Chapter,  Paragraph

 1  0,1     |         Este iubirea milostivă a Tatălui care, în Cristos, ni s-a
 2  I,5     | într-adevăr Cuvântul şi imaginea Tatălui, care "toate le-a făcut" (
 3 II,21    |          Cuvântului veşnic, Fiul Tatălui. Cele două naturi, fără
 4 II,24    |        că trebuie să fiu în casa Tatălui meu?" (Lc 2,49). Nu ne miră,
 5 II,25    |      Pentru a reda omului chipul Tatălui, Isus a trebuit nu numai
 6 II,25    |        pe care Isus îl adresează Tatălui o dată cu primele cuvinte
 7 II,26    |     rugăciunea Fiului care oferă Tatălui viaţa sa din iubire, pentru
 8 II,26    |        se abandonează în mâinile Tatălui. Ochii săi rămân fixaţi
 9 II,26    |          săi rămân fixaţi asupra Tatălui. Tocmai pentru cunoaşterea
10 II,27    |          cf. Lc 23,24), adresând Tatălui extremul său abandon filial: "
11 II,28    |        Învierea a fost răspunsul Tatălui la supunerea sa, aşa cum
12 III,30   |      popor "adunat prin unitatea Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului
13 III,32   |         la contemplarea chipului Tatălui. A învăţa această logică
14 III,33   |          în Cristos, revelatorul Tatălui şi Mântuitorul lumii, avem
15 III,33   |        filial abandonat în inima Tatălui. Atunci se face experienţa
16 IV,42    |         care, izvorând din inima Tatălui, se revarsă în noi prin
17 Conclu,58|           botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului