|
Urbanizarea galopantă şi
dezrădăcinarea culturală
8. Din
cauze diferite, cum ar fi sărăcia, subdezvoltarea zonelor rurale
lipsite de bunuri şi servicii indispensabile, sau, în anumite
ţări, şi conflictele armate care constrâng milioane de
fiinţe umane să-şi părăsească ambientul lor
familial şi cultural, lumea cunoaşte un impresionant exod rural care
tinde să facă să crească enorm marile centre urbane. La
aceste motive de ordin economic şi social se adaugă fascinaţia
oraşului, a bunăstării şi distracţiilor pe care el le
oferă şi în favoarea căruia mijloacele de comunicare socială
pledează prin transmiterea de imagini. Prin lipsa de planificare,
împrejurimile şi periferiile acestor supermetropole sunt
adevărate ghetouri, aglomeraţii imense de persoane
dezrădăcinate din punct de vedere social, nevoiaşe din punct de
vedere politic, marginalizate economic şi izolate cultural.
Dezrădăcinarea
culturală, din multiple cauze, evidenţiază, prin contrast, rolul
fundamental al rădăcinilor culturale. Omul destructurat prin
rănirea sau pierderea propriei identităţi culturale, devine un
teren privilegiat pentru practici dezumanizante. Niciodată, ca în
acest secol XX, omul nu a dat dovadă de atâtea capacităţi
şi talente, dar niciodată în istorie nu a cunoscut atâtea
negări şi violări ale demnităţii umane, roade amare
ale negării sau uitării lui Dumnezeu.
Îndepărtându-se valorile din sfera privată, viaţa
morală, în consecinţă, este alterată, iar viaţa
spirituală slăbită. Conceptul terifiant al "culturii
morţii" pecetluieşte o contracultură care arată clar
contradicţia funestă între o afirmată voinţă de
viaţă şi refuzul încăpăţânat al lui
Dumnezeu, izvorul oricărei vieţi (cf. Evangelium vitae, nr. 11-12
şi 19-28).
"Evanghelizarea
culturii urbane constituie o provocare formidabilă pentru Biserică.
Şi, aşa cum de-a lungul secolelor a ştiut să evanghelizeze
cultura rurală, tot aşa şi acum este chemată să
realizeze o evanghelizare urbană metodică şi diversificată
prin cateheză, liturgie şi prin însuşi modul de a-şi
organiza propriile structuri pastorale". (Ecclesia in America, nr. 21).
|