34.        Pastorala culturii implică o atenţie specială faţă de jurnaliştii publicaţiilor, ai radioului şi ai televiziunii. Uneori, întrebările lor sunt întrebări capcană sau deziluzionează, atunci când nu prea corespund esenţei mesajului pe care trebuie să-l transmitem, dar aceste întrebări deranjante fac parte cel mai adesea din arsenalul contemporanilor noştri. Pentru a permite o mai bună comunicare între diferitele instanţe ale Bisericii şi jurnalişti, dar şi pentru a cunoaşte mai bine conţinuturile, promotorii şi metodele reţelelor culturale şi religioase, este important ca un număr suficient de persoane să primească o instruire adecvată tehnicilor comunicaţiei, începând de la tinerii care se formează în seminarii şi în casele călugăreşti. Mulţi tineri laici se îndreaptă spre mass-media. Revine pastoralei culturii să-i pregătească pentru a fi activ prezenţi în lumea radioului, televiziunii, cărţilor şi editurii periodice, vectori de informaţie care constituie referirea zilnică a majorităţii contemporanilor noştri. Prin mijloacele de comunicaţie deschise şi oneste, creştinii bine pregătiţi pot desfăşura un rol misionar de prim ordin. Este important să fie instruiţi şi ajutaţi.
          Pentru stimularea creaţiilor de înaltă însemnătate morală, spirituală şi artistică, multe Biserici locale organizează festivaluri cinematografice şi de televiziune şi instituie Premii după modelul Premiului catolic pentru cinema. Pentru promovarea calităţii informaţiei printr-o instruire adecvată, anumite asociaţii profesionale şi de sindicat ale jurnaliştilor au elaborat o Cartă etică a mass-media, un Codice de comportament al jurnalistului ori au fondat chiar un Consiliu etic pentru mass-media. Altele au creat cercuri de profesionişti ai informaţiei pentru cicluri de conferinţe despre probleme etice, religioase, culturale, dar şi pentru zilele de spiritualitate.