Chapter, Paragraph
1 0,1 | credincioşilor laici~1. La începutul noului mileniu,
2 0,1 | celebrat 2000 de ani de la naşterea lui Isus şi prin
3 0,1 | poporul lui Dumnezeu, aici la Roma, ca şi la Ierusalim
4 0,1 | Dumnezeu, aici la Roma, ca şi la Ierusalim şi în toate Bisericile
5 0,1 | revelat şi dăruit încă o dată. La sfârşitul acestui an, putem
6 0,2 | imnul de laudă. Încă de la începutul pontificatului
7 0,2 | pontificatului meu m-am gândit la acest an sfânt 2000 ca la
8 0,2 | la acest an sfânt 2000 ca la un eveniment important.
9 0,2 | întâlnire providenţială la care Biserica, la 35 de
10 0,2 | providenţială la care Biserica, la 35 de ani de la Conciliul
11 0,2 | Biserica, la 35 de ani de la Conciliul Ecumenic Vatican
12 0,3 | concrete. Este o misiune la care eu doresc să invit
13 0,3 | fiecare Biserică, reflectând la ceea ce Duhul a spus poporului
14 0,3 | perioadei celei mai lungi de la Conciliul Vatican II la
15 0,3 | la Conciliul Vatican II la marele jubileu, să se angajeze
16 0,3 | jubileu, să se angajeze la un examen al zelului său
17 0,3 | prin această scrisoare, la încheierea anului jubiliar,
18 I,4 | celor două mii de ani de la misterul întrupării să fie
19 I,4 | pentru toţi cei care privesc la Cristos şi la Biserica sa" (3).
20 I,4 | care privesc la Cristos şi la Biserica sa" (3). Experienţa
21 I,4 | milostivă a lui Dumnezeu, de la care "vine orice dar de
22 I,4 | Mă gândesc mai întâi la dimensiunea laudei. Într-adevăr,
23 I,4 | minunată a naşterii lui Isus la Betleem: "Astăzi, în cetatea
24 I,5 | Fiului său din sânul Mariei, la "plinirea timpului" (Gal
25 I,6 | vigilenţi în adeziunea noastră la evanghelie. ~
26 I,7 | Sfinţenia, fie că se referă la papii bine cunoscuţi ai
27 I,7 | cunoscuţi ai istoriei, fie la figurile umile ale laicilor
28 I,7 | persoanelor consacrate, de la un continent la altul al
29 I,7 | consacrate, de la un continent la altul al pământului, a apărut
30 I,7 | ecleziale, în cadrul sugestiv de la Colosseum, simbol al vechilor
31 I,8 | Bisericii au venit aici, la Roma, la mormintele apostolilor,
32 I,8 | au venit aici, la Roma, la mormintele apostolilor,
33 I,9 | impresionantă, care uneori a supus la o probă dură misiunea organizatorilor
34 I,9 | constatarea angajării serioase la rugăciune, la reflecţie,
35 I,9 | angajării serioase la rugăciune, la reflecţie, la comuniune,
36 I,9 | rugăciune, la reflecţie, la comuniune, care s-a manifestat
37 I,9 | posibil să uităm celebrarea de la Tor Vergata. ~
38 I,9 | cruce. De aceea, vibrând la entuziasmul lor, nu am ezitat
39 I,10 | celor care au participat la el în mod direct, dar şi
40 I,10 | de el sau au participat la el de la distanţă prin mass-media.
41 I,10 | sau au participat la el de la distanţă prin mass-media.
42 I,10 | Lăsaţi pe copii să vină la mine" (Mc 10,14). A însemnat
43 I,10 | mai diverse de adulţi: de la bătrâni la bolnavi şi la
44 I,10 | de adulţi: de la bătrâni la bolnavi şi la persoane cu
45 I,10 | la bătrâni la bolnavi şi la persoane cu handicap, de
46 I,10 | persoane cu handicap, de la muncitorii din uzine şi
47 I,10 | uzine şi din agricultură la sportivi, de la artişti
48 I,10 | agricultură la sportivi, de la artişti la profesori universitari,
49 I,10 | sportivi, de la artişti la profesori universitari,
50 I,10 | profesori universitari, de la episcopi şi preoţi la persoane
51 I,10 | de la episcopi şi preoţi la persoane consacrate, de
52 I,10 | persoane consacrate, de la oameni politici la jurnalişti
