Chapter,  Paragraph

 1 II,23(12)|       într-o creatură, dacă Fiul nu ar fi fost cu adevărat Dumnezeu",
 2 II,28    |          sale. El a înviat! Dacă nu ar fi aşa, predica noastră
 3 II,28    |             fi aşa, predica noastră ar fi zadarnică şi zadarnică
 4 III,29   |      provocări ale timpului nostru, ar putea fi o formulă magică.
 5 III,31   |           începutul noului mileniu, ar putea părea, la prima vedere,
 6 III,31   |            şi locuirea Duhului său, ar fi un contrasens în mulţumirea
 7 III,34   |         generos. Se înşală cei care ar gândesc că simplii creştini
 8 III,34   |        astăzi le pune credinţei, ei ar fi nu numai creştini mediocri,
 9 III,34   |            creştini în pericol". Ei ar risca într-adevăr să vadă
10 III,34   |          lor progresiv diminuată şi ar sfârşi prin a ceda fascinaţiei
11 III,34   |         zilele noastre. Cât de bine ar fi ca, nu numai în comunităţile
12 III,34   |           fie pătruns de rugăciune! Ar trebui să se valorifice,
13 III,41   |      termeni îndepărtaţi, ca şi cum ar fi fost vorba despre o categorie
14 IV,42    |           să strămute munţii", dacă ar lipsi iubirea, totul ar
15 IV,42    |             ar lipsi iubirea, totul ar fi "nimic" (cf. 1Cor 13,
16 IV,43    |          concret? Şi aici discursul ar putea să devină imediat
17 IV,43    |        devină imediat operativ, dar ar fi greşită o astfel de atitudine.
18 IV,50    |             ei acasă". Acest mod nu ar fi oare cea mai mare şi
19 IV,51    | fundamentale ale eticii, chiar dacă ar apela la o discutabilă solidaritate,
20 IV,56    |      negociere în dialog, ca şi cum ar fi pentru noi o simplă opinie: