3. CONTRAREVOLUŢIA ESTE CONDIŢIA ESENŢIALĂ A
PROGRESULUI ADEVĂRAT
Favorizează
Contrarevoluţia progresul ? Da, dacă progresul este autentic. Şi
nu, dacă el reprezintă marşul spre realizarea utopiei
revoluţionare.
Considerat
în aspectul lui material, adevăratul progres constă în exploatarea
legitimă a forţelor naturii în conformitate cu legea lui Dumnezeu
şi pentru folosul omului. Din acest motiv, Contrarevoluţia nu
pactizează cu tehnicismul hipertrofiat de astăzi, nici cu adorarea
inovaţiilor, vitezelor şi maşinilor, nici cu deplorabila tendinţă
de a organiza societatea umană într-un mod mecanic. Acestea sunt excese pe
care Pius al XII-lea le-a condamnat profund şi categoric*.
Şi,
fiindcă veni vorba, progresul material al unui popor nu este elementul
principal al progresului înţeles în sens creştin, care constă,
mai presus de orice, în dezvoltarea deplină a tuturor puterilor
sufleteşti şi în ascensiunea omului spre perfecţiune
morală. O concepţie contrarevoluţionară despre progres
presupune, aşadar, predominarea valorilor spirituale asupra
considerentelor materiale. Ca urmare, este specific Contrarevoluţiei
să promoveze în indivizi şi în mase un respect mult mai mare pentru
tot ce este legat de adevărata Religie, adevărata filosofie,
adevărata artă şi adevărata literatură, decât pentru
ceea ce este legat de binele trupului şi exploatarea materiei.
În
sfârşit, este necesar să indicăm clar diferenţa dintre
concepţiile revoluţionare şi contrarevoluţionare despre
progres. În privinţa aceasta, este important de a observa că pentru
contrarevoluţionar lumea va fi întotdeauna o vale a lacrimilor şi o
cale de trecere spre Cer. Pentru revoluţionar, pe de altă parte,
progresul trebuie să facă din pământ un paradis în care omul
trăieşte fericit fără să se gândească la
eternitate.
Din
chiar noţiunea de progres legitim, se poate vedea că procesul
Revoluţiei este opus acestuia.
Deci,
în felul acesta, Contrarevoluţia este o condiţie esenţială
pentru păstrarea dezvoltării normale a adevăratului progres
şi înfrângerea utopiei revoluţionare care are numai aparenţele
iluzorii ale progresului.
|