Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library
Alphabetical    [«  »]
sfintenie 1
sfintii 1
sfintilor 1
si 1426
si-a 21
si-am 1
si-ar 3
Frequency    [«  »]
-----
-----
1592 de
1426 si
1358 în
1029 a
573 sa
Plinio Corrêa de Oliveira
Revolutie si Contrarevolutie

IntraText - Concordances

si

1-500 | 501-1000 | 1001-1426

                                                                  bold = Main text
     Part, Chapter, §                                             grey = Comment text
1 Par | cu privire la Revoluţie şi Contrarevoluţie.~ ~Părintele 2 Par | Juridicum Claretianum la Roma şi consultor al mai multor 3 Par | atenţie, cu mare plăcere şi mi-a fost de un real folos 4 Par | Correa de Oliveira, Revoluţie şi Contrarevoluţie, scrisă 5 Par | scrisă în limba spaniolă şi dedicată mie cu cele mai 6 Par | sentimente de afecţiune şi simpatie, pentru care îi 7 Par | îi mulţumesc.~Revoluţie şi Contrarevoluţie este o carte 8 Par | simt cu adevărat catolici, şi spune mai mult, a tuturor 9 Par | salvare este în Isus Cristos şi în Biserica Sa, iar cei 10 Par | dintâi s-ar simţi întăriţi şi susţinuţi în credinţa lor, 11 Par | credinţa lor, pregătiţi şi avertizaţi din punct de 12 Par | din punct de vedere psihic şi spiritual împotriva procesului 13 Par | revoluţionar este impresionantă şi revelatoare prin realismul 14 Par | revelatoare prin realismul său şi profunda sa cunoaştere a 15 Par | climatul Renaşterii păgânizante şi al Pseudo‑Reformei, până 16 Par | cumplita Revoluţie franceză şi mai apoi la Comunismul ateu.~ 17 Par | exterioară, ci este explicată şi urmărită în acţiunile şi 18 Par | şi urmărită în acţiunile şi reacţiile sale, cu elemente 19 Par | acestei descreştinări de fond şi sistematice se află cineva. 20 Par | tinde spre rău – orgoliu şi senzualitate -; dar dacă 21 Par | acestor tendinţe dezordonate şi le coordoneze cu atenţie, 22 Par | atât de constantă, abilă şi sistematică, susţinută cu 23 Par | provocate de rezistenţa şireacţia firească” a forţelor 24 Par | ce priveşte previziunile şi ipotezele, posibila desfăşurare 25 Par | a acţiunii revoluţionare şi, în locul său, apoi, a contra-revoluţiei.~ 26 Par | Numeroase sunt gândurile şi observaţiile subtile de 27 Par | ce favorizează Revoluţia şi altele, care pot sau trebuie 28 Par | contribui la descoperirea şi demascarea imbecililor tovarăşi 29 Par | natura Contra-Revoluţiei şi tactica curajoasă şi „agresivă” 30 Par | Contra-Revoluţiei şi tactica curajoasă şi „agresivă” pe care trebuie 31 Par | aplicăm, evitând excesele şi acţiunile improprii şi imprudente. ~ 32 Par | excesele şi acţiunile improprii şi imprudente. ~În faţa acestor 33 Par | conştiinţa întregului. Concepţia şi conştiinţa de a înfăptui 34 Par | Contra-Revoluţie ar putea unifice şi chiar dea un sens mai 35 Par | are un fondator de statura şi calitatea Profesorului Plinio. 36 Par | Plinio. Prevăd Institutului şi îi doresc din tot sufletul 37 Par | o dezvoltare fructuoasă şi un viitor plin de reuşite 38 Par | un spirit profund creştin şi îndrăgostit de Biserică. 39 Par | mare faţă de Mama lui Isus şi Mama noastră: semn clar 40 Par | filial, tribut de iubire şi expresia încrederii absolute 41 Ran | noi toţi aparţinem marii şi glorioasei familii ce se 42 Cuv | apariţia cărţii "Revoluţie şi Contrarevoluţie" (un best-seller 43 Cuv | spaniolă, franceză, engleză şi italiană, ajungând la mai 44 Cuv | ediţii, acum îşi face drum şi în Răsăritul Europei. Mutaţia 45 Cuv | Apărarea Tradiţiei, Familiei şi Proprietăţii (T. F. P.). 46 Cuv | Europa, America de Nord şi Sud.~Despre "Revoluţie şi 47 Cuv | şi Sud.~Despre "Revoluţie şi Contrarevoluţie" s-a spus 48 Cuv | calibrul unei enciclopedii" şi, mai mult, "ultima parte 49 Cuv | autorul, om de acţiune şi unul dintre cele mai profunde 50 Cuv | apărarea Civilizaţiei Creştine. Şi a făcut aceasta având certitudinea 51 Cuv | profetic, prin argumentele şi tezele bazate cu totul pe 52 Cuv | catolice formulată în teologia şi filosofia tomistă, cartea 53 Cuv | Pseudoreforma, Revoluţia franceză şi Comunismul, în panorama 54 Cuv | Revoluţie care se naşte din ea. Şi despre acest proces, în 55 Cuv | hipertrofii".~Gândirea vie şi pătrunzătoare a autorului 56 Cuv | în economie, în cultura şi civilizaţia lor.