1. BISERICA ESTE CEVA MULT MAI ÎNALT ŞI MAI VAST DECÂT REVOLUŢIA
ŞI CONTRA- REVOLUŢIA
Revoluţia
şi Contrarevoluţia sunt foarte importante episoade din istoria
Bisericii, pentru că ele constituie însăşi drama apostaziei
şi a convertirii Occidentului creştin. Dar în cele din urmă ele
sunt numai episoade.
Misiunea
Bisericii nu se limitează la Occident, nici nu este circumscrisă
cronologic pe durata procesului revoluţionar. În mijlocul furtunilor prin
care trece astăzi, Ea ar putea spune mândră şi
liniştită : "Alios ego
vidi ventos; alias prospexi animo procellas" (Am văzut deja alte
vânturi, am privit deja alte furtuni)*.
Biserica s-a luptat deja în alte ţinuturi cu adversari care s-au ridicat
printre alte popoare şi cu siguranţă Ea va continua până la
sfârşitul timpului să înfrunte probleme şi duşmani cu totul
diferiţi de cei de astăzi.
Obiectivul
Ei este să-şi exercite puterea spirituală directă şi
puterea lumească indirectă pentru salvarea sufletelor. Revoluţia
este un obstacol care s-a ridicat împotriva exercitării acestei misiuni.
Lupta împotriva unui atât de concret obstacol (printre atâtea altele) nu este
pentru Biserică decât un mijloc limitat la dimensiunile obstacolului, un
mijloc foarte important fără îndoială, dar cu toate acestea
numai un mijloc.
Astfel,
chiar dacă Revoluţia n-ar exista, Biserica ar face tot ceea ce face
pentru salvarea sufletelor.
Când
Hannibal a ajuns la porţile Romei, a fost nevoie să se strângă
toate forţele Republicii împotriva lui. A fost o reacţie vitală
împotriva adversarului cel mai puternic şi aproape victorios. Dar a fost
Roma numai o reacţie împotriva lui Hannibal ? Cum s-ar putea pretinde
aşa ceva ?
Ar
fi la fel de absurd să se presupună că Biserica este numai
Contrarevoluţia. De altfel, un lucru trebuie spus lămurit : scopul
Contrarevoluţiei nu este salvarea Miresei lui Hristos. Bazată cum
este pe făgăduinţa Întemeietorului Ei, Biserica nu are nevoie de
oameni pentru a supravieţui.
Din
contră, Biserica este cea care dă viaţă
Contrarevoluţiei. Fără Ea, Contrarevoluţia ar fi imposibil
de dus la îndeplinire şi chiar de conceput.
Contrarevoluţia
vrea să ajute la salvarea mulţimii de suflete ameninţate de
Revoluţie şi să abată cataclismul care ameninţă
societatea laică. În vederea acestui scop, ea trebuie să se sprijine
pe Biserică şi plină de umilinţă să o
slujească, în loc să-şi închipuie, orgolioasă, că o
salvează.
|