A.     A patra Revoluţie şi supranaturalul

"Omnes dii gentium daemonia" (Toţi dumnezeii păgânilor sunt demoni) spun Scripturile (Psalmul 95, 5). În această perspectivă structuralistă, magia este prezentată ca o formă a cunoaşterii. În aceste condiţii, în ce măsură poate un catolic să perceapă scânteierile amăgitoare, cântecele (în acelaşi timp sinistre şi atrăgătoare, liniştitoare şi delirante, ateiste şi superstiţios credule) cu care Prinţul Întunericului - din fundul abisurilor unde zace pentru veşnicie - îi atrage pe oamenii care au tăgăduit Biserica lui Hristos ?

aceasta este o chestiune pe care teologii pot şi ar trebui s-o discute. Vreau să spun teologii adevăraţi, adică acei puţini care încă mai cred în existenţa diavolului, îndeosebi acei şi mai puţini care au curajul să vorbească, înfruntând dispreţul şi persecuţiile "mass-media".