~Utopia 57 Cuv | Răscumpărării, a Harului şi Rugăciunii, este descrisă 58 Cuv | tablou al unui "duşman subtil şi misterios" : "El poate fi 59 Cuv | poate fi găsit peste tot şi în mijlocul tuturor; el 60 Cuv | el ştie fie violent şi viclean. În aceste ultime 61 Cuv | dezintegrarea socială, morală şi intelectuală a unităţii 62 Cuv | libertate fără autoritate şi, din când în când, autoritate 63 Cuv | Dumnezeu nici n-a existat ! Şi priviţi acum încercarea 64 Cuv | răsturnarea Ordinii morale şi negarea lui Dumnezeu, pentru 65 Cuv | cel în care ea se încrede şi el va transforma pământul 66 Cuv | într-un paradis prin ştiinţă şi tehnică, ce este Contrarevoluţia ?~ 67 Cuv | împotriva altei acţiuni" şi "dacă revoluţia este cea 68 Cuv | restaurarea Ordinii morale, şi prin Ordine se înţelege " 69 Cuv | Civilizaţia Creştină, austeră şi ierarhică, fundamental sacrală, 70 Cuv | fundamental sacrală, antiegalitară şi antiliberală".~Civilizaţia 71 Cuv | de spirit ierarhic umil şi puritate neprihănită. Ea 72 Cuv | profundă în inimile oamenilorşi această acţiune este opera 73 Cuv | a acoperit tot pământul şi "o lume întreagă urmează 74 Cuv | profetic Pius al XII-lea. Şi dacă forţele propulsive 75 Cuv | cei mai ingenioşi agenţi şi conspiratori, cea mai eficientă 76 Cuv | raţiunea stăpâneşte voinţa şi aceasta stăpâneşte sensibilitatea. 77 Cuv | de viaţa supranaturală". Şi referindu-se la epoca prezentă, 78 Cuv | radicalismul, prin universalitatea şi marea ei forţă, Revoluţia 79 Cuv | Revoluţia a mers atât de adânc şi se întinde atât de departe 80 Cuv | Revoluţiilor cotropitoare şi continuă şi astăzi, pentru 81 Cuv | cotropitoare şi continuă şi astăzi, pentru a reclădi 82 Cuv | cărţi inspiraţii profunde şi îndemnuri de urmat în bătăliile 83 Cuv | Lupta este între Biserică şi Revoluţie".~ ~ Traducătoarea~ ~ 84 Pre | mare parte din Revoluţie şi Contrarevoluţie a fost scrisă 85 Pre | problemă analizată în Revoluţie şi Contrarevoluţie, câte speranţe 86 Pre | activi au fost zădărnicite şi câte iluzii au fost spulberate 87 Pre | glorioaselor naţiuni captive şi atât de mult dorita reunificare 88 Pre | împartă Europa în două. ~Numai şi acest lucru este deja îngrozitor. 89 Pre | lucru este deja îngrozitor. Şi mai îngrozitor este faptul 90 Pre | obişnuit cu această nedreaptă şi crudă amputare. În 1975, 91 Pre | superioritate culturală, tehnică şi economică pentru a obliga 92 Pre | judeca sever această inerţie şi va trage la răspundere popoarele 93 Pre | condamnabilă de la Yalta şi cearta pur verbală - de 94 Pre | mai puţin condamnabilă. Şi această inerţie este cu 95 Pre | condamnabilă cu cât este uşuratică şi cordială. Ea a influenţat 96 Pre | mai târziu a urmat ceva şi mai grav : perioada "destinderii", 97 Pre | în care Statele Unite şi cele mai bogate naţiuni 98 Pre | abţină de la cursa înarmării şi renunţe la imperialismul 99 Pre | imperialismul ei ideologic şi politic mondial, şi-a oprit 100 Pre | mondial, şi-a oprit progresul şi - ca spunem aşa - a început 101 Pre | Angola (toate în 1975) şi, mai recent, Afganistan ( 102 Pre | încurajează alte cuceriri şi o face cu o putere îndoită. 103 Pre | braziliene a Revoluţiei şi Contrarevoluţiei până astăzi !~ 104 Pre | Contrarevoluţiei până astăzi !~Şi cât de mult ameninţă 105 Pre | studiul originilor îndepărtate şi recente ale comunismului 106 Pre | începând din secolul al XV-lea şi cu scopul de a uşura studiul 107 Pre | convins merită osteneală şi chiar foarte multă. putea 108 Pre | După lansarea Revoluţiei şi Contrarevoluţiei în 1959, 109 Pre | Apărarea Tradiţiei, Familiei şi Proprietăţii. Obiectivul 110 Pre | ei a constat în atragerea şi formarea tinerilor în aşa 111 Pre | prin ziare, cărţi, radio şi televiziune, precum şi la 112 Pre | radio şi televiziune, precum şi la vânzarea materialelor 113 Pre | Columbia, Venezuela, Ecuador şi Bolivia. Inspiraţi de principiile 114 Pre | de principiile Revoluţiei şi Contrarevoluţiei, ei au 115 Pre | care sunt foarte active şi pline de succes în ţările 116 Pre | împotriva comunismului organizat şi declarat. Cu toate acestea, 117 Pre | populaţiei rurale, după cum s-a şi întâmplat. De asemenea au 118 Pre | care a fost în întregime şi meticulos confirmată de 119 Pre | avanseze pe altă cale şi era necesar se blocheze 120 Pre | profund tradiţionaliste şi catolice de pe continentul 121 Pre | sânul diverselor grupări şi clase sociale necomuniste. 122 Pre | publicul cu idei de stânga şi să-l facă mai puţin înfricoşat 123 Pre | da comunismului declarat şi pe faţă posibilitatea de 124 Pre | ca acest criptocomunism şi mulţimile de "inocenţi folositori" 125 Pre | passu, structura societăţii şi a economiei prin reforme 126 Pre | denunţe acest întreg joc şi astfel blocheze calea 127 Pre | faci planuri practice şi chibzuite; este şi mai greu 128 Pre | practice şi chibzuite; este şi mai greu le duci la bun 129 Pre | le duci la bun sfârşit.