|
A doua scenă: o înfricoşătoare catastrofă care
lasă
lumea
în ruină şi care face victime în toate categoriile
sociale,
inclusiv şi mai ales Sfântul Părinte, Papa
“Şi văzurăm într-o lumină imensă care
este Dumnezeu: «ceva asemănător felului în care se văd
persoanele în oglindă când trec prin faţa ei» un Episcop
îmbrăcat în alb «am avut presentimentul că este Sfântul
Părinte». Diferiţi alţi Episcopi, preoţi,
călugări şi călugăriţe urcând pe un munte abrupt,
în vârful căruia era o Cruce mare din trunchiuri neprelucrate, de
parcă ar fi fost din stejari de plută cu scoarţă cu tot;
Sfântul Părinte, înainte de a ajunge aici, traversa un oraş mare pe
jumătate în ruină, şi aproape tremurând, cu pas
şovăitor, copleşit de suferinţă şi de durere, se
ruga pentru sufletele cadavrelor întâlnite în cale; ajuns în vârful muntelui,
prosternat în genunchi la piciorul Crucii mari, el fu ucis de un grup de
soldaţi care au tras de mai multe ori cu arme de foc şi cu
săgeţi, şi în acelaşi fel muriră unii după
alţii ceilalţi Episcopi, preoţi, călugări şi
călugăriţe şi diverşi laici, bărbaţi şi
femei din clase şi categorii sociale diferite16 .
|