53 I,10 | consacrate, de la oameni politici la jurnalişti şi până la militari
54 I,10 | politici la jurnalişti şi până la militari au venit să confirme
55 I,10 | muncitori care s-a derulat la 1 mai, de tradiţionala sărbătoare
56 I,10 | lumina lui Cristos cu privire la planul originar al lui Dumnezeu
57 I,10 | al lui Dumnezeu referitor la ele (cf. Mc 10,6-8; Mt 19,
58 I,10 | private de libertate de la "Regina caeli". Am citit
59 I,12 | dorinţa de a veni aici, la Roma, cu grupuri numeroase
60 I,12 | bazilica "Sfântul Paul", la 18 ianuarie 2000, când,
61 I,12 | ecleziale au participat la diferite categorii de întâlniri
62 I,13 | emoţia pe care am trăit-o la gândul că pot venera locurile
63 I,13 | vieţii lui Isus Cristos, la Betleem şi la Nazaret, că
64 I,13 | Isus Cristos, la Betleem şi la Nazaret, că pot celebra
65 I,13 | mea în timpul rugăciunii la Zidul Plângerii şi în vizita
66 I,13 | Zidul Plângerii şi în vizita la Mausoleul "Yad Vashem",
67 I,13 | jubiliar. Regândindu-mă la climatul pe care l-am trăit
68 I,13 | în aceste locuri sfinte, la fel de dragi evreilor, creştinilor
69 I,14 | dintre persoane, mergând până la a restitui bunurile materiale
70 I,14 | necesare pentru a ajunge la soluţia rapidă a unei probleme
71 I,15 | dacă am vrea să ne rezumăm la nucleul esenţial, marea
72 I,15 | mai puţin să ne îndemne la o atitudine de demobilizare.
73 I,15 | care merge adesea până la agitaţie, cu riscul de "
74 II,16 | care au mers în pelerinaj la Ierusalim cu ocazia Paştelui,
75 II,16 | ocazia Paştelui, a răsunat la fel de profund în urechile
76 II,16 | într-o manieră mai profundă. La finalul jubileului, în timp
77 II,17 | să ne sugereze, referitor la el, ceea ce spune Sfânta
78 II,17 | Scriptură, care este, de la început până la sfârşit,
79 II,17 | este, de la început până la sfârşit, străbătută de misterul
80 II,17 | Scriptură, să ne deschidem la lucrarea Duhului Sfânt (
81 II,17 | In 15,26), care se află la originea acestor scrieri
82 II,18 | Maria, soţia lui Iosif. De la cei care l-au cunoscut timp
83 II,18 | 30 de ani petrecuţi de el la Nazaret (cf. Lc 3,23), ei
84 II,18 | săi în pelerinajul anual la templul din Ierusalim (cf.
85 II,18 | Întărit de mărturia venită de la Dumnezeu, conştient de a
86 II,18 | religioase din timpul său, până la criza finală care îşi are
87 II,18 | strălucitor şi primesc de la el darul Duhului (cf. In
88 II,18 | misiunea de a vesti evanghelia la "toate popoarele" (Mt 28,
89 II,19 | Nu se ajungea cu adevărat la Isus decât pe calea credinţei,
90 II,19 | Ceea ce el aşteaptă de la ai "săi" este tocmai acest
91 II,19 | toate timpurile, conduce la inimă, atingând profunzimea
92 II,20 | Cum a ajuns Petru la această credinţă? Şi ce
93 II,20 | revelaţie" care vine de la Tatăl (cf. Mt 16,17). Luca
94 II,20 | conştientizăm faptul că la contemplarea deplină a chipului
95 II,21 | accedem, într-un anumit mod, la profunzimea misterului.
96 II,21 | umanităţii sale primite de la Maria, purtătoare de moarte,
97 II,22 | deasupra oricărui nume, ca la numele lui Isus să se plece
98 II,23 | răscumpărată să participe la viaţa sa divină. În misterul
99 II,24 | primele cuvinte ale lui Isus, la numai 12 ani, în templul
100 II,24 | Nu ne miră, aşadar, că la maturitate, limbajul său
101 II,24 | umană a misterului său până la expresia plenară a umanităţii
102 II,24 | In 5,18). În scena de la Ghetsemani şi Golgota, conştiinţa
103 II,25 | Îi cere să îndepărteze de la el, dacă este posibil, potirul