~Şi, într-adevăr, o dificultate 130 Pre | primordială în formaţia spirituală şi culturală a Braziliei şi 131 Pre | şi culturală a Braziliei şi a întregii Americi de Sud - 132 Pre | Bisericii catolice din Brazilia şi America de Sud şi răspândirea 133 Pre | Brazilia şi America de Sud şi răspândirea în sânul ei 134 Pre | F. P.-ului din Brazilia şi cele ale T. F. P.-urilor 135 Pre | minoritar aliat cu radicalii şi cu comuniştii şi sprijinit 136 Pre | radicalii şi cu comuniştii şi sprijinit de dizidenţii 137 Pre | fi fost T. F. P.-urile. Şi Atlanticul de Sud, unde 138 Pre | Statele Unite, Canada, Spania şi Franţa. Iar în Italia, la 139 Pre | analitică a expansiunii şi a succesului T. F. P.-ului 140 Pre | Apărarea Tradiţiei, Familiei şi Proprietăţii - P.O. Box 141 Pre | 10570).~Cartea Revoluţie şi Contrarevoluţie, care a 142 Pre | Apărarea Tradiţiei, Familiei şi Proprietăţii. ~Aceasta face 143 Pre | lucrurile pe care le realizează şi promit le ducă la bun 144 Pre | naţiunilor acestui continent şi în lume.~ ~Plinio Corrêa 145 Int | sufleteşti deja prezente între el şi cititorii săi.~În acest 146 Int | despre subiectul Revoluţiei şi Contrarevoluţiei.~Alegerea 147 Int | liberalismului, "maritai- nismului" şi ale altor "isme". Totuşi, 148 Int | zicem aşa, un numitor comun. Şi aceasta este obiectivul 149 Int | rezultă din studiul Revoluţiei şi Contrarevoluţiei depăşesc 150 Int | mijloc, ceva imperceptibil şi subtil, care pătrunde ca 151 Int | ca o iradiere puternică şi înspăimântătoare. Toţi îi 152 Int | surori din America spaniolă şi de acolo către toate naţiunile 153 Int | Vasconcellos Motta, Cardinal şi Arhiepiscop de Sao Paulo : " 154 Int | spiritul Bisericii a slăbit şi aproape s-a pierdut în societatea 155 Int | comună a acestui fapt, precum şi a atâtor altele similare 156 Int | a atâtor altele similare şi concomitente ? Ce nume să-I 157 Int | este o explozie de trufie şi senzualitate. Această explozie 158 Int | Pseudoreforma, Revoluţia franceză şi Comunismul*.~Trufia duce 159 Int | de tot ce este superior şi, ca o consecinţă, la afirmaţia 160 Int | toate nivelurile, inclusiv şi îndeosebi pe planul metafizic 161 Int | îndeosebi pe planul metafizic şi religios. Acesta este aspectul 162 Int | nu acceptă constrângeri şi duce la revoltă împotriva 163 Int | oricărui fel de autoritate şi lege, fie ea divină, umană, 164 Int | divină, umană, bisericească şi civilă. Acesta este aspectul 165 Int | fără autoritate politică şi în totală libertate. Aceasta 166 Int | îndoielii, liberalismul religios şi egalitarismul ecleziastic.~ 167 Int | autoritate este un pericol şi libertatea este supremul 168 Int | maxime în domeniul economic şi social.~Aceste trei revoluţii 169 Int | socialismul, liturgismul şi politica mâinii întinse (" 170 Int | de profund, aşa de vast şi de îndelungat, n-a putut 171 Int | arta, legile, obiceiurile şi instituţiile.~Ne limităm 172 Int | vigoarea dinamismului ei şi "mecanismul" expansiunii 173 Int | corespunzătoare ale Contrarevoluţiei şi vom cerceta câteva din condiţiile 174 Int | lămurirea cititorilor noştri şi spre a-I ajuta lupte 175 Int | cunoaşte mai bine spiritul şi programul lui Catolicismo. 176 Int | legătura dintre diferitele teze şi a da o vedere panoramică 177 Int | precizie despre Revoluţie şi Contrarevoluţie, în Brazilia 178 Int | Contrarevoluţie, în Brazilia şi în afara ei, cititorii lui 179 Int | singur întrebarea de mai sus şi de a ne trimite răspunsul 180 Int | cu tot interesul.~Trufia şi impuritatea sunt cauzele 181 1, 1 | familie, economice, culturale şi aşa mai departe. Aceste 182 1, 1 | aspectele personalităţii şi la toate activităţile omului 183 1, 2 | creştin, adică a europeanului şi a descendenţilor lui, americanii 184 1, 2 | descendenţilor lui, americanii şi australienii. O vom studia 185 1, 2 | occidentală s-a extins până la ele şi a prins rădăcini printre 186 1, 2 | caracteristice culturilor şi civilizaţiilor respective. 