C.     Cum se armonizează aceste viteze

Rolul fiecăreia din aceste viteze în marşul Revoluţiei trebuie studiat. S-ar putea crede că mişcările mai rapide sunt inutile. Dar asta nu-i adevărat. Explozia acestor extremisme înalţă un stindard şi creează o ţintă fixă care îi fascinează pe moderaţi prin chiar radicalismul ei. Astfel, socialismul repudiază comunismul dar totodată îl admiră în tăcere şi tinde spre el. Cam acelaşi lucru s-ar putea spune despre comunistul Babeuf şi aderenţii lui în timpul ultimelor pâlpâiri ale Revoluţiei franceze. Ei au fost zdrobiţi. Dar societatea se mişcă lent pe drumul pe care ei i-l meniseră. Eşecul extremiştilor este, aşadar, numai unul aparent. Ei colaborează indirect dar substanţial la progresul Revoluţiei, atrăgând treptat mulţimile incalculabile de "prudenţi", "moderaţi" şi mediocri care sunt conduşi pas cu pas către realizarea himerelor lor exacerbate şi vinovate.