104 II,26 | care el singur o are de la Dumnezeu, chiar în acest
105 II,26 | el, experimentează până la capăt ce anume înseamnă
106 II,26 | rezişti o dată cu păcatul la iubirea sa. Înainte chiar
107 II,26 | a putut Isus să trăiască la un loc unirea profundă cu
108 II,26 | fericire, şi agonia până la strigătul de abandonare.
109 II,27 | dintre ei le-au primit de la Duhul Sfânt, sau chiar prin
110 II,28 | Chipul Celui Înviat ~28. La fel ca în Vinerea şi în
111 II,28 | Cristos nu se poate opri la imaginea crucificării sale.
112 II,28 | a fost răspunsul Tatălui la supunerea sa, aşa cum se
113 II,28 | Dumnezeu care îl putea salva de la moarte şi a fost ascultat,
114 II,28 | Fil 1,21). ~ La două mii de ani distanţă
115 II,28 | vesti pe Cristos lumii, la începutul celui de-al treilea
116 III,29 | sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor" (Mt
117 III,29 | celebrarea jubileului. De la ea noi trebuie să luăm un
118 III,29 | întrebarea adresată lui Petru la Ierusalim, imediat după
119 III,29 | transforma cu el istoria până la împlinirea sa în Ierusalimul
120 III,29 | vestirea lui Cristos să ajungă la persoane, să modeleze comunităţile,
121 III,30 | printre cei care au participat la jubileu să fie mulţi care
122 III,30 | dedicat "vocaţiei universale la sfinţenie". Dacă părinţii
123 III,30 | fundamental al apartenenţei la acela care este prin excelenţă
124 III,30 | Însă darul înseamnă la rândul său datorie, care
125 III,30 | sau condiţie, sunt chemaţi la plinătatea vieţii creştine
126 III,30 | plinătatea vieţii creştine şi la desăvârşirea iubirii". (16) ~
127 III,31 | adevăr elementar, punându-l la baza programului pastoral
128 III,31 | pastoral care ne angajează la începutul noului mileniu,
129 III,31 | mileniu, ar putea părea, la prima vedere, ceva mai puţin
130 III,31 | sfinţeniei sunt multe şi adaptate la vocaţia fiecăruia. Mulţumesc
131 III,31 | capabilă să se adapteze la ritmurile fiecărei persoane.
132 III,32 | prin Cristos şi în Cristos, la contemplarea chipului Tatălui.
133 III,32 | deoarece se întoarce mereu la izvoare şi se regenerează
134 III,33 | oferă propriile răspunsuri la această necesitate, şi o
135 III,33 | avem datoria de a arăta la ce profunzime poate duce
136 III,33 | propriu dialog de iubire, până la a face persoana umană total
137 III,33 | de Iubitul divin, vibrând la atingerea Duhului, filial
138 III,33 | diverse forme posibile, la bucuria profundă trăită
139 III,33 | afecţiune arzătoare, până la o adevărată "nebunie" a
140 III,33 | totuşi nu îndepărtează de la angajamentul în istorie:
141 III,33 | istorie: deschizând inima la iubirea lui Dumnezeu, se
142 III,33 | Dumnezeu, se deschide şi la iubirea fraţilor, devenind
143 III,34 | 34. Desigur, la rugăciune sunt în mod special
144 III,34 | au primit darul vocaţiei la o viaţă de consacrare specială:
145 III,34 | îi face mai disponibili la experienţa contemplativă
146 III,34 | alternative, pretându-se chiar la forme extravagante de superstiţie. ~
147 III,34 | Trebuie atunci ca educaţia la rugăciune să devină oarecum
148 III,34 | psalmilor, începând cu cei de la Laude, prin care rugăciunea
149 III,35 | secolul al XX-lea, mai ales de la Conciliul Vatican II încoace,
150 III,36 | Domini, ca participarea la Euharistie să fie cu adevărat
151 III,36 | duminicii. Este un angajament la care nu se poate renunţa
152 III,36 | lor. Datoria participării la Euharistie în fiecare duminică
153 III,37 | probleme. Invitam atunci la depunerea tuturor eforturilor