187 1, 2 | ori negative ale culturii şi civilizaţiei occidentale. ~ ~ 188 1, 3, 2 | dezvoltă într-un fel paralel şi autonom în fiecare ţară, 189 1, 3, 2 | o mie de focuri separate şi paralele a o mie de copaci 190 1, 3, 2 | copaci se topesc împreună şi se amplifică reciproc. Pe 191 1, 3, 2 | căldurii crizelor asociate şi mai mult decât atât, prin 192 1, 3, 2 | locale care s-au întrepătruns şi s-au aţâţat unele pe altele 193 1, 3, 2 | existe. Popoarele creştine şi occidentale sunt numai rămăşiţe 194 1, 3, 2 | sunt numai rămăşiţe ale ei şi toate agonizează acum sub 195 1, 3, 3 | profunde încât ea se extinde şi se propagă prin chiar ordinea 196 1, 3, 3 | în toate sferele culturii şi în toate domeniile. Pe scurt, 197 1, 3, 4 | ca o încâlceală haotică şi de nedesluşit. Din multe 198 1, 3, 4 | rezultante profund coerente şi viguroase provenind din 199 1, 3, 4 | nişte instrumente docile şi eficiente.~ ~ 200 1, 3, 5 | este un episod spectaculos şi izolat. Din contră, ea constituie 201 1, 3, 5 | un lung sistem de cauze şi efecte care s-a născut la 202 1, 3, 5 | adâncuri ale sufletului şi ale culturii omului occidental. 203 1, 3, 5 | începând din secolul al XVI-lea şi continuând până în zilele 204 1, 3, 5 | despre un duşman subtil şi misterios al Bisericii pot 205 1, 3, 5 | poate fi găsit peste tot şi în mijlocul tuturor; el 206 1, 3, 5 | el ştie fie violent şi viclean. În aceste ultime 207 1, 3, 5 | dezintegrarea socială, morală şi intelectuală a unităţii 208 1, 3, 5 | libertate fără autoritate şi, din când în când, autoritate 209 1, 3, 5 | Dumnezeu nici n-a existat ! Şi priviţi acum încercarea 210 1, 3, 5 | totul întâmplătoare de cauze şi efecte care s-ar succeda 211 1, 3, 5 | încununarea ei logică.~Influenţată şi coordonată pe diferite căi, 212 1, 3, 5 | din ce în ce mai frecvente şi mai somptuoase şi oamenii 213 1, 3, 5 | frecvente şi mai somptuoase şi oamenii sunt din ce în ce 214 1, 3, 5 | în limbaj, în literatură şi artă, aspiraţia crescândă 215 1, 3, 5 | de încântările fanteziei şi ale simţurilor produce manifestări 216 1, 3, 5 | progresive de senzualitate şi de moleşeală. Seriozitatea 217 1, 3, 5 | moleşeală. Seriozitatea şi austeritatea vremurilor 218 1, 3, 5 | spre veselie, îngăduinţă şi celebrare. Treptat, inimile 219 1, 3, 5 | devotament faţă de Cruce şi de la năzuinţa către sfinţenie 220 1, 3, 5 | năzuinţa către sfinţenie şi către viaţa veşnică. Cavalerismul, 221 1, 3, 5 | creştine, devine amoros şi sentimental, şi literatura 222 1, 3, 5 | devine amoros şi sentimental, şi literatura iubirii invadează 223 1, 3, 5 | Excesele vieţii luxoase şi, drept urmare a lor, goana 224 1, 3, 5 | pentru dispute ostentative şi vanitoase, pentru argumente 225 1, 3, 5 | favorabil în prinţi ambiţioşi. Şi, pari passu, fibra timpurilor 226 1, 3, 5 | Sfântului Ludovic al Franţei şi ale Sfântului Ferdinand 227 1, 3, 5 | stingea deopotrivă în cei mari şi în cei mărunţi.~ ~ 228 1, 3, 5 | B.     Pseudoreforma şi Renaşterea~ ~Această nouă 229 1, 3, 5 | apogeul în secolele al XII-lea şi al XIII-lea.~O admiraţie 230 1, 3, 5 | XIII-lea.~O admiraţie exagerată şi deseori delirantă pentru 231 1, 3, 5 | tradiţii medievale, umanismul şi Renaşterea au căutat deseori 232 1, 3, 5 | Biserica, supranaturalul şi valorile morale ale Religiei. 233 1, 3, 5 | Acel model uman, precum şi cultura şi civilizaţia adecvate 234 1, 3, 5 | uman, precum şi cultura şi civilizaţia adecvate lui, 235 1, 3, 5 | noastre - lacom, senzual, laic şi pragmatic - şi ai culturii 236 1, 3, 5 | senzual, laic şi pragmatic - şi ai culturii şi civilizaţiei 237 1, 3, 5 | pragmatic - şi ai culturii şi civilizaţiei materialiste 238 1, 3, 5 | public Biserica. Trufia şi senzualitatea, a căror satisfacţie 239 1, 3, 5 | îndoială, cercetării libere şi interpretării naturaliste 240 1, 3, 5 | suprimarea celibatului preoţesc şi prin introducerea divorţului.~ ~ 241 1, 3, 5 | Profunda acţiune a umanismului şi a Renaşterii printre catolici 242 1, 3, 5 | credincioşilor cauzată de Jansenism şi de ceilalţi fermenţi pe 243 1, 3, 5 | datinilor, la un mod frivol şi superficial de abordare 244 1, 3, 5 | de abordare a lucrurilor şi la o divinizare a vieţii 245 1, 3, 5 | divinităţii lui Hristos şi afirmarea deismului şi a 246 1, 3, 5 | Hristos şi afirmarea deismului şi a ateismului incipient au 247 1, 3, 5 | moştenitoarea Renaşterii neopăgâne şi a Protestantismului, cu 248 1, 3, 5 | înainte de a eşua în deism şi ateism, a fost o adaptare 249 1, 3, 5 | republicane*. Alte secte au mers şi mai departe, adoptând principii 250 1, 3, 5 | utopic din secolul al XIX-lea şi aşa zisul comunism ştiinţific 251 1, 3, 5 | în cele din urmă atace şi ultima inegalitate, inegalitatea 252 1, 3, 5 | abolirii oricărei biserici şi chiar a statului după o 253 1, 3, 5 | aduce acum cel mai recent şi remarcabil produs al său, 254 1, 3, 5 | Monarhie, Republică şi Religie~ ~Pentru a evita 255 1, 3, 5 | de principiile monarhiei şi aristocraţiei, considerate 256 1, 3, 5 | incompatibile cu demnitatea umană şi ordinea normală a lucrurilor. 