de iubire şi de adevăr mulţumeşte, dincolo de orice aşteptare,
1446 II,22 | islamice, ca şi cu comunităţile musulmane stabilite în ţările de tradiţie
1447 II,22 | ce-i priveşte, emigranţii musulmani, întâlnesc, cel puţin în
1448 II,22 | O colaborare loială cu musulmanii pe plan cultural poate permite
1449 II,22 | în prezenţa crescândă a musulmanilor o provocare socială, culturală
1450 II,15 | colaborare reciprocă de mutuală îmbogăţire, în care femeile
1451 III,37 | crearea şi dezvoltarea de muzee de artă sacră şi antropologie
1452 III,37 | istorie, făcând astfel ca muzeele să nu devină depozite de
1453 III,28 | toate domeniile: rituri, muzică, arte decorative, cântări
1454 III,36 | iconografiei şi a compoziţiilor muzicale accesibile la maximum, pentru
1455 II,12 | Bisericii în sânul culturii, născută din cercetările ştiinţifice
1456 III,36 | Premiului pentru arta sacră, naţională sau internaţională, permite
1457 II,10 | cosmopolitismul cât şi de naţionalismul cultural. Fiecare cultură
1458 II,10 | străine. ~ Contrar naţionalismului aducător de dispreţ, chiar
1459 II,10 | Dacă drepturile naţiunii exprimă exigenţele particularităţii,
1460 II,10 | este demnă să existe 15. Natural că dreptul la existenţă
1461 I,3 | dezvăluie, dincolo de limitele naturale ale persoanei, valoarea
1462 II,10 | 10. Dacă unitatea naturii face pe toţi oamenii membri
1463 II,7 | de a construi fericirea neamului omenesc, prin demnitatea
1464 III,32 | conform spiritului apostolului neamurilor (1Tes 5,21-22). ~
1465 III,30 | parohie şi şcoală şi afirmarea necesităţii de a alege profesori apţi
1466 I,2 | numai din sursa experienţei necesităţilor, a centrelor de interese
1467 II,17 | din orice religie, ca şi necredincioşi, graţie influenţei frumosului
1468 II,21 | plăgi, cum ar fi: violenţa, nedreptăţile sociale, abuzurile cărora
1469 III,30 | Se iveşte teama, deloc nefondată, că impunerea la toţi a
1470 III,30 | cultura religioasă, de altfel negarantată, riscă, în scurt timp, să
1471 II,8 | istorie nu a cunoscut atâtea negări şi violări ale demnităţii
1472 II,8 | demnităţii umane, roade amare ale negării sau uitării lui Dumnezeu.
1473 II,23 | creaturii de Creatorul său negată, adevărurile dogmatice ale
1474 II,22 | o demografie scăzută sau negativă, văd astăzi adesea în prezenţa
1475 II,21 | la reducerea efectelor negative ale globalizării, cum ar
1476 III,29 | depinde, într-o măsură deloc neglijabilă, de mijloacele adesea greu
1477 II,9 | persoanelor responsabile, efectul neîncrezător în ceea ce priveşte raporturile
1478 III,35 | De multe secole, în ciuda neînţelegerilor, Biserica la fel ca şi societatea
1479 Intro,1 | în acelaşi timp, aşa de neliniştit pentru viitorul familiei
1480 II,18 | seamănă în culturi şi dubiul, nemulţumirea, umilirea şi chiar delincvenţa.
1481 I,4 | este format din elemente neomogene, sunt schimbătoare şi pieritoare,
1482 II,11 | Assisi şi sfântul Filip Neri sunt martori-simbol ai respectului
1483 II,24 | datorează adesea aspiraţiilor nesatisfăcute. Mulţi dintre contemporanii
1484 III,28 | desfăşoară o funcţie pastorală de nesubstituit, ca loc de iniţiere creştină
1485 II,8 | punct de vedere social, nevoiaşe din punct de vedere politic,
1486 II,24 | pretinselor lor răspunsuri la nevoile persoanelor în căutare de
1487 III,35 | şi credinţă: creatio ex nihilo şi creatio continua, evoluţia,
1488 II,18 | artistică şi literară ca nişte bunuri superflue rezervate
1489 III,31 | cultura lor religioasă la nivelul culturii lor profane, mai
1490 III,38 | adaptate cu diferitele niveluri de cultură, fondate pe argumente
1491 III,33 | competenţi: "Pentru eficacitatea noii evanghelizări, este esenţială
1492 I,3 | care oamenii sunt înclinaţi nostalgic, urmare a căderii în păcatul
1493 II,20 | dimensiunea lui spirituală (cf. Nostra aetate, nr. 2). Într-o lume
1494 I,4 | Botez" (Ad gentes, nr. 7). Noutatea, care izvorăşte încontinuu
1495 I,4 | comuniune. Purtătorii acestei noutăţi absolute a lui Cristos în
1496 II,9(12) | Instrucţia pastorală "Aetatis novae", 22 februarie 1992. Citta
1497 II,7 | Bisericii, începând de la Rerum novarum, din 1981, la Centesimus
1498 II,20 | importanţa spiritualului ca nucleu viu al culturilor. ~
1499 II,14 | depăşeşte în anumite civilizaţii nucleul familial, pentru a constitui,
1500 I,5(8) | propuestas pastorales para la Nueva Evangelizacion de America
1501 III,35 | ştiinţifice; o creştere a numărului de biblioteci şi videoteci
|