154 III,37 | dar mai mult încă invitam la redescoperirea lui Cristos
155 III,37 | când am înfruntat problema la Sinodul menţionat, toţi
156 III,37 | Motivele care se aflau la originea acestei crize nu
157 III,37 | caracterizat prin recurgerea la Pocăinţa sacramentală, ne-a
158 III,37 | preţioase dintre ele - vin de la acela care cunoaşte bine
159 III,38 | programul care ne aşteaptă, la o pastoraţie care să ofere
160 III,38 | cere o reală colaborare la harul său şi ne invită,
161 III,38 | succesorului lui Petru, la acest început de mileniu,
162 III,38 | invite întreaga Biserică la acest act de credinţă, care
163 III,39 | conceput decât pornind de la o reînnoită ascultare a
164 III,39 | rugăciunea publică a Bisericii. La ea recurg acum în mare măsură
165 III,40 | prioritate pentru Biserică la începutul noului mileniu.
166 III,40 | aceşti ultimi ani apelul la o nouă evanghelizare. Îl
167 III,40 | reînvie în noi elanul de la începuturi, lăsându-ne pătrunşi
168 III,40 | mă gândesc în mod special la pastoraţia tinerilor. Tocmai
169 III,41 | încercările istoriei. Nu va fi la fel şi pentru secolul şi
170 III,41 | prea obişnuiţi să ne gândim la martiri în termeni îndepărtaţi,
171 III,41 | persecuţie, deseori până la jertfa supremă a sângelui.
172 IV,42 | hotărât angajament programatic la nivelul Bisericii Universale
173 IV,44 | Conciliului Vatican II, servesc la asigurarea şi garantarea
174 IV,44 | gândim, înainte de toate, la acele servicii specifice
175 IV,45 | întreţinute şi extinse zi de zi, la orice nivel, în structura
176 IV,45 | îndreptându-i, pe de altă parte, la a converge, şi în ceea ce
177 IV,45 | păstorilor, ştia să-i încurajeze la cea mai mare ascultare a
178 IV,45(29)| unor probleme referitoare la colaborarea laicilor la
179 IV,45(29)| la colaborarea laicilor la ministerul preoţilor Ecclesiae
180 IV,45(31)| Dei spirat": Epist. 23,26 la Sulpicio Severo: CSEL 29,
181 IV,46 | multiplele sale cerinţe: de la cateheze la animare liturgică,
182 IV,46 | cerinţe: de la cateheze la animare liturgică, de la
183 IV,46 | la animare liturgică, de la educaţia tinerilor la cele
184 IV,46 | de la educaţia tinerilor la cele mai diverse expresii
185 IV,46 | prin rugăciune insistentă la stăpânul secerişului (cf.
186 IV,46 | pentru promovarea vocaţiilor la preoţie şi a celor la o
187 IV,46 | vocaţiilor la preoţie şi a celor la o consacrare specială. Aceasta
188 IV,46 | fiecare este invitat să-l dea la chemarea lui Dumnezeu, în
189 IV,47 | Dumnezeu a voit încă de "la început" (Mt 19,8). Prin
190 IV,47 | Prin căsătorie, ridicată la demnitatea de sacrament,
191 IV,48 | se revarsă permanent de la Cristos-capul în trupul
192 IV,48 | mod misterios în el până la sfârşitul timpurilor. Această
193 IV,49 | carităţii ~49. Pornind de la comuniunea intereclezială,
194 IV,49 | califică într-o manieră la fel de decisivă viaţa creştină,
195 IV,49 | cu o mai mare claritate, la ce grad de devotament poate
196 IV,49 | Dacă pornim cu adevărat de la contemplarea chipului lui
197 IV,49 | închisoare şi voi aţi venit la mine" (Mt 25,35-36). Această
198 IV,49 | este o simplă invitaţie la iubire; este o pagină de
199 IV,49 | orice om". (35) Dar rămânând la cuvintele fără echivoc ale
200 IV,50 | foame, care rămân condamnate la analfabetism, care sunt
201 IV,50 | foarte mult, dacă se adaugă, la cele vechi, noile sărăcii
202 IV,50 | resurse economice, dar expuse la disperarea nonsensului,
203 IV,50 | disperarea nonsensului, la capcana drogurilor, la abandonul