257 1, 3, 5 | această scrisoare, marele şi sfântul pontif critică teza 258 1, 3, 5 | a fost în secolele XIX şi XX ţinta unei mişcări mondiale 259 1, 3, 5 | mai respectabile tronuri şi dinastii. Din perspectiva 260 1, 3, 5 | rezultat tipic al Revoluţiei şi un aspect esenţial al ei.~ 261 1, 3, 5 | ei.~Din motive concrete şi locale, cineva poate prefera 262 1, 3, 5 | Revoluţiei, urăşte monarhia şi aristocraţia din principiu, 263 1, 3, 5 | această ură antiaristocratică şi antimonarhică provin democraţiile 264 1, 3, 5 | tradiţia, persecută elitele şi degradează modul general 265 1, 3, 5 | nota dominantă a culturii şi civilizaţieidacă este 266 1, 3, 5 | adică grupurile de bărbaţi şi femei ori asociaţii care, 267 1, 3, 5 | tonul în sat, oraş, regiune şi peste tot în ţară. De aici 268 1, 3, 5 | De aici rezultă existenţa şi influenţa unor instituţii 269 1, 3, 5 | fi unele academii de mare şi binemeritată faimă"*.~După 270 1, 3, 5(*) | Alocuţiune către Nobilimea şi Patricienii Romani, 16 ianuarie 271 1, 3, 5 | Revoluţie, Contrarevoluţie şi Dictatură~ ~Prezentele consideraţii 272 1, 3, 5 | despre poziţiile Revoluţiei şi ale gândirii catolice cu 273 1, 3, 5 | dat multe soluţii confuze şi chiar tendenţioase ca răspuns 274 1, 3, 5 | nenorocirea ei, spun alţii. Dar şi în primul şi în al doilea 275 1, 3, 5 | alţii. Dar şi în primul şi în al doilea caz, o astfel 276 1, 3, 5 | totală a ordinii juridice şi exercitarea puterii publice, 277 1, 3, 5 | într-o măsură considerabilă, şi cu atât mai puţin cu monarhia 278 1, 3, 5 | nu numai de un rege, ci şi de un conducător popular, 279 1, 3, 5 | împrejurările care îi dau naştere şi după opera pe care o realizează, 280 1, 3, 5 | drepturilor individuale şi o exercitare sporită a puterii 281 1, 3, 5 | dorinţa de a face ordine şi când răspunde la trei cerinţe 282 1, 3, 5 | simpla linişte materială, ci şi orânduirea lucrurilor potrivit 283 1, 3, 5 | lucrurilor potrivit scopului lor şi în conformitate cu respectiva 284 1, 3, 5 | detrimentul Ordinii înseşi şi al binelui obştesc. Acest 285 1, 3, 5 | trebuie fie temporară şi trebuie pregătească circumstanţele 286 1, 3, 5 | se poată reveni la Ordine şi la normalitate cât mai curând 287 1, 3, 5 | capacitatea lor normală, şi aşa mai departe, până sus, 288 1, 3, 5 | relaţiile dintre municipalitate şi regiune sau dintre regiune 289 1, 3, 5 | regiune sau dintre regiune şi ţară.~-         Sfârşitul 290 1, 3, 5 | violează drepturile autentice şi pătrunde în toate sferele 291 1, 3, 5 | socială, stârnind idei utopice şi aspiraţii turbulente în 292 1, 3, 5 | reală a grupurilor sociale şi subjugând totul Statului. 293 1, 4 | ale occidentalului creştin şi a erorilor care provin din 294 1, 4 | fiecare etapă, aceste tendinţe şi erori au un aspect caracteristic 295 1, 4 | franceze a folosit o mască şi o limbă aristocratice şi 296 1, 4 | şi o limbă aristocratice şi chiar ecleziastice. El a 297 1, 4 | El a frecventat curtea şi a şezut la masa unde se 298 1, 4 | târziu, el a devenit burghez şi a lucrat pentru abolirea 299 1, 4 | pentru abolirea monarhiei şi a nobilimii fără vărsare 300 1, 4 | nobilimii fără vărsare de sânge şi pentru suprimarea paşnică 301 1, 4 | pentru suprimarea paşnică şi mascată a Bisericii catolice.~ 302 1, 4 | putut, el a devenit iacobin şi s-a îmbătat de sânge în 303 1, 4 | a întins mâna Bisericii şi a deschis porţile nobilimii 304 1, 4 | căderea lui Carol al X-lea şi ascensiunea lui Ludovic 305 1, 4 | ascensiunea lui Ludovic Filip, şi aşa mai departe, prin metamorfoze 306 1, 4 | Profitând de succesele şi chiar de eşecurile ei, revoluţia 307 1, 4 | numai pentru a avansa dar şi pentru a executa retragerile 308 1, 4 | prefăcut uneori a fi murit. Şi aceasta este una din metamorfozele 309 1, 4 | contrarevoluţionară slăbeşte şi adoarme. Dar în adâncurile 310 1, 5 | Revoluţiei: În tendinţe, în idei şi în fapte~ ~ 311 1, 5, 1 | ce-I servesc drept suflet şi drept cea mai lăuntrică 312 1, 5, 1 | oarecare măsură.~Primul, şi cel mai profund, constă 313 1, 5, 1 | a fi, expresii artistice şi obiceiuri, fără ca, de regulă, 314 1, 5, 1 | regulă, atingă direct şi imediat ideile.~ ~ 315 1, 5, 3 | nesângeroase, instituţiile, legile şi obiceiurile sunt transformate 316 1, 5, 3 | societatea religioasă cât şi în cea laică. Aceasta este 317 1, 5, 4 | criză, aşa cum poate opri şi învinge însăşi Revoluţia.~ 318 1, 6 | lăuntrice adâncuri ale omului şi exteriorizarea ei în fapte. 319 1, 6 | despre aceasta cercetând şi alte aspecte ale mersului 320 1, 6, 1 | A.     Revoluţia şi tendinţele dezordonate~ ~ 321 1, 6, 1 | cu un taifun, un cutremur şi un ciclon. Se folosesc analogiile 322 1, 6, 1 | toate stările sufleteşti şi toate imponderabilele exploziei 323 1, 6, 1 | lor, într-un mod autentic şi complet dar implicit, spiritul 324 1, 6, 1 | Voltaire, Robespierre, Marx şi Lenin*.~ ~ 325 1, 6, 1 | dezordine se răspândesc ca râia şi ca viciile, cu cât sunt 326 1, 6, 1 | morale, doctrine eronate şi apoi revoluţii. Fiecare 327 1, 6, 1 | la noi crize, noi erori şi noi revoluţii. Astfel se 328 1, 6, 1 | de paroxism al impietăţii şi imoralităţii, precum şi 329 1, 6, 1 | şi imoralităţii, precum şi într-un abis de tulburări 330 1, 6, 1 | într-un abis de tulburări şi de discordii.~ ~ 331 1, 6, 2 | pare n-ar fi continuu şi , în consecinţă, n-ar 332 1, 6, 2 | general, vremuri de mută şi profundă fermentaţie revoluţionară. 333 1, 6, 3 | intensitate proporţională. Şi în aceeaşi progresie erorile 334 1, 6, 3 | erorile dau naştere la erori şi revoluţiile îşi pregătesc 335 1, 6, 4 | diferite. Una este rapidă şi este, în general, menită 336 1, 6, 4 | este încununată de succes şi este mult mai înceată.~ ~ 337 1, 6, 4 | consecinţele spirituale şi toate tendinţele Pseudoreformei. 338 1, 6, 4 | lor succesive de dinamism şi inerţie, ele favorizează 339 1, 6, 4 | extremisme înalţă un stindard şi creează o ţintă fixă care 340 1, 6, 4 | totodată îl admiră în tăcere şi tinde spre el. Cam acelaşi 341 1, 6, 4 | despre comunistul Babeuf şi aderenţii lui în timpul 342 1, 6, 4 | de "prudenţi", "moderaţi" şi mediocri care sunt conduşi 343 1, 6, 4 | himerelor lor exacerbate şi vinovate.~ ~ 344 1, 6, 5 | Revoluţionari de viteză redusă şi semicontrarevoluţionari~ ~ 345 1, 6, 5 | aproape nici una. Virtutea şi adevărul duc o viaţă superficială 346 1, 6, 5 | situaţie este rupt în două şi trăieşte după două principii 347 1, 6, 5 | contrare, unul al Revoluţiei şi altul al Ordinii.~Din coexistenţa 348 1, 6, 5 | lasă antrenat de Revoluţie şi nu i se opune decât cu rezistenţa 349 1, 6, 5 | cheaguri" contrarevoluţionare. Şi el se lasă antrenat de Revoluţie 350 1, 6, 5 | detaliu, formată din obiceiuri şi impresii. Nu se referă la 351 1, 6, 5 | numai de unele principii şi nu de toate. La el, reacţia 352 1, 6, 5 | revoluţionarului de viteză redusă şi al "semicontrarevoluţionarului" 353 1, 6, 5 | este simplă. Anglia, Olanda şi ţările nordice, datorită 354 1, 6, 5 | motive istorice, psihologice şi altele, au o mare afinitate 355 1, 6, 5 | cu conducători pe viaţă şi ereditari, ele agonizează 356 1, 6, 5 | agonizează toate fără vlagă şi, dacă lucrurile continuă 357 1, 6, 5 | Fără negăm există şi alte cauze care contribuie 358 1, 6, 5 | pentru o disciplină externă şi vizibilă şi o autoritate 359 1, 6, 5 | disciplină externă şi vizibilă şi o autoritate publică puternică 360 1, 6, 5 | autoritate publică puternică şi prestigioasă este - din 361 1, 6, 5 | într-o stare foarte activă. Şi astfel s-a format un "cheag". 362 1, 6, 5 | plăcerilor discrete ale mândriei şi nu prin plăcerile vulgare 363 1, 6, 5 | dintr-un puritanism rigid, rece şi mumificat.~ ~ 364 1, 6, 5 | Revoluţiei~ ~Astfel de "cheaguri" şi cristalizări duc normal 365 1, 6, 5 | dezbinate unele împotriva altora şi ideea noastră despre 366 1, 6, 5 | elementele lor esenţiale şi contradictorii numai în 367 1, 6, 5 | fiii luminii, capcanele şi violenţele lor ar avea, 368 1, 6, 5 | stabilească o alianţă între lumină şi întuneric, o înţelegere 369 1, 6, 5 | înţelegere între dreptate şi nedreptate, servindu-se 370 1, 6, 5 | invadează lucrurile spirituale şi obligă sufletele respecte 371 1, 6, 5 | legile cele mai nedrepte, ca şi cum nu stă scris cu certitudine 372 1, 6, 5 | siguranţă mult mai periculoşi şi mai dăunători decât duşmanii 373 1, 6, 5 | fără să-şi dea seama, dar şi pentru menţinându-se 374 1, 6, 5 | aparenţă de integritate şi de doctrină ireproşabilă, 375 1, 6, 5 | imprudenţi de concilieri şi înşelând persoanele cinstite 376 1, 6, 5 | minţii, destramă unitatea şi slăbesc forţele care ar 377 1, 6, 5(*) | Scrisoare către preşedintele şi membrii Cercului Sfântul 378 1, 6, 6 | AGENŢII