204 IV,50 | la capcana drogurilor, la abandonul la vârsta bătrâneţii
205 IV,50 | drogurilor, la abandonul la vârsta bătrâneţii sau la
206 IV,50 | la vârsta bătrâneţii sau la boală, la marginalizare
207 IV,50 | bătrâneţii sau la boală, la marginalizare sau discriminare
208 IV,50 | el o lansează pornind de la această lume a sărăciei.
209 IV,50 | comunitate creştină ca "la ei acasă". Acest mod nu
210 IV,50 | în acea mare de cuvinte la care ne expune zilnic societatea
211 IV,51 | fundamentale ale omului la atâtea persoane, în special
212 IV,51 | atâtea persoane, în special la copii? Multe sunt urgenţele
213 IV,51 | copii? Multe sunt urgenţele la care spiritul creştin nu
214 IV,51 | adeseori puţin înţelese, până la a face nepopulară intervenţia
215 IV,51 | eclezială a carităţii. Mă refer la datoria de a ne angaja pentru
216 IV,51 | fiecărei fiinţe umane de la concepere până la apusul
217 IV,51 | umane de la concepere până la apusul său natural. În acelaşi
218 IV,51 | om ne impune să strigăm, la timp sau ne la timp, că
219 IV,51 | strigăm, la timp sau ne la timp, că toţi cei care se
220 IV,51 | eticii, chiar dacă ar apela la o discutabilă solidaritate,
221 IV,52 | reduce comunităţile creştine la simple servicii sociale.
222 IV,52 | organic, propria contribuţie la soluţionarea problemei sociale,
223 IV,52 | nu-i abate pe oameni de la construirea lumii şi nici
224 IV,52 | dimpotrivă, îi obligă mai mult la îndeplinirea acestor îndatoriri". (36) ~
225 IV,53 | mă gândesc, în special, la ajutorul oferit atâtor fraţi
226 IV,53 | a le îngădui să ia parte la jubileu - să lase şi o faptă
227 IV,53 | generoase, care au servit la asigurarea unei corespunzătoare
228 IV,53 | important, într-adevăr, ca de la un eveniment religios atât
229 IV,53 | ceea ce va rămâne va servi la repetarea şi în aceste împrejurări
230 IV,53 | cursul istoriei încă de când, la începuturile Bisericii,
231 IV,53 | de daruri spontan, până la împărtăşirea bunurilor în
232 IV,54 | discipolilor săi să fie la rândul lor "lumina lumii" (
233 IV,54 | îngrijoraţi dacă privim la slăbiciunile care ne fac
234 IV,56 | teamă că poate fi o ofensă la demnitatea altuia ceea ce
235 IV,56 | o inimă profund deschisă la ascultare. Ştim într-adevăr
236 IV,56 | Acest principiu este la baza nu numai a permanentei
237 IV,57 | Congresul care a avut loc la Vatican a fost un moment
238 IV,57 | place să cred că s-a făcut la fel, într-un fel sau altul,
239 IV,57 | interiorul tradiţiei Bisericii. La încheierea jubileului am
240 Conclu,58| treilea mileniu, invitându-ne la acelaşi entuziasm care a
241 Conclu,58| fost propriu creştinilor de la începuturi: putem să contăm
242 Conclu,58| Duh, care a fost revărsat la Rusalii şi care ne îndeamnă
243 Conclu,58| Pasul nostru, la începutul acestui nou secol,
244 Conclu,58| în fiecare zi se hrănesc la masa pâinii euharistice
245 Conclu,58| înviat revine printre noi ca la întâlnirea din Cenacol,
246 Conclu,58| In 20,19) s-a prezentat la ai săi pentru "a sufla"
247 Conclu,58| cu mulţi episcopi veniţi la Roma din toate părţile lumii,
248 Conclu,59| jubileului nu ne întoarcem la monotonia cotidiană. Dimpotrivă,
249 Conclu,59| apostolului Paul: "Tind la cele dinainte; cu ochii
250 Conclu,59| cele dinainte; cu ochii la ţintă, urmăresc răsplata
251 Conclu,59| ţintă, urmăresc răsplata la care Dumnezeu ne cheamă
252 Conclu,59| care, după pelerinajul la cetatea sfântă din Ierusalim,
253 Conclu,59| Ierusalim, se reîntorcea la casa din Nazaret păstrând
|