REVOLUŢIEI : MASONERIA ŞI CELELALTE FORŢE SECRETE~ ~ 379 1, 6, 6 | numai dinamismul pasiunilor şi erorilor omeneşti a putut 380 1, 6, 6 | un proces atât de coerent şi de continuu ca al Revoluţiei, 381 1, 6, 6 | perioadă de timp atât de imensă şi de schimbătoare, ni se pare 382 1, 6, 6 | extraordinară inteligenţă şi putere. A crede Revoluţia 383 1, 6, 6 | această acţiune, este ca şi cum am admite sute de 384 1, 6, 6 | astăzi aceşti conspiratori, şi mai ales masoneria, este 385 1, 6, 6 | capacităţi de a organiza şi conspira. El trebuie totuşi 386 1, 6, 6 | trebuie totuşi atribuit şi cunoaşterii lor lucide cu 387 1, 6, 6 | profundă a Revoluţiei, precum şi a priceperii cu care ştiu 388 1, 6, 6 | acesta, agenţii haosului şi ai subversiunii sunt ca 389 1, 6, 6 | lucreze singur, studiază şi pune în mişcare forţele 390 1, 7, 1 | putere sau o ordine legitimă şi s-o înlocuiască cu o putere 391 1, 7, 1 | Revoluţia sângeroasă şi nesângeroasă~ ~În acest 392 1, 7, 1 | ne referim s-a dezvoltat şi continuă se dezvolte 393 1, 7, 1 | capitole ale Revoluţiei, şi unele dintre cele mai sângeroase. 394 1, 7, 1 | Revoluţiei foarte important şi fără vărsare de sânge.~ ~ 395 1, 7, 1 | ori autorităţile legitime şi le-a înlocuit cu altele 396 1, 7, 1 | ordine de lucruri legitimă. Şi "ordinea de lucruri" încă 397 1, 7, 1 | o viziune a universului şi de un mod de a fi al omului 398 1, 7, 1 | împrejurările inerente timpurilor şi locurilor respective, ea 399 1, 7, 1 | influenţa înţelepciunii creştine şi virtutea ei divină au pătruns 400 1, 7, 1 | poporului, în toate categoriile şi relaţiile societăţii civile. 401 1, 7, 1 | graţie bunăvoinţei Prinţilor şi protecţiei legitime a Magistraţilor. 402 1, 7, 1 | Magistraţilor. Pe atunci, Preoţia şi Imperiul erau unite printr-o 403 1, 7, 1 | printr-o armonie fericită şi printr-un schimb prietenos 404 1, 7, 1 | căror amintire persistă şi va persista, înregistrată 405 1, 7, 1 | este aşezarea oamenilor şi a lucrurilor potrivit cu 406 1, 7, 1 | Bisericii, Stăpâna Revelaţiei şi a Legii Naturale. Şi această 407 1, 7, 1 | Revelaţiei şi a Legii Naturale. Şi această distrugere a fost 408 1, 7, 1 | Revoluţie a avut precursori şi de asemenea prefigurări. 409 1, 7, 1 | prefigurări. De pildă, Arie şi Mohamed au fost prefigurările 410 1, 7, 1 | prin universalitatea ei şi prin marea ei forţă, Revoluţia 411 1, 7, 1 | a pătruns atât de adânc şi se întinde atât de departe 412 1, 7, 2 | 2. REVOLUŢIE ŞI LEGITIMITATE~ ~ 413 1, 7, 2 | în legătură cu dinastiile şi cu guvernele. Potrivit învăţăturilor 414 1, 7, 2 | nostru Iisus Hristos, modelul şi izvorul tuturor regalităţilor 415 1, 7, 2 | izvorul tuturor regalităţilor şi puterilor pământeşti. A 416 1, 7, 2 | legitimă este o obligaţie, şi încă una serioasă. Dar legitimitatea 417 1, 7, 2 | bine excelent în sine, ci şi un mijloc de a realiza un 418 1, 7, 2 | a tuturor instituţiilor şi ambianţelor umane. Şi acest 419 1, 7, 2 | instituţiilor şi ambianţelor umane. Şi acest lucru se realizează 420 1, 7, 2 | B.     Cultură catolică şi civilizaţie~ ~Deci idealul 421 1, 7, 2 | Contrarevoluţiei este restaureze şi promoveze cultura şi 422 1, 7, 2 | şi promoveze cultura şi civilizaţia catolică. Acest 423 1, 7, 2 | suficient dacă n-ar conţine şi o definiţie a ceea ce înţelegem 424 1, 7, 2 | prin "cultură catolică" şi "civilizaţie catolică". 425 1, 7, 2 | termenii "civilizaţie" şi "cultură" sunt folosiţi 426 1, 7, 2 | asupra universului care este şi singura adevărată.~Elementul 427 1, 7, 2 | astfel de elaborare, ci şi analizarea şi coordonarea 428 1, 7, 2 | elaborare, ci şi analizarea şi coordonarea acestor date 429 1, 7, 2 | este reflectată în artă şi implică afirmarea unor valori 430 1, 7, 2 | tuturor instituţiilor umane şi a statului însuşi potrivit 431 1, 7, 2 | este fundamental sacrală şi implică recunoaşterea tuturor 432 1, 7, 2 | asupra lucrurilor spirituale şi o autoritate indirectă asupra 433 1, 7, 2 | realitate, scopul societăţii şi al statului este promovarea 434 1, 7, 2 | sunt virtuţile creştine şi prima dintre acestea este 435 1, 7, 2 | de Dumnezeu. Societatea şi statul au, aşadar, un scop 436 1, 7, 2 | sufletelor. Dar societatea şi statul au mijloace instrumentale 437 1, 7, 2(*) | Regimine Principium, I, 14 şi 15.~ 438 1, 7, 2 | D.     Cultura şi civilizaţia prin excelenţă~ ~ 439 1, 7, 2 | dedus atât cultura cât şi civilizaţia catolică sunt 440 1, 7, 2 | sunt cultură prin excelenţă şi civilizaţie prin excelenţă. 441 1, 7, 2 | Date fiind aceste condiţii şi deoarece ordinea socială 442 1, 7, 2 | exista fără cunoaşterea şi respectarea legii lui Dumnezeu, 443 1, 7, 2 | lui Dumnezeu, civilizaţia şi cultura prin excelenţă sunt 444 1, 7, 2 | devine de fapt păzitoarea şi de asemenea protectoarea 445 1, 7, 2 | acestea constituie ordinea şi legitimitatea, se poate 446 1, 7, 2 | Ordini, ea este neorânduială şi ilegitimitate prin excelenţă.~ ~ 447 1, 7, 3 | 3. TRUFIE ŞI SENZUALITATE : VALORILE 448 1, 7, 3 | Revoluţiei : egalitatea absolută şi libertatea totală. Şi două 449 1, 7, 3 | absolută şi libertatea totală. Şi două sunt pasiunile care-i 450 1, 7, 3 | servesc cel mai mult : trufia şi senzualitatea.~Referindu-ne 451 1, 7, 3 | pentru a fi mai concişi şi pentru a ne conforma uzanţei 452 1, 7, 3 | concupiscenţe : a cărnii, a ochilor şi a trufiei vieţii*.~ ~ 453 1, 7, 3 | A.     Trufie şi egalitarism~ ~Omul trufaş, 454 1, 7, 3 | general, orice autoritate şi toate jugurile şi, chiar 455 1, 7, 3 | autoritate şi toate jugurile şi, chiar mai mult, urăşte 456 1, 7, 3 | indiferent de ce ordin este.~Şi în toate acestea este o 457 1, 7, 3 | rişte grav acea poziţie şi chiar s-o piardă numai pentru 458 1, 7, 3 | lupte pentru anarhie şi refuze puterea supremă 459 1, 7, 3 | supremă dacă i-ar fi oferită. Şi numai pentru simpla existenţă 460 1, 7, 3 | ducă la cel mai radical şi mai total egalitarism.~Acest 461 1, 7, 3 | Acest egalitarism radical şi metafizic are aspecte variate.~ 462 1, 7, 3 | Egalitatea între oameni şi Dumnezeu naştere la panteism, 463 1, 7, 3 | la panteism, imanentism şi la toate formele ezoterice 464 1, 7, 3 | Laicismul este o formă de ateism şi deci o formă de egalitarism. 465 1, 7, 3 | acţioneze în sfera temporală ca şi cum Dumnezeu n-ar exista; 466 1, 7, 3 | hirotonirii, a învăţăturii şi a conducerii, sau cel puţin 467 1, 7, 3 | opusă smereniei evanghelice şi totodată lipsită de înţelepciune, 468 1, 7, 3 | dintre cei care guvernează şi cei care sunt conduşi. Puterea 469 1, 7, 3 | de la mase; ele comandă şi guvernul trebuie asculte. 470 1, 7, 3 | trebuie asculte. Monarhia şi aristocraţia sunt proscrise 471 1, 7, 3 | considerată a fi legitimă, dreaptă şi evanghelică*.~e.       Egalitatea 472 1, 7, 3 | orientarea societăţii cât şi în tonus-ul general al culturii 473 1, 7, 3 | tonus-ul general al culturii şi al obiceiurilor. Ierarhia 474 1, 7, 3 | intermediare dintre individ şi stat, precum şi eliminarea 475 1, 7, 3 | individ şi stat, precum şi eliminarea privilegiilor 476 1, 7, 3 | regal, Revoluţia urăşte încă şi mai mult organismele intermediare 477 1, 7, 3 | organismele intermediare şi monarhia organică medievală. 478 1, 7, 3 | aşeze toţi supuşii, chiar şi pe cei de rangul cel mai 479 1, 7, 3 | prevesteşte anihilarea individului şi anonimatul care şi-a atins 480 1, 7, 3 | o reducă, o mutileze şi o defăimeze în toate 481 1, 7, 3 | particulară e suprimată, la fel şi dreptul fiecăruia la roadele 482 1, 7, 3 | fiecăruia la roadele muncii lui şi la alegerea propriei profesiuni.~ 483 1, 7, 3 | răpeşte particularităţile şi aproape chiar şi orice viaţă 484 1, 7, 3 | particularităţile şi aproape chiar şi orice viaţă individuală. 485 1, 7, 3 | cu privire la psihologie şi atitudine, tind fie diminuate 486 1, 7, 3 | sociale : adică între bătrâni şi tineri, patroni şi angajaţi, 487 1, 7, 3 | bătrâni şi tineri, patroni şi angajaţi, profesori şi studenţi, 488 1, 7, 3 | patroni şi angajaţi, profesori şi studenţi, soţ şi soţie, 489 1, 7, 3 | profesori şi studenţi, soţ şi soţie, părinţi şi copii 490 1, 7, 3 | studenţi, soţ şi soţie, părinţi şi copii etc.~k.      Egalitatea 491 1, 7, 3 | deosebesc de alte popoare şi admitem ideea de suveranitate, 492 1, 7, 3 | inegalitatea cantitativă şi calitativă între diferitele 493 1, 7, 3 | raselor, a tuturor popoarelor şi a tuturor statelor într-o 494 1, 7, 3 | singură rasă, un singur popor şi un singur stat (cf. Părţii 495 1, 7, 3 | ţării : din aceleaşi motive şi printr-un mecanism similar, 496 1, 7, 3 | regionalism politic, cultural şi de orice fel din interiorul 497 1, 7, 3 | ţări.~m.     Egalitarismul şi ura faţă de Dumnezeu : Sfântul 498 1, 7, 3 | diversitatea creaturilor şi gradarea lor ierarhică sunt 499 1, 7, 3 | inegalitatea între Îngeri**, precum şi între oameni, atât în Paradisul 500 1, 7, 3 | în Paradisul terestru cât şi în această ţară a exilului***.


1-500 | 501-1000 | 1001-1426

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License